Poiana Braşov, 24 km de pârtii moderne

Domeniul schiabil a fost extins la 60 de hectare, iar instalaţiile de ultimă generaţie vor asigura o capacitate mai mare de transport pe cablu, dar şi o zăpadă artificială de calitate.

Pasionaţii de schi care erau nevoiţi până acum să meargă în vestul Europei pentru a beneficia de pârtii de cea mai bună calitate vor putea din această iarnă să schieze în Poiana Braşov fără să simtă că trebuie să accepte standarde mai joase. Dacă înainte existau 16 kilometri de pârtie, acum domeniul schiabil s-a extins pe 24 de kilometri, iar supra-faţa totală a crescut de la 30 de hectare la 60 de hectare de pârtie.

Transformarea domeniului schiabil de pe Muntele Postăvarul este remarcabilă. În primul rând, organizarea pârtiilor a fost supusă analizei experţilor de la firma Klenkhart&Partner Consulting, una dintre cele mai pres-tigioase pe plan inter-naţional. Aceştia au regândit nu doar lăţimea pârtiilor, dar şi modul în care sunt interconectate. Propunerile  lor s-au materializat în realizarea de noi tronsoane de legătură, cum ar fi cele dintre pârtia Lupului şi Ruia, Lupului şi Postăvarul, Ruia şi Sulinar, Drumul Roşu şi Subteleferic, Lupului şi Stadionului. Avantaje: o flexibilitate mai mare în alegerea traseelor de schi, dar şi eliminarea porţiunilor în care schiorii erau nevoiţi să „dea din beţe" pentru a ajunge pe o altă pârtie. Acum, toate conexiunile se pot face „pe schiuri".

Alternative pentru schiorii mai puţin experimentaţi

O altă modificare importantă propusă de cei de la Klenkhart& Par-tner Consulting şi materializată a fost crearea de bucle alternative în zonele cele mai periculoase ale pârtiilor. Astfel, schiorii mai puţin experimentaţi pot alege să coboare şi pe o pârtie de nivel mediu, deoarece pot ocoli pantele abrupte, optând pentru variante cu înclinaţie mai mică. În afară de lărgirea şi crearea de bucle alternative în zonele abrupte, toate pârtiile din Poiană au fost nivelate şi curăţate de bolovani.

În această operaţiune, cel mai mult a avut de câştigat Pârtia Lupului, care s-a transformat dintr-un drum forestier pe care se aventurau doar cei dependenţi de senzaţii tari, într-o pârtie neagră de nivel european, cu o lăţime ce ajunge şi la 40 de metri. În plus, Pârtia Lupului va fi deservită de două telescaune noi, cu o capacitate de 1.600 de persoane pe oră, respectiv 2.400 de persoane pe oră. Alte pârtii care au fost extinse sunt: Subteleferic, Sulinar, Stadion şi Bradul.Singura pârtie care nu a fost reamenajată este Pârtia Kanzel, aşezată practic pe rocă acoperită de un strat de vegetaţie.

Nouă stâlpi de instalaţie de transport pe cablu, amplasaţi într-o zi

Un element esenţial al proiectului îl constituie sistemul de înzăpezire artificială. Prin montarea  a 24 de tunuri de zăpadă cu elice şi 120 de lăncii pentru pârtii abrupte, Poiana Braşov nu mai depinde de precipitaţiile naturale. Pentru aceasta, a fost amenajat şi un lac de acumulare cu un volum de peste 122.500 de metri cubi de apă, cu o coloană de apă de 14 metri. „Tunurile de zăpadă sunt de o calitate foarte bună şi permit producerea unei zăpezi fine şi pufoase", explică Nelu Ţiplea. Într-o singură zi, au mai fost montaţi cei nouă stâlpi de instalaţie de transport pe cablu. Montarea lor s-a făcut cu ajutorul unor elicoptere aparţinând unei firme din Slovacia. Pentru menţinerea pârtiei la standarde optime, a fost contractată o echipă de specialişti austrieci care va oferi consiliere.

Firme austriece de top, implicate în proiect

Lucrările au fost efectuate de un consorţiu de firme româneşti, austriece şi italiene recunoscute în industria instalaţiilor de cablu şi pârtiilor de schi. De instalaţia de transport pe cablu s-a ocupat firma Doppelmayer, iar pentru amenajarea lacului de acumulare şi construirea instalaţiilor de înzăpezire a fost contractată firma austriacă Gebruder Haider. Coordonatorul proiectului este firma Vectra Service SRL. Proiectul de extindere a domeniului schiabil din Poiana Braşov aparţine Primăriei Municipiului Braşov, cu sprijinul Guvernului şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Proiectul ar fi trebuit finalizat pe 31 mai 2012, dar lucrările sunt aproape gata. „Dacă vremea ne ajută, reuşim să terminăm până la sfârşitul acestei luni. Mai sunt de montat 2-3 kilometri de conducte şi alte câteva detalii de rezolvat. Am început lucrările la sfârşitul lunii octombrie, anul trecut, dar din cauza vremii a trebuit să ne oprim după o lună. A mai fost o perioadă de două săptămâni în iunie în care am stopat lucrările din cauza ploilor", spune Nelu Ţiplea.

Lipsa parcărilor este unul din neajunsurile cu care se vor lovi cei care vor veni să schieze în Poiana Braşov, un proiect pentru construcţia unei parcări fiind aprobat însă în Poiana Mică. De asemenea, deşi era prevăzută iniţial în proiect, nu s-a mai făcut legătura dintre pârtia Kanzel şi Lupului, pentru că nu s-a obţinut aprobarea Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru amenajarea unei pârtii într-o zonă protejată.


LINK: http://www.romanialibera.ro/bani-afacer ... pic12.html

Nu zice nimic de legarea cu Bradul. Pana acum trebuia sa dai la bete ca sa ajungi de pe Subteleferic pe Bradul. Abia astept sa se dea startul la schi.

Acum un an am fost de 2 ori pe noile partii din Poiana Brasov. Este ALTCEVA. Prima oara am luat o mare teapa mergand intr-o sambata, a doua oara am mers in cursul saptamanii si fost de vis. A fost prima oara cand am gasit partiile la calitatea celor din Austria. Partiile noi sunt foarte bine executate si gandite.
Sfat: in weekend nu se merita, este prea aglomerat.
Instalatiile noi sunt de top, ca sa zic asa.
Sunt o gramada de filmari pe youtube daca vreti sa vedeti cum arata.
Eu astept sa se finalizeze tot ce si-au prospus sa se faca la Transalpina-Vidra. Inclusiv infrastructura pana acolo.

Telecabina Capra Neagră Poiana Brasov

https://www.bizbrasov.ro/2022/11/12/foto ... -ByrYgdw

Telecabina „Capra Neagră”, recent modernizată, pusă în funcțiune. Investiția a fost de 1,2 milioane de euro
(...)echipamentele au fost livrate de către compania elvețiană care a realizat instalația în anii 80.
„Inginerii firmei care au venit să proiecteze modernizarea aveau chiar planșele originale de acum 40 de ani”
În cei 40 de ani de funcționare a transportat 4,5 milioane de turiști.

Frumoase pozele, observati interfata SCADA cu schema instalatiei, frumoase si pozele din zona tehnica, pacat ca nu au aratat si contragreutatile cablului purtator.

https://www.monitorulexpres.ro/2023/10/2 ... -de-ani/

Sunt cateva greseli in articol, dar si multe date interesante.

"1951: primul telescaun
Telecabina de pe Tâmpa nu a fost primul teleferic din oraș. Brașovul are, de altfel, cele mai vechi mijloace de transport pe cablu la înălţime din România. Primul telescaun a circulat în Poiana Braşov, veche staţiune destinată practicării sporturilor de iarnă.

Primele telescaune din România, în Poiană. Era anul 1951 și pe atunci stațiunea se numea Poiana Stalin
(...)

În 1951, la Poiana Braşov, au avut loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, prilej cu care s-au dat în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul telescaun din România. Pe tronsonul lung de 2.150 de metri, între Postăvarul (1.799 m) şi Poiana Braşov (1.000 m).

Rolul telescaunului era să transporte rapid schiorii spre capătul pârtiei, peste zonele accidentate. Acum în Poinană sunt două telescaune (Ruia și Lupului).

Cu timpul staţiunea a ajuns un punc turistic foarte cunoscut și cu mare căutare. Astăzi, lungimea totală a cablurilor care transportă turiştii depăşeşte 10.500 m.

Simultan, pot călători pe deasupra masivului peste 7.000 de turişti, în nouă mijloace de transport pe cablu: două telecabine, o telegondolă şi şapte telescaune și teleschiuri.

Pilonul 2 de la telefericul Kanzel, cel mai scurt pilon de telecabină din România

Primele teleschiuri din Poiană
În Poiana Braşov, primele două teleschiuri, Kanzel şi Ruia, au fost inaugurate în 1968, având o lungime a traseului de 314, respectiv 501 m. În 1971 a apărut teleschiul Bradul cu o lungime de 458 m şi o capacitate de 900 persoane/oră, deservind pârtia cu acelaşi nume.

Mai târziu, în 1978-1979, au apărut teleschiurile Sub Teleferic şi Camelia. Teleschiul Slalom a fost dat în folosinţă în anul 1982 şi poate transporta 600 de persoane pe oră. În decembrie 2003, odată cu reamenajarea pârtiei Stadion, care timp de trei ani a fost impracticabilă, a fost inaugurat teleschiul cu acelaşi nume.

În Poiană este şi un tip special de teleschi numit babyschilift, pentru copii, numit Postăvarul&Cristianul. Traseul acestuia este de doar 300 m, diferenţa de nivel e de 50 m, iar durata de parcurgere a traselui, de patru minute.

Telefericul Kanzel are cel mai scund pilon de telecabină din România
Telecabina Kanzel, poreclită și ,,telecabina mică” din Poiana Braşov a fost pusă în funcţiune în 1971, având o lungime de 2.449 m, şi legând Poiana Braşov cu Vf. Cristianul Mare. Diferenţa de nivel între staţia de plecare (1.020 m) şi staţia terminus (1.727 m) este de 693 m.

Capacitatea unui vehicul este de 43 de persoane, iar capacitatea de transport pe oră este de 350 persoane, durata unui traseu fiind de 7 minute. Pe traseul său, se află și cel mai scund pilon de telecabină din România. E vorba de pilonul 2, cu 7,5 m înălțime.

Deși e din același lot cu Tâmpa și cele de la Sinaia, există câteva diferențe față de acestea. Întâi, înălțimea; această telecabină este mai aproape de sol decât celelalte. Apoi, capacitatea e aproape dublă; o cabină are 43 de locuri, spre deosebire de 20 și 25, câte au celelalte 3 instalații.

Telecabina „mare” din Poiana Brașov oferă un spectacol unic
Telecabina „Capra Neagră“, „telecabina mare”
Cealaltă telecabină, „Capra Neagră“, face legătura între baza pârtiei Bradul şi Vf. Postăvarul. A început să meargă în 1982, iar lungimea traseului este de 2.809 m, diferenţa de nivel fiind de 735 m. Durata unei curse este de 8 minute şi 10 secunde.

Capacitatea de transport a unei telecabine este de 60 de persoane, câte 504 persoane pe oră. Motiv pentru care braşovenii au botezat-o „cabina mare“. Este singura telecabină din România construită de firma elveţiană Habegger Thun, în colaborare cu Institutul „Proiect” Brașov.

Toare celelalte sunt realizate de aceeaşi firmă italiană care a făcut telefericul de pe Tâmpa. Ambele telecabine din Poiană deservesc aceleaşi pârtii: Kanzel, Sulinar, Drumul Roşu, Ruia, Lupului, Sub Teleferic și Icpat.

Noua telegondolă
Telegondola Cristianul Mare a fost pusă în funcţiune în 1977 şi pornea de la Hotel Teleferic până la vârful Cristianu Mare, pe o lungime de 2.096 m. Capacitatea unei minicabine era de două persoane, putând transporta 400 de persoane/oră. Traseul era parcurs în 11 minute.

În anul 2005, telegondola a fost mutată şi înlocuită cu una de opt locuri. S-a repoziţionat vechea instalaţie de cablu prin devierea traseului, cu amplasarea staţiei de sosire pe locul fostei cabane Cristianul Mare, care a ars. A fost o investiţie de şase milioane de euro a Primăriei Braşov şi a proprietarului SC Ana Teleferic SA.

În decembrie 2005, a avut loc inaugurarea noii telegondole numită „Postăvarul Expres“, cu o capacitate de 2.200 de persoane pe oră, o lungime de 2.140 m. O călătorie nu mai durează 11 minute ca acum 30 de ani, ci doar 2-3 minute. Telegondola deserveşte pârtiile Sulinar, Drumul Roşu, Subteleferic, Ruia, Lupului.

Tot în anul 2005 a apărut şi proiectul de amenajare al unui telescaun, deoarece telegondola şi cele două telecabine nu făceau faţă numărului mare de turişti din sezonul de schi.

Noua linie de telescaun porneşte de la baza pârtiilor şi urcă până în Vf. Postăvarul, cu staţie intermediară în zona Ruia. Acesta asigură un trafic de 2.400 persoane/oră, iar instalaţia deserveşte toate pârtiile, având o lungime totală de 2,4 kilometri."

1.Legat de cabina mica, banuiesc ca autorul a vrut sa spuna ca pilonul 1 este cel mai scund, pilonul 2 e posibil sa fie opusul, respectiv cel mai inalt.
2.Teleschiul Stadion a existat evident si inainte de 2003. Dupa acei 3 ani a fost redeschis.
3.Durata de urcare cu noua telegondola este de 7 minute in cel mai fericit caz, viteza de urcare fiind variabila, arareori mergandu-se pe viteza maxima

Cu cabina mică știu de ce apare confuzia. După exprimare, îmi dau seama că au folosit informațiile din prezentările făcute de mine acum 3 ani. La momentul respectiv, shoppy mi-a sesizat în topicul de discuții că trecusem pilonul 2 cel mai scund la Kanzel în loc de Capra Neagră, acolo e pilonul 2 scund. La vremea respectivă eram membru Silver și nu mai puteam edita mesajele, iar după ce am devenit membru Gold și am avut această opțiune pur și simplu am uitat de ele. Bine că mi-ai atras atenția. Mulțumesc! Am corectat acum și mă ocup și de celelalte locuri unde mai am de efectuat corecții.