Zona metropolitană BucureștiTotul despre București

 

Topic: Vinieta de București și taxa de centru

376 posts, 89558 views
 
Go to page:  1  ... 4 5 6 7 8 9 10  ... 27
 
 

📖 Pagination options
Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. Puss in Boots

Evident ca ai nevoie si de masina, dar cu prioritizarea transportului, pietonalizarea multor zone si crearea de facilitati -cu tot ce inseamna asta, nu mai repet inutil- pentru a utiliza transportul public (o alta tarifare care sa primita transbordari, trasee noi, legaturi etc), lasi cat mai putin loc masinilor (celor de Euro x si mai sus) si celor care totusi intra le taxezi parcarea. The end.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. andrei11

ByOnu wrote:
Pai si cand ai nevoie, platesti.

Dacă nu te încadrezi nu ai acces, nici măcar cu plată.
Nu e logic să plătești dacă ai nevoie. Plata rezolvă poluarea ? Ideea e să nu poluezi, nu să plătești pentru poluare.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. ByOnu

Dumnezeule. Andrei, este atat de simplu: multi nu vor vrea / nu vor putea sa plateasca (sîc!) si vor opta pentru alternative. Deci da, poluarea in zona centrala va fi redusa prin implementarea acestei taxe.

Deci si bani la buget, si mai putine masini in centru. :love:

Hai mai, Andrei! Esti om serios. Uite aici:

https://en.wikipedia.org/wiki/Stockholm_congestion_tax

One week after the tax began to be charged, traffic on the motorway had decreased by 22% compared to a normal day in mid-December.


:bere:

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. andrei11

:?:
Eu am impresia că am spus același lucru...
_______________
Apropo, câte TAXIURI ( sau variante Uber, etc )  nu se califică ?

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. punmeister

La Uber n-am vazut sa fie si cazane sub Euro 4.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. aztec

Am crezut ca e de TNR stirea...da cica e serioasa

Pe noi ne poluează la fel de mult ca și în București, pentru că stau mașinile cu orele pe raza orașului Comarnic. Vom face și noi o hotărâre de consiliu, că este ușor de făcut, prin care să impunem viniete pentru cei din București și Ilfov. Așa aducem și noi niște bani la buget”, a declarat pentru Ziarul Incomod Sorin Popa, primarul orașului Comarnic.

https://www.g4media.ro/efecte-in-lant-d ... hovei.html

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. andrei11

Eu am semnalat acest lucru prima dată, că destule orașe / comune / sate pot introduce și ele taxă de trecere. Bravo lor ! Sunt de acord, mai ales pentru numerele de B și IF !
Nu există șosea de centură ? Ce dacă ? Ia-o pe la Târgoviște sau pe la Văleni.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. Albert

punmeister wrote:
La Uber n-am vazut sa fie si cazane sub Euro 4.

Pe Uber se încadrează mașini cu 15 ani vechime. Deci cam euro 4 ar fi. La taxi se încadrează mașini de 10 ani, dar se mai poate lua o prelungire pana la 12-13 ani. 90% din flota de ride-shareing este peste euro 4. Bine, aici si guvernul are o vina. Cand au dat reglementarea pentru servicii de tip rent-a-car de tipul Uber/Blot/CleverGo/Yango, societatea civilă a spus la consultări ca doresc sa fie acceptate mașini de maximum 10 ani. MT nu au dorit sa puna in aplicare aceasta propunere si a rămas la 15 ani...

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. TibiV

Da, aparent este o stire TimesNewRoman... Dar de fapt NU este...
Ce vrea sa faca Firea este reintoarcerea la feudalism.
TOATE primariile din tara ar trebui sa introduca taxa pentru masinile inmatriculate in B - IF....
Pe modelul Firea, primarul orasului Comarnic vrea sa bage taxa pentru masinile de Bucuresti si Ilfov
21 August 2019, ora 15:12

Sorin Popa, primarul orasului Comarnic, judetul Prahova, vrea sa introduca viniete pentru autoturismele inmatriculate in Bucuresti si Ilfov, urmand astfel exemplul edilului general al Capitalei, Gabriela Firea.

"Pe noi ne polueaza la fel de mult ca si in Bucuresti, pentru ca stau masinile cu orele pe raza orasului Comarnic. Vom face si noi o hotarare de consiliu, ca este usor de facut, prin care sa impunem viniete pentru cei din Bucuresti si Ilfov. Asa aducem si noi niste bani la buget", a declarat Sorin Popa pentru publicatia locala Prahova online.

Update: Intr-o declaratie pentru News.ro, edilul a explicat taxa pe care ar vrea sa o introduca.

"O jurnalista m-a sunat ieri sa ma intrebe cat de poluat este orasul Comarnic si m-a intrebat daca nu cumva suntem interesati sa punem si noi aceasta taxa, rovinieta pentru orasul Comarnic. Si i-am zis ca este cam la fel de poluat cat e si Bucurestiul. La Bucuresti e foarte aglomerat, acelasi lucru stim cu totii ca se intampla in zona orasului Comarnic in perioadele de vacante, in week-end. Stim cu totii ca e poluat. Mi-ar placea sa aduc un venit la bugetul localitatii, dar am rugat-o sa nu dea stirea pana nu ma consult cu aparatul de specialitate si cu consilierii, pentru ca nu putem face lucrul asta datorita faptului ca eu nu pot sa pun o taxa pe ceva care nu-i al meu. Stim cu totii ca este poluat orasul dar trebuie gasita o forma care sa stea in picioare din punct de vedere legal si nu-mi displace ideea sa aduc niste venituri in bugetul local, dar nu asa, nu pot sa pun eu taxa ca e poluat orasul. Nu am pe ce sa pun", a declarat pentru News.ro primarul Sorin Popa.

Orasul Comarnic este unul dintre cele mai afectate de pe Valea Prahovei in ce priveste traficul rutier, in special in weekend, cand multi romani se duc la munte, iar aici se formeaza cozi uriase pe kilometri intregi. Primarul Comarnicului a mai precizat ca, din cauza blocajelor in circulatie, localnicii au ajuns sa respire doar gaze de esapament. In plus, exista si dificultati in ce priveste traversarea strazii principale, intrucat pericolul de accidentare este iminent.

Amintim ca primarul general al Capitalei a anuntat, pe 14 august, ca va supune dezbaterii publice si apoi votului Consiliului General al Municipiului Bucuresti o vinieta pentru Bucuresti, pentru a reduce gradul de poluare din Capitala.

Pe 19 august, proiectul a fost pus in dezbatere publica, iar cei interesati pot trimite observatii pana la data de 30 septembrie. Zona la care se refera proiectul este denumita "Zona de Actiune pentru Calitatea Aerului (ZACA) " si ea cuprinde perimetrul delimitat de Piata Victoriei - bd. Iancu de Hunedoara - soseaua Stefan cel Mare - strada Polona - strada Mihai Eminescu - strada Traian - bd. Nerva Traian - bd. Gheorghe Sincai - strada Lanariei - Calea Serban Voda - bd. Marasesti - strada Mitropolit Nifon - bd. Libertatii - Calea 13 Septembrie - strada Izvor - strada B.P.Hasdeu - strada Vasile Parvan - strada Berzei - strada Buzesti - Piata Victoriei.

Asadar, potrivit documentului, incepand cu 1 ianuarie 2020, accesul autovehiculelor cu masa totala autorizata mai mica de 5 tone pe strazile din Zona de Actiune pentru Calitatea Aerului (ZACA) este restrictionat zilnic, de luni pana vineri, cu exceptia sarbatorilor legale, in intervalul 7:00-22:00, dupa cum urmeaza:
- pentru autovehicule inmatriculate in Bucuresti si Ilfov, cu norma de poluare Euro 4, Euro 5, Euro 6 precum si pentru cele electrice sau hibrid, accesul este permis fara restrictii pentru autovehicule inmatriculate in municipiul Bucuresti ai Ilfov, cu norma de poluare Euro3, accesul este permis numai in urma achizitionarii unei viniete electronice de tip Oxigen-C.
- pentru autovehicule inmatriculate in afara municipiului Bucuresti ai Ilfov, cu norma de poluare minim Euro3, accesul este permis numai in urma achizitionarii unei viniete electronice de tip Oxigen-B.
- pentru autovehicule cu norma de poluare non-Euro, Euro 1 si Euro 2, accesul este interzis in intervalul mentionat.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. Costin

andrei11 wrote:
:?:
Eu am impresia că am spus același lucru...
_______________
Apropo, câte TAXIURI ( sau variante Uber, etc )  nu se califică ?

Ba mie mi se pare ca ai zis fix invers.

Insisti ca trebuie interzicere, nu taxa. Onu zice fix invers. Pai interzicerea e ilegala (dreptul la libera circulatie). Deci ramanem cu taxa. Aici daca urmarim logica discutiei vedem ca daca Wt_Fan are dreptate, atunci si tu (Andrei) ai dreptate (adica banii nu rezolva nimic). Si cam aici e chichita, ca taxa si atat nu rezolva nimic (nimeni nu s-a lasat de fumat ca s-au scumpit tigarile). De-aia e nevoie cel putin de transport in comun mai bun ca acum. Fara investitii, doar o reorganizare facuta pe bune si nu in spiritul reatebist al "traseelor traditionale". Dar de undeva trebuie inceput. Daca e taxa prima, fie. Dar sa nu fie singura masura.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. Cristi N

Primarul din Comarnic ar fi pus taxa pe DN1 dar nu poate pentru ca nu e al lui. In schimb poate sa puna taxa pentru toate strazile laterale, va fi la fel de (i)legala ca taxa duamnei.
O sa fiu si eu avocatul diavolului in toata faza asta. Am numar de inmatriculare de Prahova si vreau sa ajung in Bucuresti, am vreun Park and Ride la marginea orasului unde sa imi las masina si sa pot lua transportul public fara sa fie nevoie sa platesc vinieta? Singurul P&R este cel de la Strulesti dar este in interior si inteleg ca ar trebui sa platesc.

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. Puss in Boots

Aeroport Otopeni?  :lol:

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. Cristi N

Acolo am putea spune ca avem Park&Fly.  :D

 


Re: Vinieta de Bucuresti si taxa de centru. ByOnu

https://optar.ro/avantajele-si-probleme ... -bucuresti

Avantajele și problemele taxei de poluare din București

Introducerea unei taxe de poluare în București ar putea reduce rapid poluarea aerului, putând determina Curtea Europeana de Justiție să nu sancționeze România pentru faptul că autoritățile din București nu iau masuri de protejare a locuitorilor împotriva poluării aerului.

Intr-o situație similară s-au aflat autoritățile din Madrid care, pentru a evita procedura de infringement, au trebuit sa aplice măsuri pentru a reduce în cel mai scurt timp poluarea aerului. Astfel, au fost instituite restricții de circulație în zona centrală a orașului pentru autovehiculele care emit noxe. In urma acestui proiect, beneficiile au fost imediate, constatându-se o îmbunatatire semnificativă a calității aerului. Astfel, poluarea a scăzut imediat cu 44% in zona restricționată iar, la nivelul orașului, 14 dintre cele 24 de stații de monitorizarii calității aerului au măsurat cele mai mici niveluri de poluare din ultimii 10 ani.

La fel ca în București, la Madrid a existat o opoziție puternică împotriva acestor măsuri, noul primar ales încercând să anuleze măsurile instituite de vechiul primar, însă măsura de anulare a fost suspendată la Tribunal, judecătorul considerând că dreptul cetățenilor la un mediu sănătos este mai important decat dreptul lor de a utiliza mașina în zona restricționată.

Dealtfel, dacă inainte de aplicare a măsurilor o mare parte dintre cetățeni nu susțineau acest proiect, rezultatele imediate obținute după implementarea măsurii au făcut ca acesta să fie apărat de comunitate în fața noului primar care a încercat să oprească proiectul.

Organizatiile OPTAR, ActiveWatch, CeRe și Greenpeace sprijină propunerea introducerii unei taxe de poluare în București, considerând că este o măsură care va duce la îmbunătățirea semnificativă a calității aerului din București. Totuși, pentru ca o astfel de masură să aibă succes, este important să subliniem punctele slabe ale proiectului: comunicarea, discriminarea, lucrul de mântuială și incoerența în aplicarea măsurilor stabilite de experți.

Comunicarea
In opinia noastră, cea mai gravă greșeală a proiectului este legată de comunicare. Astfel, chiar dacă problemele generate de poluare sunt cunoscute de ani de zile, acestea nu au fost comunicate constant publicului pentru că acesta sa le conștientizeze. Din contră, Primăria Capitalei a refuzat dialogul cu cetățenii pe acest subiect și chiar a transmis informații false încercand sa ascundă problemele generate de poluare.

Acest lucru s-a întamplat ultima oară în aprilie 2019 când grupul de inițiativă “Dreptul la AER” a invitat la dialog Primăria Capitalei, solicitând aplicarea de măsuri care să garanteze cetățenilor dreptul constituțional la un mediu sănătos.  

Totuși, Primăria Capitalei a refuzat dialogul și chiar a afirmat că în urma aplicării măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) “a rezultat o îmbunătățire a calității aerului la nivelul municipiului București și incadrarea/menținerea concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă prevazute de legislația națională și conformarea cu cerințele europene.”

Totuși, în conferința de presă (august 2019) susținută la anunțarea proiectului de hotărâre, Primarul General anunța că Bucureștiul este pe locul 6 în topul celor mai poluate orașe din Europa.

Și în Raportul de specialitate se precizează că în 2018 a crescut numărul zilelor cu depășiri ale nivelurilor limită de poluare.

In aceste condiții, considerăm că o campanie de comunicare a efectelor poluării aerului ar fi benefică pentru creșterea nivelului de acceptare din partea publicului.

Un simplu haștag, #oxigenpentruBucurești, și o campanie de PR nu pot înlocui ani de zile în care autoritățile publice au preferat să ignore complet din comunicarea publică una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei. Demersul de comunicare trebuie să fie unul bazat pe argumente și constant, astfel încât locuitorii orașului să înțeleagă și să susțină un astfel de demers.

Discriminarea
In forma actuală, principiul “poluatorul plătește” a fost transformat în “poluatorul din București sau Ilfov plătește mai puțin sau deloc”

Astfel, conform actualei propuneri de proiect, pentru aceeași norma de poluare, autovehiculele înmatriculate în București sau Ilfov ar trebui să plătească mai puțin (sau deloc) față de restul autovehiculelor. Această diferențiere în funcție de zona de înmatriculare lasă senzația că Primarul General încearcă să nu-i deranjeze pe votanții săi din București și pe cei ai soțului (primar in Voluntari), omițând scopul proiectului (scăderea nivelului de poluare a aerului).

Considerăm că poluatorul trebuie să plătească aceeași taxă, indiferent de locul unde a înmatriculat autovehiculul, astfel încat să fie eliminată orice forma de discriminare.  

Lucrul de mântuială
In opinia noastra, propunerea de hotărâre de numai 4 pagini nu are cum să ofere rezolvări la diferite situații complexe care presupun reglementarea circulației într-o metropolă de aproape 2 milioane de locuitori.

Deoarece Primarul General afirma în urmă cu mai puțin de un an ca vrea să copieze modelul de administrare al Primăriei din Madrid, solicităm funcționarilor din Primărie să completeze propunerea de hotărâre inspirându-se dintr-un document similar, realizat de Primăria Madrid, care reglementează circulația auto în zona denumită “Madrid Central” și care are 88 de pagini.

Considerăm că tocmai această superficialitate în întocmirea proiectului de hotărâre lasă nelămurite multe probleme, sesizate deja de cetățeni pe pagina de dezbateri:

– de ce sunt încadrate mașinile electrice în aceeași clasă cu cele Euro 4, 5 și 6?
– de ce în București nu se taxează ocuparea spațiului public de către mașini?
– de ce există (atât de multe) excepții și cum este justificată fiecare dintre ele?
– de ce mașini din aceeași clasă de poluare plătesc diferit în funcție de numărul de înmatriculare?
– de ce nu există taxe și pentru autovehiculele de peste 5 tone?
– de ce nu există diferențieri între mașinile diesel și cele pe benzină?
– ce se iîntamplă cu mașinile riveranilor?
– care sunt măsurile luate împotriva celor care și-au scos filtrul de particule?


Incoerență în aplicarea măsurilor stabilite de experți
O dovadă de incoerență in aplicarea măsurilor stabilite de experți este nerespectarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) București – Ilfov 2016 – 2030. Cu toate că PMUD este un act normativ care avea ca obiectiv strategic reducerea poluării, măsurile prevăzute de acesta nu au fost preluate sau au fost reduse și modificate.

De exemplu, cei 25 de km de străzi cu benzi dedicate transportului public prevăzute în PMUD a se realiza până în aprilie 2019 au fost reduși la doar 8.4 km și cu termen incert de realizare.

Situația este similară și în cazul pistelor pentru biciclete care, de la cele 12 trasee prioritare care trebuiau realizate pe 65 km de străzi (până în aprilie 2019), au fost reduse la doar 30 Km, însă pe alte rute decat cele stabilite de experți și prin măsurarea fiecărui sens de circulație, astfel încat lungimea pistelor să fie umflată artificial. Nici în acest caz nu există un termen cert de finalizare a lucrărilor.

De asemenea, în Raportul de specialitate se afirmă faptul ca în acest an va exista “interoperabilitate cu sistemul public de transport pentru toate cele 435 de intersecții”, fără însă a se înțelege că, în lipsa benzilor dedicate, transportul public ramane blocat în traficul general, deci nu poate beneficia de prioritate în intersecții. De-altfel, chiar în PMUD se precizează că implementarea măsurilor prioritare este obligatorie, pentru succesul planului.

Aceste măsuri prioritare prevedeau finalizarea în 2 ani (până în aprilie 2019) a unor lucrări importante pentru mobilitatea urbana: gestionarea unitară a parcării în municipiul București, accesibilizarea tuturor trotuarelor de pe străzile unde circulă transportul public și de pe străzile care duc spre instituții publice, realizarea de benzi dedicate transportul public pe 25 km de străzi, prioritizarea în intersecții a transportului public, realizarea de piste pentru biciclete pe 65 de km de străzi, etc.

Este important de precizat faptul că în fișa din PMUD privind prioritizarea în intersecții a transportului public se precizează explicit că măsura nu poate fi funcțională decât după realizarea benzilor unice.

Din păcate, conform Raportului realizat în luna iulie 2019 de organizațiile CeRe, ActiveWatch și OPTAR, niciuna dintre măsurile prioritare nu a fost finalizata și, mai grav, majoritatea nici măcar nu au fost începute. Din cauza acestor nerealizări, bucureștenii nu au alternative viabile de deplasare.

Al doilea act normativ care ar fi trebuit să reducă poluarea a fost adoptat de Primăria Municipiului București în 2017. El este  Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) și a fost contestat în instanță deoarece, în opinia contestatarilor, propune măsuri nerealiste care nu contribuie la scăderea nivelului de poluare a aerului. Detalii despre demersurile inițiativei Dreptul la AER le găsiți aici.

De exemplu, chiar în Raportul de specialitate care însoțește proiectul de hotărâre analizat se continuă să se afirme aberant faptul ca parcarea P&R de la Străulești ar putea reduce cu 50% traficul rutier pe acea rută de acces. De fapt, o parcare nu poate reține mai multe autovehicule decât capacitatea ei, în cazul în care ea ar fi folosită. Însă, în lipsa unor tarife minime de parcare aplicabile pe tot teritoriul municipiului, parcarea este ocolită de șoferi, demonstrând astfel că neimplementarea măsurilor prioritare din PMUD produce efecte în gestionarea traficului rutier și, implict, în poluarea aerului. În acest moment, lipsa sancțiunilor a făcut ca parcarea ilegală pe trotuar să devină o rutină pentru o mare parte dintre șoferi. Dealtfel, chiar dacă se reclamă foarte des lipsa locurilor de parcare, nicio parcare etajată din București nu este suprasolicitată, cauza fiind tocmai lipsa unui sistem de management al tuturor locurilor de parcare (ocuparea spațiului public este preponderent gratuită pentru mașini).

Tot o dovada de incoerență este și faptul că în București continuă să se irosească (mulți) bani pentru stropirea străzilor.

Chiar dacă Planul Integrat de Calitate a Aerului menționează că utilizarea suflantele cu aer și udarea/stropirea străzilor sunt măsuri care nu au efect în reducerea emisiilor de particule în suspensii și chiar contribuie la ridicarea lor în atmosferă, în București se continuă irosirea de bani pentru acest tip de lucrări. Este de menționat faptul că cetățenii au reclamat regulat ineficiența acestor lucrări, dar Primăria Capitalei nu a luat nicio măsură pentru interzicerea lor, chiar dacă masura trebuia să se ia imediat după adoptarea PICA.

O altă problemă a orașului este măsurarea nivelului de poluare. în opinia noastră, stația B6 nu (mai) este reprezentativă pentru monitorizarea calității aerului. In București există 6 stații de monitorizare a calității aerului, dar doar una este amplasată în zona centrală, pe Calea Victoriei, vizavi de Cercul Militar. Până în 2014, traficul rutier pe Calea Victoriei se desfășura pe 4 benzi de circulație, fiind celebre congestiile formate în zona respectivă. Din 2015, prin eliminarea a două benzi de circulație auto, traficul motorizat pe Calea Victoriei s-a redus cu aproximativ 50%, schimbându-se astfel condițiile de trafic de la data instalării stației B6 de monitorizare a calității aerului.

Cu toate acestea, stația B6 continuă să monitorizeze calitatea aerului, susținându-se că ar oferi date reprezentative pentru poluarea din centrul Bucureștiului. Astfel, chiar dacă traficul de la Universitate și Unirii este mult mai intens, valorile poluării din centrul orașului sunt măsurate la Cercul Militar, unde traficul rutier este mult mai scăzut. De fapt, din 2015, măsurătorile stației B6 nu mai sunt reprezentative pentru nivelul poluării din zona centrală a Bucureștiului.

Din păcate, Gabriela Firea nu s-a ținut de cuvânt atunci când a promis punerea în funcțiune a unei rețele de 25 de stații de monitorizare a calității aerului. Astfel, în acest moment, în condițiile în care stația B6, administrată de Ministerul Mediului, monitorizează poluarea la o intersecție cu trafic redus, e dificil de estimat care este nivelul real de poluare în zonele foarte aglomerate, cum ar fi Unirii, Universitate sau Iuliu Maniu.

În luna aprilie 2019, Comisia Europeana trăgea încă un semnal de alarmă asupra slabei monitorizări a calității aerului din România. Comisia puncta că “au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv.”

Astfel, există riscul ca poluarea atmosferică să fie subestimată în unele cazuri, deoarece este posibil să nu fie monitorizată întotdeauna în locurile potrivite. Spre exemplu, deși stațiile B6 și B3 monitorizează emisiile din trafic, acestea nu monitorizează aceiași indicatori. Observăm că doar la stația B6 se monitorizează particulele fine în suspensie PM2.5, pe când stația B3, situată într-o zonă cu trafic mai intens, nu monitorizează indicatorul PM2.5. Mai mult, observăm întreruperi nejustificate în monitorizarea calității aerului, atât la stația B3, cât și la stația B6.

In 2018, la statia B3 au fost 29 de zile în care indicatorul PM10 nu a fost monitorizat, pe când la stația B6 au fost 51 de zile în care același indicator PM10 nu a fost monitorizat.

Alarmant este faptul că pentru anul curent, deja a fost depășit numărul zilelor de nefuncționare din 2018. Pentru stația B3 avem deja 53 de zile în care indicatorul PM10 nu a fost monitorizat, iar pentru stația B6 sunt 52 de zile de nefuncționare pentru același indicator, iar anul curent este departe de a se fi încheiat.

Având în vedere interesul crescut pentru acest subiect şi prevederile articolului 1, alin. (1) care precizează că Legea 52/2003 stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, organizatiile OPTAR, ActiveWatch, CeRe si Greenpeace au solicitat astăzi Primăriei Municipiului București să organizeze atâtea întâlniri câte sunt necesare pentru ca orice persoană interesată să poată să îşi exprime punctul de vedere în ceea ce privește propunerea de act normativ.

 


Go to page:  1  ... 4 5 6 7 8 9 10  ... 27
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Totul despre București  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419428 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use