Sursa este pagina de Facebook DRDP Constanta: https://www.facebook.com/DRDPCT/posts/2655773014658497.

Noi imagini de pe șantierul obiectivului: "Pod Suspendat peste Dunăre în Zona Brăila", surprinse de către echipa Supervizorului D.R.D.P. Constanța, azi, 30 ianuarie 2020, pe malul tulcean.

WOW!!!

Primul segment din planșeul podului, realizat la Șantierul Naval Brăila. Sursa Fb: Florin Grigore
https://www.facebook.com/PodBraila/posts/528944044687831

O noua filmare cu evolutia lucrarilor este disponibila pe Youtube:

PTMZ wrote here:

Au început lucrările la drumul care va face legătura cu podul suspendat peste Dunăre, Brăila-Tulcea. Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere a publicat primele imagini. Este vorba despre cei 7 kilometri de drum pentru care, în urmă cu două luni, a fost emisă autorizația de construire.

Autorizația de construire a primilor 7 km din cei 23 care vor face legătura cu podul suspendat de la Brăila a fost emisă la începutul lunii martie.

Lucrările au început luna aceasta, când au fost îndepărtate obstacolele și a fost nivelat terenul, iar în perioada următoare va fi turnat asfaltul.

Deși lucrările la drum ar fi trebuit să înceapă odată cu construirea podului, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că autoritățile de la București nu s-au implicat.

Lucrările la pod însă sunt în grafic, săptămâna viitoare este programată operațiunea de întindere a cablurilor de ancoraj.

Licitaţia pentru realizarea podului a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme - una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Podul de la Brăila, al treilea din Europa ca lungime
Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.

Lăţimea totală va fi 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.

Sursa: Digi24

HuH? Spatiu pentru pietoni? De ce? Hai ca aia cu pista de biciclete o inteleg ca e de actualitate si mai nou orice proiect de infrastructura da bine la ochi cand are optiunea +pista biciclete (desi nu o vad folosita nici pe aceasta de "ditai" podul). Dar de unde a rasarit asta cu pietoni. In primu rand sa se duca unde? Cine merge pe jos atat? La inceput poate se incumeta cativa sa faca poze/filmari da doar atat.

Macar in caz de accidente pe pod si tot trebuie spatiul respectiv.

Aia cu 'nu au unde sa se duca' e o abordare gresita, asa in toate orasele s-ar face intai cladirile (locuinte si alte facilitati) si abia apoi strazile, ca daca faci intai strada, nu are nimeni unde sa mearga neavand inca cladiri, nu?

Buna observatie, Costin! In plus, cu ocazia podului se va desfiinta trecerea cu bacul, cum a fost si la Giurgeni-Vadu Oii iar acest bac avea si destui pietoni care traversau Dunarea de la Braila la Smardan.

de ce s-ar desfiinta? Cat timp iti ia in momentul de fata sa traversei Dunarea cu bacul? Cat timp iti va fi necesar sa traversezi podul "la picior"? Daca iti ia mai putin perpedes decat cu bacul, atunci da sa se desfiinteze(desi sunt destul de sigur ca nu e cazul), in caz contrar nu. Probabil Braicar, la finalizarea lucrarilor, va infiinta o regionala sa treaca pe pod atunci clar sunt toate motivele sa se desfiinteze, pana atunci fiind singurul mod de transport nu are de ce sa se desfiinteze.

Crezi ca dupa inaugurarea podului va mai exista bacul? Cine o sa-l mai foloseasca tinand cont si de timpul de asteptare pana vine de la malul celalalt plus timpul de imbarcare mai ales ca poti traversa pe pod cand vrei? Il mai crezi rentabil (bacul) mai ales pentru cel care exploateaza acest serviciu? Poate sa existe 1-2 vaporase de traversat fluviul doar pentru pasageri dar, cel mai probabil se va infiinta o linie de autobuz regionala asa cum ai mentionat si tu. Sper sa intelegi faptul ca, desfiintarea bacului se va face datorita nerentabilitatii nu ca asa vreau eu, asta am vrut sa scot in evidenta in acel mesaj ca sa nu mai zic ca vor exista destui care probabil vor prefera sa traverseze 2 km. gratis decat sa mai plateasca o traversare; si-asa pana la punctele de traversare ajung intr-un mod sau altul deci acest aspect nu-l mai iau in calcul.

1) Eu nu știu bacuri care coexistă pe lângă poduri.
2) Podul cu siguranță va fi cu taxă. Și cel de la Giurgeni - Vadu Oii e cu taxă de trecere !

Similar cu Fetesti pe A2! Asa, si care-i treaba?

messe wrote:
Sper sa intelegi faptul ca, desfiintarea bacului se va face datorita nerentabilitatii nu ca asa vreau eu, asta am vrut sa scot in evidenta in acel mesaj ca sa nu mai zic ca vor exista destui care probabil vor prefera sa traverseze 2 km. gratis decat sa mai plateasca o traversare;

Suspendatul e departe și de Brăila și de Smârdan. Nu prea rentează să-l treci la pas. Îl treci la pas, dar în ce scop ?

PTMZ wrote here:

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila prinde contur. Al treilea pod ca mărime din Europa crește de la o zi la alta, iar din 2023 ar trebui ca șoferii să poată circula pe el. Construcția impresionantă face legătura între județele Brăila și Tulcea și este cel mai ambițios proiect realizat cu fonduri europene din România.

Viorel Eșanu, responsabil șantier: O să urcăm pe blocul de ancoraj, structură, așa cum vă spuneam, care a fost construită pe o incintă de pereți mulați, o săpătură a pereților mulați undeva la 46 de metri, după care în interiorul acestor pereți mulați s-a efectuat efectiv săpătura pentru a elimina materialul, pământul existent, și înlocuirea lui cu structura armată.

Supranumit Golden Gate de România și comparat cu celebrul pod din San Francisco, va avea la final 2 kilometri lungime și o înălțime de aproape 200 de metri.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 2 miliarde 650 de milioane de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. De altfel, datorită banilor europeni podul crește văzând cu ochii.

Viorel Eșanu, responsabilul de șantier, spune până la acest moment, nu s-a întâmplat să fie întârzieri cu lucrările.

Beton turnat la pod, cât pentru un oraș întreg
O mare parte din construcție se află în subteran. Săpăturile au început de la zeci de metri adâncime.

„De fapt, în spatele acestei lucrări se află un efort comun, o organizare cât se poate de precisă și niște lucrări care necesită un timing foarte bine stabilit, pentru că sunt lucrări care au nevoie de o atenție sporită. S-a lucrat și se lucrează la adâncime, respectiv înălțime, după cum puteți vedea (vezi video - n.r.). Până acum un an, pe vremea aceasta, se lucra sub pământ, dar acum deja ne regăsim deasupra pământului pe o placă de beton armat și cu niște piloni deja aflați la cota din proiect”, spune Viorel Eșanu.

Andreea Brașovean, jurnalist Digi24: Ne aflăm la blocul de ancoraj și toată această construcție este mult mai mare decât ceea ce vedem noi la suprafață. S-au făcut săpături până la 30 de metri adâncime și s-a turnat beton, este o cantitate uriașă de beton. Cât de mult beton s-a turnat aici? De ce e nevoie de atât, de o cantitate atât de mare?

Viorel Eșanu: Într-adevăr s-a turnat o cantitate impresionantă de beton, peste 40 de mii de metri cubi. Această cantitate este necesară pentru a construi acest loc de ancoraj, care are rol de a susține forțele pe care le vor exercita cablurile.

- Spuneați că s-a turnat aici foarte mult beton și că se putea construi un oraș întreg cu cât beton s-a turnat aici. Cum așa?

- Da, într-adevăr, am făcut o oarecare asociere. Cantitățile sunt într-adevăr enorme, dar având în vedere complexitatea acestei lucrări, nu se putea altfel, pentru că e vorba de zeci de mii de metri cubi de beton, zeci de mii de tone de fier pus în operă, forță de muncă dislocată. Noi în acest moment am reușit să dezvoltăm aici un mic orășel, pentru că pentru a avea activ un astfel de șantier, este nevoie nu numai de muncitorii care lucrează în șantier, dar în spatele acestora se află și birouri, personal administrativ, tot felul de dislocări de personal și de activări de furnizori de materiale de orice fel.

Înălțimea finală: 192,6 metri. Cum va fi testat
Podul de peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România și al treilea ca dimensiune din Europa și ar trebui să fie dat în folosință în 2023.

Viorel Eșanu, responsabil șantier: „Înălțimea finală - 192,6 metri au acești piloni. Înălțimea este raportată la nivel zero Marea Neagră. Toate etapele constructive de pe acest proiect sunt raportate la nivel 0 Marea Neagră.

La momentul când acesta va fi finalizat, se va efectua un test de convoi de mașini, în sensul că o serie de camioane încărcate vor staționa pentru un timp determinat, se va face acest test de încărcare, dar el conform proiectării, este gândit să suporte sarcini foarte mari de încărcare, pentru că zona este predispusă la trafic atât de gabarit, cât și cel uzual să spunem”.

Cabluri de susținere direct de la Tokyo
Proiectul înseamnă, pe lângă podul în sine, și o adevărată rețea de șosele și drumuri de acces, de peste 20 de kilometri.

„Pentru că nu te poți urca pe acest pod fără bretelele de acces, acestea vor fi atât pe malul din dreapta mea, pe malul tulcean, bretea de acces și deviere către orașul Măcin, la fel în stânga către Jijila. Tot pe acest mal o să fie și acea stație de taxare care va fi funcțională, pe partea brăileană o să avem centru de întreținere și coordonare, o serie întreagă de spații tehnologice, parcări, podețe, pasaje. Deci sunt foarte multe elemente care urmează să fie construite.

Sunt valori foarte mari și necesitatea de materie primă de pe piață este foarte mare, pentru că vorbim de cantități mari de materiale și surse de materiale care nu sunt la îndemâna oricărui producător autohton. Sunt materiale atât de pe piața din România, cât și de pe piața externă, respectiv chiar și din Japonia de unde vin cablurile, direct din Tokyo, anumite piese vin din Italia. Din Brăila și automat din combinatul de la Galați vine materia primă pentru fabricarea tablierului metalic, acesta se află depozitat la șantierul naval de la Vard, acolo unde se construiesc acele segmente, sunt 86 la număr, fiecare dintre ele cântărește aproximativ 250 de tone și au o lungime de câte 25 de metri fiecare”, a detaliat Viorel Eșanu.

Sursa: Digi24

Dl Eseanu este angajatul antreprenorului, dirigintii de santier sunt angajatii consultantului, nu va mai certati degeaba.

PTMZ wrote here:

Din pacate nu e suficient de recent clipul…