de andrei11 » Mie, 18 Mai 2011, 18:44
N O T A - Privind realizarile si perspectivele metroului bucurestean
August 1990
1. Date Generale
- Populatia orasului Bucuresti :
in 1975 – 1.650.000 locuitori,
in 1990 – 2.400.000 locuitori
-Nr de calatori / zi : 4,5 – 5 milioane / zi
- Mijloace de transport de suprafata : tramvaie electrice, autobuze, troleibuze, maxi taxi si taxiuri.
Reteaua de metrou aprobata si realizata in Bucuresti in lungime de 56,8 km cu 39 de statii se compune din :
- Magistrala 1 de metrou Militari – Titan pe directia Est – Vest in lungime de 28,9 km cu 19 statii de metrou, 2 depouri, un dispecerat central ( comun pentru toate magistralele ) si atelierele centrale de reparatie Militari ( cu o prima etapa de realizare ).
- Magistrala 2 de metrou IMGB – Pipera pe directia Nord – Sud in lungime de 18,9 km cu 14 statii de metrou si un depou.
- Magistrala 3 de metrou – Gara de Nord – Dristor 2 in lungime de 9,0 km cu 6 statii de metrou si un depou
Metroul bucurestean a fost inceput in anul 1975 in baza Decretelor 14 si 17 din Ianuarie 1975 care a derogat inceperea executiei pe baza studiilor preeliminare asupra circulatiei, prognozei fluxurilor de calatori pana in anul 2000, asupra terenurilor de fundare si tehnologiilor care se pot aplica in terenurile din subsolul orasului, studii intocmite de unitatile si institutiile municipiului orasului si pe baza documentarii facute in paralel intre anii 1971 – 1975 la metrourile din Paris, Moscova, Leningrad, Viena, Montreal, Budapesta, Milano, Praga, etc.
Proiectarea si realizara retelei de metrou s-a facut si se face si astazi de catre Intreprinderea „Metroul” Bucuresti unitate special organizata, inca de la inceput in 1975 cu functiuni de proiectant general, urmand ca exploatarea s-o faca „Intreprinderea de Exploatare a Metroului”, infiintata in 1977 in cadrul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
In proiectare au fost antrenate la rezolvarea problemelor si a proiectelor unitati specializate si autorizate ca cele energetice, telecomunicatii, automatizari, etc. In executie au fost antrenate unitati din ministerele : Constructii Industriale, Transporturi si Telecomunicatii, Energiei Electrice, Consiliul National al Apelor, unitati ale C.M.P.B. – ului, Marmura, etc, care pe langa unitatile proprii de execuie ale I.M.B.– ului au lucrat ca subantreprize, iar pentru dotarea si echiparea metroului cu utilaje fixe si mobile au contribuit toate ministerele industiei romanesti, dar in special consrtuctiile de masini, electronica si electrotehnica.
DATE TEHNICE
-Terenul din vatra orasului Bucuresti este constituit din stratificatie aluvionara – nisipuri, argile nisipoase, pietrisuri, argile prafoase, loesuri ( pana la 350 – 400 metri adancime )
- adancimea apei freatice – 4 – 10 metri de la suprafata.
- Metroul din Bucuresti integral in subteran, de mica si medie adancime.
- Adancime minima – minus 10 metri
- Adancimea maxima – minus 22 metri
- Ecartament : 1.432 mm.
- Panta maxima, in cale curenta 20 %
- Curbe, in traseu curent – raza peste 200 metri
- Lungimi peroane - 120 metri
- Latimi peroane laterale – 4 – 7 metri
- Latimi peroane 8 – 15 metri
- Distantele intre statiile de metrou cuprinse intre 900 si 1800 metri
Tehnologii de executie si solutii constructive
S-au aplicat 2 tehnologii de baza :
- Incinte de pereti mulati sprijiniti sau ancorati asecate prin epuismente, cu structuri de beton armat pentru galerii si statii executate deschis de la suprafata.
-Tuneluri executate in subteran cu scutul armate cu inele de beton prefabricat. Diametrul exterior al scutului 6.510 mm. Diametrul interior, tunel simplu 5.200 mm.
Tehnologia de inghetare teren, injectii si etansari, asecare prin epuismente hidraulice, tehnologia de executie a peretilor mulati, ancoraje, betoane hidrotehnice, izolari, insonorizari, etc, au completat cele doua tehnologii de baza la executia metroului din Bucuresti.
Statiile de metrou amplasate in intersectiile principale si in vadurile traditionale de circulatie ale orasului, facilizeaza o incarcare cat mai uniforma a magistralelor de metrou, un finisaj rezistent de piatra naturala, usor de intretinut in exploatare, dotate cu echipamentele necesare de dirijarea circulatiei, - taxare – escalatoare- precum si functii de aparare civila.
Materialul rulant si dotarile functionale si tehnologice
Trenurile de metrou sunt formate din doua sau trei rame, o rama fiind compusa din 2 vagoane permanent cuplate, cu posturi de conducere la ambele capete.
Caracteristicile tehnice ale vagoanelor sunt
- lungimea vagonului peste tampoane : 19.000 mm
- latimea maxima ale vagonului : 3.100 mm
- Inaltimea libera interioara : 2.230 mm
- Ecartament : 1.432 mm
- Greutate ( vagon gol ) : 34.00 Kg
- Capacitate de transport:
- - locuri pe scaune : 34 calatori
- Locuri in picioare la 5 calatori / mp : 166 calatori
- Capacitatea totala nominala : 200 calatori
- tensiunea nominala : 750 V.c.c.
- sistem de comanda cu controler de mers si frana reostatica autocompensata.
- putere instalata pentru tractiune : 2 ori 215 kw
- acceleratie medie la pornire : 1,2 m / s2
- acceleratia medie : 1,1 m / s2
- viteza maxima in exploatare : 80 km / h
- viteza comerciala : 36 km / h
Proiectarea vagoanelor s-a facut de catre Intreprinderea „Metroul Bucuresti” in colaborare cu Intreprinderea de Vagoane Arad care a realizat si fabricatia acestora.
Pentru desfasurarea activitatii in conditii de confort, securitate deplina a calatorilor si continuitate, siguranta si regularitate a circulatiei, metroul este dotat cu un complex de instalatii, utilaje si echipamente fixe, realizate integral in tara in solutii dintre cele mai evoluate pe plan mondial si prin care se asigura :
- iluminatul spatiilor si tunelurilor
- informarea, taxarea si protectia calatorilor
- ventilarea si incalzirea spatiilor tehnice si publice
- alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate
- prevenirea si stingerea incendiilor
- alimentarea cu energie electrica pentru tractiune si serviciile statiilor si tunelurilor
- siguranta, conducerea si automatizarea traficului
- telecomunicatiile operative si radiocomunicatiile cu trenurile aflata in circulatie – televiziune cu circuit inchis.
- Intregul sistem este supravegheat si condus centralizat, prin instalatiile de telemecanica energetica si de trafic, dotate cu calculatoare de proces.
- Proiectarea de sistem apartine intreprinderii „Metroul Bucuresti” – proiectant general – in colaborare cu institute specializate in proiectarea de utilaje si echipamente.
3. REALIZARI LA RETEAUA DE METROU
Pana in prezent au fost puse in functiune urmatoarele magistrale si tronsoane de metrou :
– Magistrala 1 Militari – Titan
Tronson I – Semanatoarea – Timpuri Noi : 8,1 km cu 6 statii : 19 decembrie 1979
Tronson II – Timpuri Noi – Titan ( Republica ) 9,2 km cu 6 statii - 29 Decembrie 1981 – nu e adevarat, primul calator a beneficiat de metrou in 2 Ianuarie 1982.
Tronson III – Eroilor – Militari : 7,8 km cu 4 statii 19 August 1983
Tronsonul IV – Semanatoarea – Crangasi : 1,0 km cu 1 statie : 24 dec. 1984
Tronsonul V – Crangasi – Gara de Nord : 2,8 km cu 2 statii : 24 Decembrie 1987
Magistrala 2 IMGB – Pipera
Tronson I + II I.M.G.B. – Unirii 2 - 10,4 km cu 8 statii : 31 dec. 1985
Tronsonul III + IV Unirii 2 – Pipera : 8,5 km cu 6 statii : 23 Oct 1987
MAGISTRALA III - GARA DE NORD – DRISTOR 2
Tronson Gara de Nord – Dristor 2 – 7,2 km cu 6 statii – 17 August 1989
Republica – Pantelimon – 1,8 km cu depoul - 26 Iulie 1989
Adica un total de 56,8 km metrou cu 39 statii de metrou, la care se adauga un dispecerat central 1979 – depoul Ciurel 1979 – Depoul Militari si Atelierele Centrale de reparatie Militari in 1981, depoul IMGB in 1987, depoul Pantelimon in 1990.
In anul 1992 se vor mai pune in functiune tronsoanele :
Gara de Nord 2 – Laromet – 6,5 km cu 6 statii
Salajan – Linia de Centura – 4,7 km cu 4 statii,
Aprobate prin Hotararea Guvernului 467 / 3 mai 1990 atacate derogatoriu din August 1989 si care se gasesc in plina executie.
In 1991 se va ataca, probabil, in ipoteza aprobarii de catre guvern, a tronsonului :
Dr. Taberei – Universitate 2 in lungime de 9,0 km cu 8 statii si 1 depou facand parte din viitoarea Magistrala 5 DRUMUL TABEREI – UNIVERSITATE 2 – PANTELIMON, obiectiv cu S.T.E. – ul pornit in circuitul de avizare din 3 mai 1990.
Ritmul mediu realizat in executie in perioada 1975 – 1990 este de 3,8 km traseu cu 2 statii / an, o viteza ridicata daca ne comparam cu alte orase pe plan mondial :
Berlin 1,6 km / an, Madrid : 1,7 km / an, Milano : 1,8 km / an, Montreal : 2 km / an, Moskova : 4 km / an, Tokyo si Mexico : 4,5 km / an, Paris : 5,3 km / an.
In rezumat s-au realizat investit din 1975 – pana in 1990 la cele 3 magistrale puse in functiune, conform anexei 1: TOTAL INVESTITII : 20.893.000 mii lei / C + M 17.268.000 mii lei la care se mai adauga 2.400.000 mii lei la total investitii valoarea ramelor de metrou, adica un volum mediu de 1.500.000 mii lei / an din care C + M 1.200.000 mii lei sau 1.800.000 mii lei / an din care C+M 1.500.000 mii lei / an in anii de varf ca 1985 – 1988, sau realizari pe constructori, la cele 3 magistrale in functiune, din 1975 – 1990 :
- M.C. Ind. – 14,1 %
- M.T.Tc. – 15,9 %
- M.E.E. – 7,3 %
- C.N. Ape - 3,4 %
- C.P.M.B. – 1,5 %
- Marmura - 1,7 %
- Diversi - 0,9 %
- I.M.B. – 55,2 %
Volume de lucrari pe kilometru de metrou
- Sapaturi – 100.000 – 172.000 mc
- Betoane : 43.000 – 56.000 mc
- Armaturi : 4100 – 4700 tone
- Confectii metalice : 1000 – 1700 tone
Consumuri de materiale pe kilometru de metrou
- Ciment : 26.000 tone
- Metal : 5500 tone
( din care otel beton : 4.600 tone )
- cabluri electrice, semnalizare, telecomunicatii : 120 km cabluri
(din care cabluri de forta 62 km )
Costuri pe kilometru de metrou
TOTAL INVESTITII : 450.000 mii lei / km
C + M : 375.000 mii lei / km
In preturi 1989.
Deci in Bucuresti s-au realizat 3 magistrale de metrou care sunt in exploatare in lungime de 56,8 km cu 39 de statii, sunt in curs de realizare 2 tronsoane Salajan – Linia de Centura si Gara de Nord 2 – Laromet in lungime de 11,2 km cu 10 statii in valoare de 4.550.000 mii lei cu 3.710.000 mii lei constructii montaj si cu termen de punere in functiune in 1992 si mai este pe circuitul de avizare a S.T.E.- ului Tronsonul DRUMUL TABEREI - UNIVERSITATE 2 ( din Magistrala 5 Dr. Taberei – Pantelimon ) in lungime de 9,0 km cu 8 statii, in valoare de 4.210.000 mii lei cu 3.360.000 mii lei la constructii montaj cu incepere din 1991 si punere in functiune in 1995.
Pana in anul 2000 se vor mai realiza lucrari aprobate si necesare pe magistralele 1 – 2 – 3 – in valoare de 1.514.000 mii lei cu 1.140.000 mii lei la C + M, conform graficelor anexate.
Aceste lucrari, unele oprite din „diverse cauze” se vor realiza din valorile aprobate prin devizele generale.
INTREBARI – COMENTARII - CARCOTELI
1) - Magistrala 3 de metrou – Gara de Nord – Dristor 2 in lungime de 9,0 km cu 6 statii de metrou si un depou
Care o fi depoul acela ? – Mister...
- 2) Metroul din Bucuresti integral in subteran, de mica si medie adancime.
Intre Dimitrie Leonida si Berceni metroul iese la suprafata, dar deja suntem rautaciosi / carcotasi...
- 3) Adancime minima – minus 10 metri. Oare statia „Izvor” atata o avea ? Sa mai studiem...si ca sa nu uit de statia „Pantelimon” dar probabil Pantelimonul nu e statie, ci jumatate de statie.
- -4) Panta maxima, in cale curenta 20 % – aici sigur este o greseala, cred ca au vrut sa spuna 2,0 %
5) Tronson II – Timpuri Noi – Titan ( Republica ) 9,2 km cu 6 statii - 29 Decembrie 1981 – nu e adevarat, primul calator a beneficiat de metrou in 2 Ianuarie 1982.
7) Republica – Pantelimon – 1,8 km cu depoul - 26 Iulie 1989 – interesant, eu tot timpul am avut impresia ca am avut posibilitatea inainte de 1989 sa ma plimb cu metroul la Pantelimon ( Antilopa ).
Stimati useri, peste cateva zile va urma un document halucinant despre metroul Bucuresti, o sa vedeti cum oameni mari, pe bani multi, aiureaza si debiteaza cele mai mari halucinatii din istoria metroului bucurestean. Atentie, data documentului este August 1990.. Sper ca vineri seara sa aveti documentul respectiv pe forum.