Buza roţii împinge acul... în funcţie de mecanism, o să împingă acum şi o să treacă sau o să-l escaladeze şi o să deraieze. Evident, cazul ideal e să împingă acul, pentru că un macaz schimbat greşit poate apărea oriunde.

Mai sunt şi macaze cu arc, făcute special pentru a fi talonate (apoi arcul împinge acul la loc). Pe principiul ăsta funcţionează majoritatea macazelor ,,de primire" din Bucureşti. Înainte se foloseau macaze cu o singură limbă... care nici măcar nu aveau mecanism de schimbare, prin urmare mersul cu spatele pe ele se făcea doar în abatere.
Exemplu:



Evident, cele pentru separarea a 2 linii aveau mecanism.

S-a vorbit de şina OR. Iată cum arată ea atunci când e scoasă din dalele de beton:



Pentru comparaţie, aici se leagă cu o şină UIC 49. Se vede diferenţa cu ochiul liber:


Iar aici avem o şină cu canal:

Un topic despre macazele automate din trecut (adică cele care au funcţionat până în anii '80, când nu ştiu de ce au fost desfiinţate - probabil din motiv de "faceţi ieconomie, tovarăşi!")

În anii '90 mai erau urme ale macazelor automate la
1) Intersecţia Şos. Ştefan cel Mare cu Str. Polonă şi Cal. Floreasca. Se obseva un semafor din ăla verde, cu 2 "faruri", folosit de I.T.B. (mult timp m-am întrebat eu ce e cu acele semafoare);
2) La intersecţia Şos. Mihai Bravu cu Bd. Gh. Dimitrov (Ferdinand I). Se observau acele 3 fire pentru macaze automat la macazul pentru linia 1 (deci direcţia Iancului - Obor) şi un semafor verde cu 2 "faruri" pe Bd. Ferdinand I. Probabil existau macaze automate pentru linia 1 (care pe vremuri avea un interval de succedare bun);
3) La intresecţia Str. Traian cu Bd. Republicii (Carol I, Pache Protopopescu) ţin minte că mai era un semafor verde;
4) La intersecţia Şos. Pantelimon cu Şos. Iancului mai era suspendat un grup din ăla de 3 fire care era folosit pentru macazele automate.

Într-un număr de prin 1962-1964 al ziarului "Informaţia Bucureştiului" am găsit un articol în care se spunea că (aproape) toate macazele de tramvai din Bucureşti fuseseră automatizate!!! şi că macagii trebuie să-şi caute un alt loc de muncă (uau, suna cam capitalist asta!).

nokia2110 wrote:
Într-un număr de prin 1962-1964 al ziarului "Informaţia Bucureştiului" am găsit un articol în care se spunea că (aproape) toate macazele de tramvai din Bucureşti fuseseră automatizate!!! şi că macagii trebuie să-şi caute un alt loc de muncă (uau, suna cam capitalist asta!).

Daca poti, scaneaza-l si pune-l aici!

Si la Piata Sudului pe Calea Vacaresti macazul era automat, dar, spre deosebire de cele de acum, era in stil troleibuzistic, cu directie implicita: venind dinspre Dambovita pe Vacaresti, 17 facea macazul pe sub o patina asemanatoare cu cea de troleibuz, trecea de intersectie, atingea cu pantograful "o bucla" si macazul revenea la directia initiala, pentru 34.

Mi-l mai aduc aminte in functiune si pe cel de la Sf. Ghoerghe (directia implicita era pentru 21 parca, 14, 33, 40 trebuind sa "faca" macazul).

Dominatrix wrote:

nokia2110 wrote:
Într-un număr de prin 1962-1964 al ziarului "Informaţia Bucureştiului" am găsit un articol în care se spunea că (aproape) toate macazele de tramvai din Bucureşti fuseseră automatizate!!! şi că macagii trebuie să-şi caute un alt loc de muncă (uau, suna cam capitalist asta!).

Daca poti, scaneaza-l si pune-l aici!

Să văd dacă îl am xeroxat. Dacă nu, când mai ajung pe la B.C.U., mă uit pe "Informaţia Bucureştiului".

Sau macazul de la Piata Galati, unde se desparteau 5 / 16. Era foarte zgomotos si-mi placea ce "flacari" ieseau la comanda schimbarii macazului.

Macazul acela a fost scos din cate imi amintesc prin 1995, si s-a inlocuit cu unul manual, cand s-a lucrat la linia din Piata Galati, iar tronsonul pe Vasile Lascar intre Piata Galati si Maria Rosetti a fost refacut experimental cu linie cu canal si elemente amortizoare elastice (primul tronson refacut in acest mod dupa '90).

aici[/url:6hfcns1v]":6hfcns1v]Şina încreţită apare (şi) din cauza patinajelor, iar când acestea sunt cauzate de roţi cu profil conic, la care nu există forţă de centraj, ele tind şi să uzeze excesiv ciuperca şinei (pe firul exterior sau interior, după cum vehiculul circulă cu insuficienţă de supraînălţare - se înclină spre exteriorul curbei - sau cu exces - se înclină spre interior -). Oricum, aici e vorba de un cumul de factori: curbe prost proiectate cu supralărgiri şi supraînălţări ori prea mici ori prea mari, vatmani care nu cunosc vitezele nominale pentru curbe şi circulă cum vor (în funcţie de cum stau cu graficul de circulaţie) şi tramvaie cu roţi necorespunzătoare.

Care este valoarea maxima admisa a suprainaltarii la liniile de tramvai?

Aceasta valoare e importanta, fiindca in functie de ea se stabileste viteza nominala de circulatie in curba, care este egala cu V = 0.291*sqrt(R*h), unde R este raza curbei si h este suprainaltarea. Aceasta viteza nominala este viteza la care cutia vehiculului nu se inclina, deci se comporta exact ca in aliniament.
Legat de proiectarea curbelor, la tramvaie se permite prin SR'uri realizarea caii de rulare fara suprainaltare daca se foloseste contrasina.

Contraşină prin Bucureşti nu prea e... cel mult şină cu canal, dar nu cred că se consideră contraşină.

Insuficienţa maximă de supraînălţare I admisă prin SR-uri este de 90 mm. Pentru supraînălţare, SR 13353-3-97 nu precizează o valoare maximă, ci doar că:
- rampa supraînălţării nu trebuie să depăşească 1:400;
- viteza de ridicare a roţii pe rampa supraînălţării să nu depăşească 1/10 km/h în condiţii normale, respectiv 1/8 km/h în condiţii excepţionale;
- variaţia I pe zona curbei progresive să nu depăşească 75 mm/s în condiţii normale şi 90 mm/s în condiţii excepţionale.

Pe căile ferate, H.max=150 mm.

Pai contrasina se pune doar daca se poate ca vehiculul sa cada de pe pod, sa se loveasca de un element al structurii de rezistenta sau daca raza curbei este sub o anumita valoare, acolo nu este cazul.

shoppy wrote:
Pai contrasina se pune doar daca se poate ca vehiculul sa cada de pe pod, sa se loveasca de un element al structurii de rezistenta sau daca raza curbei este sub o anumita valoare, acolo nu este cazul.

Mmmm... esti tu sigur?? Nu te contrazic dar coborarea spre Serbanescu mi se pare si in unghi si mai abrupta decat cea spre Aerogarii ... Stii cati rasturnati am avut acolo?? E adevarat, nu compar un boghiu cu un sasiu dar dc sa nu previi daca poti?

Nu compara viteza sasiurilor rasturnate cu cea a boghiurilor deraiate. E aspectul cel mai important. Si "starea carosabilului", boghiul nu are treaba cu zapada, ghiata, poleiul, ploaia.

Contrasina din curba (cum e cea de la Ciurel de pe 41) se asigura ca din inertie nu se distribuie toata sarcina pe sina din exterior, daca e sa se rastoarne nu te tine contrasina, te tine limita de viteza si inclinarea terasamentului spre interiorul curbei (daca exista).