Elevii ar putea avea transport gratuit până la școală, în baza carnetului de note vizat

Click pe imagine pentru video:





Elevii ar putea avea transport gratuit până la școală, doar arătând carnetul de note vizat la zi.

Promisiunea a fost făcută de ministrul Educației, la capătul unor negocieri cu reprezentanții elevilor din toată țara. Din cauza unor legi care se bat cap în cap, spun aceștia, sunt copii care își riscă viața, făcând autostopul ca să ajungă la ore cum făceau și cele două fete ucise în cazul Caracal.

Alții abandonează școala pentru că abonamentul lunar, care poate costa câteva sute de lei, nu li se decontează integral, iar părinții nu au bani.

La 5 dimineaţa s-au urcat în tren, iar la prânz scandau în faţa Ministerului Educaţiei. Câteva zeci de liceeni din Constanța, susţinuţi de colegi din Bucureşti, ţin un moment de tăcere în memoria fetelor care au murit şi pentru că statul român nu le-a oferit un mijloc de transport sigur spre şcoală. Luiza şi Alexandra au fost ucise în Caracal, iar Mihaela din Topraisar, acum câteva zile într-un accident în timp ce călătorea spre şcoală în picioare, într-un microbuz supraaglomerat.

Mai multe legi se bat cap în cap, spun adolescenţii. În provincie, multe rute şcolare, neprofitabile pentru transportatori, nu sunt acoperite. Copii, chiar şi de învăţământ primar, merg pe jos kilometri întregi.

„Vorbim de ore întregi pe care ei le pierd în drum către şcoală. Nouă ne e foarte uşor, noi poate ne plângem şi dacă întârzie autobuzul 5 minute.

„Avem un coleg în asociaţie care a mers aproape toată clasa a XI-a cu skateboard-ul la şcoală, pe o distanţă de 7 km pe un drum judeţean. La scoala ţi se spune că tu trebuia să îţi cumperi deja abonamentul redus, iar operatorii spun lasă că ţi-l decontezi la şcoală.”

Cătălin face zilnic 100 de kilometri dus-întors din satul lui până la liceu, în Constanța.

Cătălin Apostol: „Suma necesară este de aproximativ 8.000 de lei pe an. O sumă destul de importantă pentru mine pentru că provin dintr-o familie de 7 persoane şi consider că aş putea să fac ceva folositor, aş putea să mă dezvolt din alte puncte de vedere.”

Şi Florin merge 40 de kilometri până la şcoală. Din bugetul familiei trebuie puşi deoparte 330 de lei lunar.

La finalul celor trei ore de negocieri la care au participat şi reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor, elevii s-au ales cu un nou set de promisiuni, sub forma unui proces verbal semnat de ministrul Educaţiei şi Cercetării. Profesorul Monica Anisie s-a angajat ca în termen de 30 de zile să rezolve problema transportului şcolar, printr-o ordonanţă de urgenţă şi o hotărâre de guvern. Iar apoi să facă un proiect de act normativ, prin care elevii să circule gratuit, doar pe baza carnetului de note, vizat de şcoală.

Mi se pare un lucru foarte bun pentru ca treaba asta e foarte importanta mai ales la categoriile defavorizate si prin masuri de genul aste le oferi efectiv o sansa la educatie si la a iesii din mocirla.
Pe de alta parte, vad o problema la partea de numarare a calatoriilor efectuate practic. Sa nu uitam de faza in care RATB/STB a avut de platit TVA pentru abonamentele tuturor pensionarilor din Bucuresti desi poate multi din ei nu au pus piciorul in vreun mijloc de transport in comun.

E iar o circoteca cauzata de apropierea scrutinelor si treaba asta!
Nici in regimul de trista amintire nu existau asemenea scutiri, ma refer stricto sensu, la situatia din Bucuresti care-mi este cunoscuta (plata abonamentului pentru pensionari, elevi, studenti era de 50% din cel intreg).  Totusi, cred ca era o situatie general valabila pe teritoriul Romaniei!
Pai si atunci, daca ignorai vizarea anuala a carnetului (elev, student), un lucru aparent nesemnificativ, te ”lingeai pe bot” (sens nevoit sa renunti la ceva) de reducerea scontata!
Aici ar fi simplu de reglementat chestiunea, pentru solicitarea de scutire 100% de la plata c/v transportului la si de la scoala.
1. introducerea unui plafon al gratuitatii;
2. demonstarea incadrarii in categoria persoanelor ce au drept la asa ceva (vasnicele adeverinte de venit, si faimoasele declaratii pe propria raspundere), ca interogarea vreunei baze de date tip ANAF de scoala/liceu n-o sa vedem asa curand!
S-o luam si un pic altfel.
E corect ca un pensionar cu o pensie de cca. 1500-2000 RON sa poata circula, in conditii de gratuitate similare cu unul cu 5000-7000 RON?! NU, dar la STB sunt egali in drept!!  
Metrorex n-are aceeasi politica, bine ca n-a intrat sub obladuire a P.M.B.!
Conchid, cu o intrebare, atunci de unde sa se adune resurse financiare pentru modernizarea, innoirea parcului de mijloace de transport in comun, ca vrem dar nu traim in Luxemburg?! https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ ... it-1043810  
Si pe cat posibil, poate n-o sa omiteti ca maine, poimaine vine scadenta si unii nu vor sa-si paraseasca ”birouasele”, printre care si edilul ”mama”, a carei promisiune, pe acest subiect, a fost verbalizata dar neonorata.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/tr ... ii-1047828
O alta butada, la auzul careia unii sunt convins ca multi au tresarit si au ramas muti de admiratie!

Permis de conducere pe telefonul mobil? Talon auto digital? Soluții care se aplică deja în Europa și prin lume, dar în România nu există nici măcar în planuri




Permis digital de conducere pe un smartphone
Foto: DVLA UK

„Cât privește situațiile în care șoferul nu a avut asupra sa permisul de conducere, vă comunicăm faptul că, la nivel național, au fost aplicate în cursul anului 2018 un număr de 133.437 de sancțiuni contravenționale”, a transmis Poliția Rutieră la solicitarea HotNews.ro. În tot acest timp, numeroase țări din Europa și din lume testează sau implementează chiar permise auto digitale, disponibile pe smartphone, care să completeze tradiționalul card fizic. În România, însă, autoritățile recunosc că nici măcar nu au în plan o astfel de măsură care ar putea „să scutească șoferii, dar și statul de costuri inutile și bătăi de cap”.

Info pe scurt:

- În 2018 și 2019 Poliția a dat peste 260.000 de sancțiuni șoferilor pentru lipsa documentelor la control, între care permisului de conducere sau certificatul de înmatriculare.

- În tot acest timp numeroase state din lume și din Europa au implementat deja sau testează permisele de conducere digitale, cel mai adesea accesibile pe telefon (ca aplicație separată și securizată), ca măsură complementară documentului fizic.

- „Lipsa permisului fizic la un control nu înseamnă neaparat că șoferul nu are dreptul de a conduce un vehicul. Un permis digital care să vină în completare ar fi în beneficiul șoferilor, atâta timp cât Poliția poate verifica ușor cine are sau nu dreptul de a conduce. Pentru asta însă trebuie modificată legislația actuală”, spune un avocat.

- Numărul foarte mare de amenzi acordate pentru lipsa unor documente în format fizic înseamnă venituri în plus la stat, dar în același timp poate reprezenta atât o povară administrativă pentru stat, cât și una logistică pentru șoferi.

- Deși Ministerul de Interne testează noi metode de digitalizare a unor documente (introducerea cardului de sănătate în noul format de buletin, spre exemplu), Direcția de Permise recunoaște că nu are deloc în plan să testeze varianta unor documente digitale, fie permise de conducere, fie certificate de înmatriculare.

- „Permisul digital poate fi o soluție foarte utilă care să scutească șoferii, dar și statul de costuri inutile și bătăi de cap. Trebuie doar atent implementată”, este de părere Asociația Pro Infrastructura.

Norvegia și Finlanda au lansat permise de conducere digitale care completează documentul fizic. Suedia se gândește să le elimine cu totul

Din octombrie, Norvegia a lansat un sistem prin care șoferii pot descărca pe telefonul mobil o aplicație specială care să reprezinte permisul de conducere în format digital. Practic, noul permis digital permite șoferilor să demonstreze poliției sau altor factori de control dreptul de a conduce (sau să se identifice în baza informațiilor conținute), fără a mai avea nevoie să poarte la ei documentul fizic.

Sigur, permisul digital nu înlocuiește documentul fizic, ci vine doar ca o completare și nu poate fi folosit deocamdată și în străinătate.

Același lucru e posibil și în Finlanda, care a adoptat un sistem asemănător încă din 2018.

Și Suedia analizează acum două variante: prima este aceeași ca a vecinilor - un permis digital care să existe în paralel cu documentul fizic sau a doua variantă, mai drastică - să elimine cu totul permisul de conducere și să „lege” informațiile privind dreptul cetățenilor de a conduce de cărțile de identitate emise de stat.




Permis de conducere digital în Norvegia

Permisul digital, testat în Europa și alte țări din lume

Cele trei nu sunt singurele state europene care au abordat ideea unui permis digital de conducere.

Olanda a testat încă din 2016 varianta unui permis digital, iar Marea Britanie a și lansat din octombrie 2019 un serviciu online prin care șoferii pot obține informațiile permisului de conducere în format digital.

Dincolo de Europa, permisul de conducere digital a fost implementat deja în Australia și în unele state din SUA (un exemplu în video de mai jos), dar și în alte țări precum Argentina, Brazilia, Thailanda sau Coreea de Sud.





În România se dau sute de mii de amenzi pentru lipsa permisului fizic

Din statisticile Poliției Rutiere, în ultimii doi ani s-au dat peste 260.000 de sancțiuni pentru lipsa documentelor la control, inclusiv a permiselor de conducere.

„Cât privește situațiile în care șoferul nu a avut asupra sa permisul de conducere, vă comunicăm faptul că, la nivel național, au fost aplicate în cursul anului 2018 un număr de 133.437 de sancțiuni contravenționale, iar în cursul anului 2019, până în prezent (n.r. decembrie 2019), un număr de 135.886 de sancțiuni contravenționale, pentru nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa permisul de conducere, documentul de înmatriculare sau de înregistrare vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege”, se arată într-un răspuns transmis de Poliția Rutieră la solicitarea HotNews.ro.

„Legea spune că la control șoferul trebuie să prezinte o serie de documente în format fizic, printre care și permisul de conducere. Dar lipsa permisului de conducere în format fizic la un control nu înseamnă neaparat că șoferul nu are dreptul de a conduce”, explică un avocat consultat de HotNews.ro.

„Un model digital care să vină în completare ar fi în beneficiul șoferilor, atâta timp cât Poliția poate verifica ușor, chiar în timp real, cine are sau nu dreptul de a conduce. Suntem totuși în anul 2020 și gradul de digitalizare e în continuă creștere”, a mai spus avocatul.

Potrivit acestuia, numărul foarte mare de amenzi înseamnă un venit în plus pentru stat, dar poate reprezenta și o povară administrativă din punct de vedere birocratic și, eventual, și al contestațiilor în instanță. De cealaltă parte, orice amendă pentru utilizatorul final reprezintă o povară financiară și logistică, o corvoadă care ar putea fi astfel eliminată.

Cărți electronice de identitate care au rol și de card de sănătate. Vom avea și permise/certificate auto digitale? DRPCIV: „Nu”

Pentru a putea fi introdus și măcar testat în România un permis de conducere digital (sau alte documente, precum certificatul de înmatriculare în format digital), ar fi nevoie de modificarea legislației, iar aici responsabil ar fi Ministerul de Interne, au explicat pentru HotNews.ro surse din sistem. Mai exact, inițiativa ar trebui să fie la Direcția de Înmatriculări și Permise (DRPCIV), instituție în subordinea MAI, cea care se ocupă tocmai de documentele în discuție.

De altfel, MAI a arătat că are o aplecare spre digitalizarea și centralizarea unor informații. Astfel, într-un proiect prezentat de curând, ministrul Marcel Vela a explicat că din 2021 vor fi introduse noile cărți electronice de identitate, iar noile documente vor avea și rol de card de sănătate.

Direcția pentru Permise și Înmatriculări, însă, a confirmat pentru HotNews.ro că nu are deloc în plan să implementeze sau să testeze pe viitor un sistem de documente digitale, fie permise de conducere, fie certificate de înmatriculare.

„Vă comunicăm faptul că nu există în prezent la nivelul instituției noastre o inițiativă privitoare la emiterea și utilizarea documentelor în format digital”, se arată în răspunsul DRPCIV transmis HotNews.ro.




Digital Driving License / Sursa: Gemalto.com

„Permisul digital - o soluție binevenită care să scutească șoferii, dar și statul de costuri inutile și bătăi de cap”

„Permisul digital poate fi o soluție binevenită care să scutească șoferii, dar și statul de costuri inutile și bătăi de cap. Trebuie doar atent implementată”, este de părere Ionuț Ciurea, președintele Asocțiației Pro Infrastructura, unul dintre ONG-urile cele mai active pe partea de monitorizare a infrastructurii, dar și o voce puternică pentru debirocratizare a statului.

„Trebuie să fie implementată corespunzător și neaparat pe telefonul mobil, pentru că altfel ar mai trebui să ai un identificator sau token cu tine”, spune reprezenntul ONG-ului.

„Pe telefon ar fi foarte simplu, dar trebuie pus accent pe partea de securitate. Cert este că se pot realiza sisteme foarte sigure, doar să avem o licitație transparentă pentru contract și apoi mentenanță foarte bună. Am văzut ce probleme au fost cu cardul de sănătate. De exemplu, dacă nu merge sistemul și te oprește poliția, ce faci? Iei amendă sau nu?”, mai spune Ciurea.

Hmmmmmmmmmmmmm.. acum ca ma gandesc, daca tot se schimba buletinele, n-ar putea include si permisul auto pe langa cardul de sanatate? Tot un document de identificare este pana la urma.

Daca in alte tari s-a putut cu sistem asemanator, nu vad de ce nu ar putea si la noi...

Trebuie să recunoaştem faptul că actualul card de sănătate nu deţine date privitoare la starea de sănătate. Conţine doar un certificat electronic de autentificare. Un astfel de certificat va exista şi pe noul card electronic de identitate, astfel încât deţinerea actualului card de sănătate în forma actuală nu mai este utilă şi necesară, mai ales că generează un anumit nivel de cost la nivelul administraţiei publice din România.

Deci nu se mai justifică costurile pentru emiterea cardurilor de sănătate, în schimb pentru emiterea permiselor de conducere separate se justifică, pentru că acolo e altă șpagă, e contractul cu Mitsubishi.

PwC: Infrastructura rutieră din România nu mai face față numărului tot mai mare de mașini. De ce încep europenii să renunțe la automobilele personale





Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018, însă infrastructura rutieră nu ţine pasul, se arată în cel mai recent studiu PwC Digital Auto Report.

Consultanţii companiei atrag atenţia, de asemenea, şi asupra faptului că municipiul Bucureşti se află de mai mulţi ani în topul celor mai congestionate oraşe din Europa, iar nivelul particulelor din aer este dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În context, Pwc recomandă soluţii noi de transport precum car-sharing sau ride-hailing.

“Parcul auto din România a crescut cu 7,4% în 2018 conform datelor oficiale, la peste 8,2 milioane vehicule, dar infrastructura rutieră nu ţine pasul. Spre exemplu, Bucureşti, cu circa 1,4 milioane de autoturisme înmatriculate oficial, la care se adaugă cele în tranzit, este de mulţi ani în topul celor mai congestionate oraşe din Europa, iar nivelul particulelor în suspensie din aer este dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest context, sunt necesare soluţii noi de transport, o variantă fiind modelele de proprietate alternative, precum abonamentul, închirierea, car sharing, ride hailing, ride sharing şi micro mobility”, a declarat Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

Pe de altă parte, estimările pentru Europa arată că parcul auto va creşte cu 1,4% până în anul 2025, după care se va reduce cu 5,4% până în 2030, ca urmare a dezvoltării platformelor de mobilitate de tipul Uber, Clever sau Bolt dar şi a modalităţilor de proprietate alternative, potrivit studiului citat.

Parcul auto al Europei va ajunge la 273 milioane maşini în 2025, de la 269 milioane maşini în acest an, după care se va reduce până în 2030.

Raportul PwC dă ca exemplu Germania, unde ponderea persoanelor care deţin o maşină proprie a scăzut de la 43% în 2010 la 36% în 2018, în timp ce flotele auto, fie că sunt ale companiilor, firmelor de închirieri sau ale platformelor de mobilitate au crescut în aceeaşi perioadă de la 57% la 64%.

"Este o tendinţă care se extinde tot mai mult la nivel global şi pune presiune inclusiv pe preţurile autovehiculelor, pe fondul creşterii puterii de negociere", potrivit PwC.

Potrivit sondajului realizat de PwC în rândul europenilor, inclus în raport, 74% dintre consumatori vor opta pentru cel mai convenabil mod de a călători, inclusiv pentru folosirea mai multor tipuri de transport, iar 28% dintre proprietarii europeni de vehicule cred că pot câştiga bani din împărţirea maşinii lor printr-o platformă peer-to-peer.

De asemenea, peste 50% dintre consumatori ar fi dispuşi să plătească până la 250 dolari pentru un abonament lunar pentru plimbări nelimitate în oraş. Un procent similar (47%) dintre consumatorii europeni ia în considerare renunţarea la propria maşină în favoarea serviciilor de robotaxi autonome dacă vor avea un preţ adecvat.

În Europa, estimările arată că segmentul modelelor alternative de proprietate va creşte de la o valoare de 33 miliarde de dolari în 2018, la 191 miliarde dolari în 2025 şi 393 miliarde de dolari în 2030. La nivel global, modelele alternative de mobilitate vor ajunge să reprezinte între 17% şi 28% din transportul cu vehicule la nivel global până în 2030.

"Viitorul industriei auto va fi caracterizat de conectivitate - creşterea numărului de autovehicule conectate la internet 4G şi 5G şi la multipli senzori şi dispozitive de comunicaţie, electricitate - creşterea ponderii autovehiculelor electrice, partajare - creşterea ponderii sistemelor de car-sharing şi autonomie - apariţia autovehiculelor autonome. China va continua să-şi dezvolte parcul auto într-un ritm accelerat, de peste 33%, până la 303 milioane maşini în 2025, în timp ce în SUA avansul va fi unul modest, de 2,2%”, precizează raportul.

Totodată, potrivit sursei citate, va fi necesară îmbunătăţirea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi de alimentare a maşinilor electrice. Motoarele electrice şi funcţiile automate vor creşte cu 20-40% costul producătorilor auto cu materiile prime până în 2030. În acest context, se va produce o schimbare semnificativă a modelelor de afaceri ale producătorilor auto şi furnizorilor lor, care vor depune eforturi intense pentru reducerea costurilor tehnologice în următorul deceniu.

PwC este o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu mai mult de 276.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.

Cercetătorii români pot revoluționa industria auto. Cum funcționează propulsia cu hidrogen





Hidrogenul, cel mai răspândit element chimic din univers, ar putea ajunge combustibilul viitorului.

O echipă de la Universitatea “Gheorghe Asachi” din Iaşi, a reuşit să realizeze, la nivel mondial, un sistem de propulsie cu hidrogen, cu o metodă mult mai sigură de stocare pentru combustibil.

Românii au reuşit astfel să atragă atenţia giganţilor din industria auto, dispuşi să investească milioane de euro.

Opt profesori şi doctoranzi de la Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii “Gheorge Asachi” din Iaşi au început cercetările în urmă cu un an, printr-un proiect cu o finanţare de 125.000 de euro.

Elementul de noutate este modul în care se manipulează acum combustibilul, prin sistemul ingenios de stocare gândit de cercetătorii din Moldova. Acesta este mai puţin periculos pentru siguranţa şoferilor, comparativ cu recipientele propuse în prezent în lume. Astfel, spun specialiştii, hidrogenul nu ar mai produce explozii letale.

Corneliu Munteanu, Facultatea de Mecanică: „Deja concernele mari auto din lume sunt interesate. Folosim aceste sisteme de stocare a hidrogenului în volum mic la presiuni foarte mari, deci o cantitate mare de hidrogen, în condiţii de mare siguranţă. Ideea de a vedea pe strada maşini cu hidrogen nu cred că este foarte departe.”

La proiect a participat şi un profesor din Israel, născut însă la Iaşi. Secretul, spune acesta, este rezervorul de metal înlocuit cu tuburi de sticlă.

Dan Eliezer, Ben-Gurion University of Negev, Israel: „Sticlelele sunt milioane de tuburi mici şi noi le punem împreună şi acolo punem hidrogenul. Noi facem ceva ce nu a fost înainte dar trebuie timp şi să lucrăm împreună.”

Tuburile capilare prin care circulă hidrogenul sunt foarte mici, de dimensiunea unor fire de păr. Într-un tub de dimensiunea unui creion sunt 30.000 de fire pline cu hidrogen. Experimentul s-a făcut pe o trotinetă şi o bicicletă.

Bogdan Istrati, șef lucrări: „Alimentăm cu hidrogen în acest orificiu, băgăm 70 de bari şi pornim şi mergem la drum. Alimentarea durează un minut şi pot circula 2-3 ore. Este alternativa supremă a trotinetelor electrice şi faptul că înlocuim bateria e tot ce contează.”

Sistemul de stocare pentru hidrogen a fost deja brevetat, iar tuburile de sticlă sunt făcute la comandă doar de o companie din Statele Unite.

Rezultatele echipei au atras şi atenţia marilor companii auto care şi-au trimis reprezentanţi la Iaşi pentru a discuta despre o viitoare colaborare, dar şi despre o finanţare de câteva milioane de euro.

Intro: Shere, arhitect fiind a facut un mic studiu de caz pe un viitor proiect rezidential din zona Crangasi - Lacul Morii: link FB

Shere Marinescu
Yesterday at 1:07 PM ·
Despre cum se câștigă 58 de milioane de euro din pix și de ce e important cine face PUZ-urile.

V-am povestit zilele trecute despre șocul meu la realizarea faptului că jumătate din planurile de urbanism ale Bucureștiului (3 sectoare, 1, 4 și 6) sunt făcute de firma unui tenor absolvent de teologie pe foarte puțini bani, ba chiar gratuit în cazul sectorului 1.

Ca să înțelegem mai bine grozăvia și pericolul imens în care ne aflăm o să vă exemplific pe un caz concret.

Să zicem că ești un investitor care ai cumpărat o fostă fabrică comunistă și vrei să investești în dezvoltare imobiliară, să faci niște case. Să zicem că acest cartier este Crângași, la nordul Lacului Morii, iar fabrica este fosta fabrică de mobilă Silvarom. Fabrica se găsește în mijlocul unui cartier de case [poza 1].

Te duci la primărie și întrebi ce ai putea să faci acolo. Adică ceri un certificat de urbanism care asta face, îți zice care sunt reglementările în vigoare pe un anumit teren. Certificatul îți zice că acel teren este încadrat conform PUG în zona A2b, adică subzona unităţilor industriale şi de servicii și că este înconjurat de jur împrejur de zone de case, maxim P+2, adică L1a. [poza 2, extras din PUG București]

Tu zici ok, dar fabrica nu mai funcționează că am cumpărat-o eu, am închis-o și am de gând să o dărâm deci am putea să schimbăm încadrarea terenului în zonă de locuințe. Și parcă nu aș vrea să fac nici case că nu se merită și trebuie să ne ajutați și pe noi investitorii și oricum orașul crește deci poate ne lăsați să facem niște bloculețe mai mici să fie bine la toată lumea.

Primăria zice bine, dar aveți nevoie de o documentație de urbanism care să demonstreze profesionist, cu argumente urbanistice, că acolo se pot face bloculețe mici fără să deranjeze comunitatea din jur și că e în beneficiul orașului să facem asta.

Hold my beer. Introducing PUZ Sector 6, varianta 2013 (cu update 2016) în care terenul apare încadrat în zona M3, construcții maxim P+4. Dar pentru că nu putem să schimbăm doar pe terenul ăla, că bate la ochi, am schimbat încadrarea și pe terenurile de case din jur și le-am introdus pe alea la P+4 (deci viitoare blocuri între case, haoseală legală). [poza 3, extrasul din PUZ S6 2016]

Așa mai vii de-acasă. Până aici am putea spune că ne aflăm în zona normală a negocierii, ipotetice, între o administrație care ține un echilibru între dezvoltarea orașului și protejarea comunităților existente.

Dar acum investitorul tot frecând excelul își dă seama că și-ar dori și mai mult. Dacă tot e voie să facă blocuri P+4, de ce nu ar putea să facă și P+11? Ce mi-e cu 4 etaje, ce mi-e cu 11?

Introducing PUZ sector 6 varianta 2019. Terenul buclucaș apare acum încadrat în zona M2, clădiri cu înălțime maximă de... P+14. [poza 4, extras din PUZ S6 2019]

Hai să facem un calcul. Cât câștigă investitorul nostru la trecerea terenului din M3 în M2, de la P+4 la P+11? Toate datele sunt luate de pe site-ul proiectului, link la sfârșit.

Proiectul are în total 200.000 de mp construiți în 6 clădiri cu înălțimea P+11. Dacă împărțim suprafața la numărul de etaje obținem o suprafață de 16.666mp per etaj în toate cele 6 corpuri de clădire. Diferența între P+4 și P+11 e de 7 etaje deci câștigul de suprafață este de 16.666mp x 7 etaje = 116.666mp. Investitorul construiește cu 500 euro/mp și vinde cu 1000 euro/mp deci profitul este de 500 euro/mp. Înmulțit cu 116.666mp, profitul investitorului este de... 58 de milioane de euro*

*calculul suferă un pic pentru că nu știm prețul de achiziție al terenului dar orișicât, mai scădeți câteva milioane de acolo că e de unde.

Deci prin simpla decizie e unui autor de PUZ, cu complicitatea Primăriei sector 6 și cu votul politic al consilierilor din CGMB un investitor poate câștiga 58 de milioane de euro din pix.

Cât a costat PUZ-ul Sector 6? 30.000 de euro.

Nu e cam asimetrică treaba? Nu e o amenințare de securitate să lași asemenea decizii pe mâna oricui, pe bani de nimic și cu politicieni ca ai noștri? Totul făcut pe ascuns, fără dezbateri publice adevărate, fără implicarea comunităților locale, fără implicarea asociațiilor profesionale?

Și uite așa unii se aleg cu milioanele și noi cu niște blocuri P+11 în mijlocul unui cartier de case.

Ce voiam să vă zic? Joi, de la ora 10.00, la PMB e "dezbatere publică" pe PUZ-ul sector 6. Eu mă duc să zic niște chestii care din păcate știm că nu vor conta. Se fac că ne ascultă, ne ceartă că nu am înțeles cine știe ce chichiță administrativă și pe urmă fac tot ca ei. Dar măcar să fim acolo. Fb event: https://www.facebook.com/events/205961800599391/

Toate datele au fost luate de aici: https://aquacity.ro/ro. [poza 5]

Investitorul este fost președinte ANAF.

sursa: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/exclusiv-marius-gaga-fost-sef-al-corpului-de-control-anaf-isi-extinde-afacerile-cu-un-proiect-de-peste-100-milioane-euro-in-2-000-de-apartamente-19101419

Guvernul va construi 1.000 de staţii de alimentare pentru maşini electrice

Click pe imagine pentru video:





Vești bune, pentru șoferii care au o mașină electrică sau vor să își cumpere una.

Anul acesta, ar putea fi instalate, promit autoritățile, o mie de stații de alimentare pentru aceste autoturisme, pe autostrăzi și drumuri naționale. Ministerul Mediului, a obținut acordul Comisiei Europene, pentru a finanța aceste puncte de încărcare, iar guvernul va alocă, 53 de milioane de euro.

În acest moment, cele mai multe stații de încărcare pentru mașinile electrice sunt în marile orașe: București, Brașov, Timișoara, Cluj, Iași și Constanța.

Mihai Chirica, primarul Iașiului: „Iașiul are infrastructură. Sunt peste 40 de stații de încărcare și rapide și lente. Avem un program deja aplicat pentru a construi în toate parcările publice din zona centrală, stații de încărcare de 73 kilowați. Am depus deja proiectul și încă 43 stații de încărcare în cadrul companiei de transport public pentru cele 44 de autobuze.”

În afara marilor orașe, stațiile au încept să apară și în zonele turistice, unde sunt tot mai căutate. Banii vor putea fi accesați de orice operator economic în baza unor proiecte și nu trebuie rambursați.

Punctele de încărcare pentru mașinile electrice vor apărea de-a lungul marilor drumuri naționale din 80 în 80 de kilometri, astfel încât România să poată fi traversată cu o mașină electrică de la un capăt la altul.

Cele mai multe sunt stații publice cu încărcare normală, dar există și cele de mare putere, care încarcă mașina într-o jumătate de oră.

Dan Zaharia, antreprenor: „Instalarea unei stații de încărcare costă câteva mii de euro. Am instalat această stație ca un mesaj către comunitatea tehnologică din Iași, un mesaj ecologic și un mesaj de credință că viitorul va fi al mașinilor electrice. Majoritatea stațiilor încarcă gratuit, pentru că e o metodă de marketing. Unele sunt pe bani și e vorba de un abonament.”

Cei care dețin mașini electrice spun că avantajele sunt mari. Un autoturism poate parcurge cu o singură încărcare 150 de kilometri, însă sunt și modele care au autonomie de până la 450 de kilometri.

Proprietară autoturism electric: „Avantajele sunt costurile mult mai reduse, de trei, patru ori la economia legată de alimentarea lunară, parcările gratuite, care oferă avantaj utilizatorului, plus scutirea de la impozite și bineînțeles, avantajul pe care îl oferă populației prin lipsa emisiilor de carbon. Infrastructura nu este foarte dezvoltată.”

Costel Alexe, ministrul Mediului: „Dacă primăriile se mișcă bine și repede, putem instala până la 1000 de puncte de încărcare doar în 2020. Practic, ar trebui ca într-o perioadă foarte scurtă de timp, fiecare benzinărie, fie că se află pe autostrăzi sau pe drumurile naționale să aibă puncte de încărcare pentru mașinile electrice. Să dăm un semnal populației să facă transferul de la mașinile pe diesel sau benzină să treacă pe cele electrice.”

Potrivit Registrului Auto Român, în primele șase luni ale anului trecut au fost înregistrate 1503 mașini electrice, cu 500 mai mult față de aceeași perioadă a anului 2018.

O veste excelenta dar sa vad cum rezolva problema in cartierele tip ”dormitor”, ca nici pe cea cu colectarea selectiva a deseurilor, de o anvergura net inferioara, n-a reusit s-o dovedeasca corespunzator nicio administratie locala, cu referire la cele 6 din Bucuresti!    

S Bahn Hamburg.
Să nu spuneți că nu se întâmplă și la alții...
Adresa

Aveti idee unde au circulat aceste autobuze in Romania?

https://www.zone01.be/hercules/reekspag ... g4M1j-dD3A