...  de parca o sa stea U e sa ne numere dozele de bere reciclate...

Raportare instalare sistem colectare selectiva - rezolvat
Raportare capacitate colectare crescuta - rezolvat
Raportare investitie baza sortare deseuri reciclabile - rezolvat

Deci, care e problema ?!

Problema e ca cei de la uniune or sa ceara procentul de gunoi sortat/reciclat si cat ai dus la groapa ca gunoi nereciclabil. Or fi ei birocrati pana in maduva oaselor dar nu cred ca se lasa fentati prea usor.

Mhm...

Voi reciclati uleiul de floarea-soarelui uzat ? Eu de cativa ani il pun in bidoane de 5L si am gasit o firma (al carei nume il pot da, in caz ca este cineva interesat) care vine si ia bidoanele de acasa. Initial am inceput sa fac treaba asta pentru natura, dar nu mica mi-a fost surprinderea cand omul care a venit sa ia uleiul mi-a spus ca primesc 1 litru de ulei proaspat (marca proprie Auchan sau Metro) pentru 5 litri de ulei uzat   Ce sa zic, win-win business. Nu o fac pentru castig, doar ma bucur ca nu-l mai deversez in natura si ca se alege ceva de reziduurile respective.

Initial fusesem la o benzinarie MOL sa intreb daca primesc ulei uzat (la ei pe site asa scrie) si mi-a displacut dezinteresul angajatilor de acolo, parea ca mai mult ii incurc. Altii (gasiti pe net) aveau pretentia sa il "filtrez" perfect de toate reziduurile, ca ei nu accepta ulei cu depuneri de "prajeala" la fund. Zau asa, dupa ce ca stam atat de rau la capitolul reciclare, mai stam si cu coada pe sus; cine o sa stea sa "filtreze" perfect uleiul ? Nici mama ecologistilor nu cred ca ar face asta (poate doar daca are prea mult timp liber). Asa ca i-am urat succes si am cautat mai departe.

Ma gandesc ca e o treaba profitabila, daca firma aceasta isi permite sa vina la tine acasa sa ia uleiul si sa dea ceva la schimb. De la cel care vine sa ia uleiul meu am inteles ca uleiul uzat este dus la rafinarie si transformat in biocarburant. Eu unul simt ca fac ceva pentru natura si m-as bucura sa vad ca mai multa lume ar colecta uleiul uzat.

alch3mist wrote:
(al carei nume il pot da, in caz ca este cineva interesat)

Nu inteleg, de ce n-ai dat numele companiei din start? Nu suntem post de radio.

Cumva faimosul Uleiosul pe bicicleta?

Românii, obligați din iulie să arunce gunoiul selectiv. Puțini știu de această lege

Click pe imagine pentru video:





Mai sunt doar 5 zile până când firmele de salubritate şi primăriile vor trebui să asigure condiţii optime pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Deşi termenul limită este 1 iulie, multe oraşe din ţară nu au reuşit să se pregătească pentru acest proces, chit că au avut la dispoziţie un an de zile. Autorităţile trebuiau deja să le pună la dispoziţie cetăţenilor pubele speciale, iar firmele de salubritate să le împartă saci de gunoi pe culori.

Românii vor trebui să adune selectiv: plasticul, sticlă, hârtia şi resturile menajere. La Gherla în judeţul Cluj însă oamenii nici nu ştiu de această lege, pentru că fluturaşii făcuţi de operatorul de salubritate meniţi să îi atenţioneze nu au ajuns încă. Primăria spune ca sacii coloraţi vor fi împărţiţi abia la 1 iulie.

Reporter: L-aţi selectat înainte? Aţi pus plastic la plastic?
Femeie: Plastic nu am.
Reporter: Şi aţi pus hârtia sau ce aveţi acolo?
Femeie: Gunoi!
Reporter: Îl aruncaţi la comun?
Femeie: Da! Nu ne-a obligat nimeni să îl aruncăm selectiv.

Eugen Neamtiu, cotabil şef operator de salubritate: Am făcut nişte fluturaşi care vor fi împărţiţi de către încasatorii noştri gospodăriilor, deci tuturor celor care au contract cu noi în momentul în care vor merge să încaseze factura de salubritate.
Reporter: Deci nu a primit nimeni fluturaşul?
Eugen Neamtiu: În principiu trebuia să primească, nu ştiu eu nu am apucat să mă interesez.

În judeţul Bistriţa-Năsăud primăriile recunosc că nu sunt pregătite să pună în aplicare legea colectării selective. Firma de salubritate nu are bani de investit în containare noi.

Pavel Plăian administrator Asociaţia Pentru Gestionarea Deşeurilor Bistriţa-Năsăud: “O să implementăm un sistem provizoriu, în loc de pubelă, până ajunge pubelă la zona de casă, o să obligăm operatorul să dea sac.”

Şi la Târgu Mureş resturile menajere ajung toate în acelaşi loc.

Localnic: “La noi la bloc, cu zece etaje aruncăm toate nu selectează nimeni nimic. La noi aruncăm tot jos.”

Primăria Târgu Mureş a cumpărat tomberoanele speciale, însă acestea zac în depozit, şi asta pentru că nu s-a decis încă cine va fi operatorul groapei de gunoi ecologice. Acest lucru se afla în faza de licitaţie, aşa că sunt şanse slabe să se întâmple în câteva zile.

Cosmin Blaga purtător de cuvânt Primăria Târgu Mureş: “Când groapa de gunoi va fi funcţională se vor face şi campanii de informare astfel încât toată lumea să ştie ce are de făcut.”

Cei care vor colecta selectiv deşeurile ar urma să plătească mai puţin la salubritate sau chiar deloc, în funcţie de decizia consiliilor locale.

Am intrat in vrie...
Habar nu am unde ar trebui postate imaginile astea, cu statia lui Betonel de langa pasajul/podul NG...
Poze de ieri, dumininica, 21 iulie 2019....



Prin gard...



Utilaje se pare ca au destule....







Nu stiu ce lemne toaca utilajele alea...




Spre final: https://imgur.com/a/gtc2Cpd

Haos la reciclarea gunoiului. Expert: Oamenii sunt bulversați de culorile de pe pubele

Click pe imagine pentru video:





A trecut deja o lună de când trebuie să colectăm separat gunoiul menajer şi cel reciclabil.

Dar puţini fac asta, pentru că nu au unde să arunce separat deşeurile, deşi primăriile sunt obligate de lege să pună pubele speciale pentru fiecare în parte. Garda de Mediu anunţă că s-au început deja controale în toată ţara, iar cei care nu respectă legea riscă amenzi serioase.

De la 1 iulie, toate primăriile din ţară ar fi trebuit să pună la blocuri şi case pubele separate pentru fiecare tip de deşeu: hârtie, sticlă, plastic şi resturi menajere şi să implementeze sistemul “plăteşti pentru cât arunci”. În cele mai multe localităţi, nu s-a întâmplat însă mai nimic.

Bărbat: ”Sticlele de plastic le pun deoparte, dar în rest nu prea. Mi-e ruşine, dar...”

Bărbat: ”Facem asta la noi în casă şi apoi nu avem încotro. Le punem în pubelă împreună. Am vorbit cu administratorul despre asta, doar că nu are încredere în vecinii noştri că vor fi în stare să facă asta.”

Cum în multe locuri pubele lipsesc, oamenii fac eforturi să respecte legea.

Bărbat: ”Acasă le separăm, dar avem norocul ca soacră mea să locuiască în Dragomireşti, unde se colectează selectiv. Şi noi acasă la apartament unde stăm în sectorul 6 selectam şi ducem acolo ca să se colecteze acolo.”

Expert în Mediu: ”Suntem în momentul de faţă la un haos naţional la nivel de administraţie publică locală privind colectarea deşeurilor, nu ştim exact ce avem de făcut. Este bulversant pentru oameni să aibă tot felul de culori de colectare a deşeurilor, pentru că dacă luăm sectoarele din Bucureşti, într-un sector pubelele sunt gri cu sticker colorat, într-un sector sunt colorate. Nu avem o reţetă naţională.”

În plus, doar câteva primării din ţară, spun specialişti în mediu, respectă acum legea. În oraşul Otopeni, de exemplu, primăria ridică separat deşeurile de un an. Rezultatele se văd deja.

Director: ”În luna iunie, am reuşit să colectăm separat 173 de tone de deşeuri reciclabile de la populaţie. Procentul se apropie de 30%, este un procent foarte bun.”

Conform legii, ar trebui să ajungem până la finalul anului viitor la o rată de reciclare de 50%.

Luminița Dejeu, reprezentantă Declic: ”Aici este plastic - metal, unde intră PET-uri goale şi, dacă sunt murdare, trebuie clătite şi se presează şi se aruncă separat. Aici intră şi dozele.

La hârtie - carton intră ziare, carton, publicaţii, mai puţin cele murdare. Nu intră cutiile de pizza murdare. La sticlă este cel mai simplu, sticle clătite şi fără lichid în ele, iar la reziduale restul.”

Pe platforma http://reciclare.declic.ro/, făcută de organizaţia cu acelaşi nume, puteţi sesiza Garda de Mediu dacă primăria nu colectează separat gunoiul. Până acum au fost trimise peste 800 de sesizări, cele mai multe din Bucureşti.

Garda de Mediu a început deja controalele, iar primăriile care nu respectă legea riscă amenzi de până la 40.000 de lei, în timp ce sancţiunile pentru persoanele fizice sunt de până la 2000 de lei.

Primăria vrea incinerator de gunoi în Sectorul 4. Câți bani primește de la Comisia Europeană

Click pe imagine pentru video:





Cu 10 ani întârziere, Primăria Capitalei îşi pregăteşte strategia prin care colectarea gunoiului s-ar face selectiv şi ar reduce poluarea.

Însă planul de acţiune începe cu scandal. Primarul general vrea un incinerator, construit în oraş, care să ardă deşeurile şi să producă energie. Unii consilieri se opun şi spun că arderea înseamnă tot poluare, chiar dacă a aerului şi nu a pământului.

Până să ne lămurim cum colectăm selectiv gunoiul de la blocuri şi pe cel de la case, cine are maşini care pot strânge deşeurile împărţite pe categorii şi spaţii potrivite pentru reciclare, edilii Bucureştiului se ceartă pe un incinerator.

Incinerator în Sectorul 4

Uriaşul cuptor ar urma să fie construit la marginea Bucureştiului, în sectorul 4, în locul unei centrale CET. Acolo s-ar arde 235.000 de tone de deşeuri pe an, dintr-un milion de tone. Arderea va produce energie termică şi electrică.

Gabriela Firea: “Nu este vorba aşa cum s-a spus despre un incinerator care va dăuna vieţii oamenilor şi mediului, ci despre o staţie de eficienta energetică, aşa cum există deja în principalele capitale europene şi care sub nicio formă nu poluează.

Adrian Uifălean, firma de consultanţă care a realizat proiectul: “Varianta ar fi să o depui la groapă. Având în vedere că nu se mai doreşte deschiderea altor gropi de gunoi, aceasta a fost singura soluţie găsită de noi, pentru a diminua drastic volumul de deşeuri pe care trebuie să îl depozităm la groapă”.

Consilierii opoziţiei s-au opus însă acestui proiect.

Ciprian Ciucu, consilier PNL: “Nu mi se pare că este o soluţie foarte bună în ceea ce priveşte potenţialele pericole de boli cangerigene şi leucemii care pot să apară în proximitatea unor astfel de incineratoare”.

Consilier: “Chiar comisia europeană pe care ne bazăm că ne va finanţa proiectul nu mai încurajează aceste investiţii. Ceea ce în vest este o tehnologie cumva perimata, noi o luăm ca mare investiţie a oraşului nostru.

Raul Pop, expert mediu: “Incineratorul generează probleme de sănătate mai ales dacă nu este corespunzător întreţinut, ceea ce înseamnă investiţii constante în filtre şi aşa mai departe”.

180 de milioane de euro de la UE pentru reducerea poluării

Ca să ajungă o capitală care selectează gunoiul şi poluează mai puţin, Bucureştiul ar urma să primească de la Uniunea Europeană 180 de milioane de euro, fonduri nerambursabile. Doar ca primăria va înveşti cea mai mare parte a banilor în acest incinerator care costă 140 de milioane.

Peste câteva zile vom afla dacă se va pune în aplicare această strategie, astfel încât în 2020 să reciclam jumătate din gunoiul strâns.

Între timp, alte oraşe au luat deja măsuri.

La Sinaia, de pildă, ghenele dintre blocuri au fost înlocuite cu containere pentru sticlă, hârtie, cartoane şi gunoi menajer.

Gabi Pavaloiu, localnic: “Da, este mai bine, e frumos, e mai curat, vrem să trăim într-un oraş curat. E normal să fie aşa, asta înseamnă civilizaţie”.

Administraţia chiar se gândeşte să îi taxeze pe cei care nu respectă regulile, cu 25 la sută.

Vlad Oprea, primar SInaia: “Cel care nu va colecta selectiv va plăti o penalizare, iar gunoiul nu se va mai ridica dacă nu e colectat selectiv. Mai mult decât atât, la festivalul Sinaia Forever care urmează, nu vom folosi decât materiale reciclabile”.

Constantin Terecoasa, localnic: “Ar fi bine să pună taxa pentru cei neglijenţi.
Reporter: De ce credeţi că vor fi mai responsabili?
Constantin Terecoasa, localnic: “Sigur, fără lege nu există ordine niciodată”.

România este ameninţată cu sancţiuni de Uniunea Europeană dacă nu colectează gunoiul selectiv.

Taxa la magazin pe ambalaj in plus fata de aceste măsuri. Ca și în celelalte țări din Europa.

da!

De ce nu pot fi reciclate paharele de iaurt, pixurile, periuțele de dinți sau cutiile de pizza. Lista celor 14 obiecte din viața de zi cu zi care nu pot fi refolosite





Paharele de iaurt, cele de ceai şi cafea, pixurile din plastic, cutiile de pizza sau periuţele de dinţi sunt pe lista obiectelor care nu se pot recicla, reprezentând un pericol iminent pentru mediul înconjurător.

Potrivit unei analize publicate de platforma de educare Harta Reciclării, prima poziţie pe lista care cuprinde 14 obiecte despre care se credea că se pot recicla este ocupată de pungile de cumpărături de plastic şi folia de plastic.

Despre aceste tipuri de ambalaje se precizează că sunt foarte des utilizate, dar din păcate nu pot fi reciclate. Din acest motiv, reprezentanţii platformei de conştientizare recomandă utilizarea acestora pe cât de puţin posibil şi înlocuirea cu pungi reutilizabile.

În cazul paharelor de iaurt, al paharelor de plastic de unică folosinţă (de apă, de bere) şi al paharelor de ceai şi cafea, specialiştii sunt de părere că este foarte bine de ştiut că aceste tipuri de recipiente, chiar dacă se întâmplă să aibă simbolul de reciclare inscripţionat, nu pot fi reciclate. În acest sens, se recomandă alternativa de a folosi cana termoizolantă şi sticla de apă reutilizabilă din inox sau sticlă.

Printre obiectele ce nu se pot recicla se mai află pixurile de plastic, caserolele din plastic de unică folosinţă, dar şi cutia de pizza. În cazul ambalajului din urmă, se precizează că, deşi acesta este din carton, grăsimea se îmbibă în structura sa, făcând imposibilă reciclarea. "Ca alternative, ai putea să prepari o pizza delicioasă acasă sau să o mănânci direct la restaurant", notează sursa citată.

În categoria produselor nereciclabile sunt amintite: caserolele de polistiren de unică folosinţă, periuţele de dinţi, beţişoarele de plastic pentru cafea, paiele din plastic, tacâmurile de unică folosinţă din plastic, ambalajele produselor cosmetice (rimel, ruj şi alte farduri), şerveţelele de bucătărie, prosoapele de hârtie şi hârtia igienică, farfuriile, cănile şi paharele ceramice, geamurile şi oglinzile.

Harta Reciclării este prima platformă naţională, participativă şi educativă, la care comunitatea contribuie pentru a face cunoscute locurile de colectare separată din ţară. Scopul comun este de a promova reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor de toate tipurile, de la hârtie, plastic, metal până la electrocasnice, anvelope, deşeuri periculoase şi multe altele.

Proiectul "Harta Reciclării" are şi o componentă educativă în afara mediului virtual, pentru a motiva elevii şi tinerii să colecteze separat deşeurile şi să identifice unde le pot lăsa, accesând hartareciclarii.ro.

Hartareciclarii.ro se derulează în cadrul campaniei "După noi, strângem tot noi" - program educaţional de conştientizare şi încurajare a colectării selective, lansat în luna iulie 2018 de compania Coca-Cola HBC România, ca parte a viziunii companiei privind responsabilitatea faţă de mediu şi de comunităţile în care este prezentă.

Plasticul de unică folosință, interzis în UE

În data de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unică folosinţă, care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Noile norme introduc o interdicţie privind anumite articole de unică folosinţă fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piaţă: beţişoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, beţişoarele pentru baloane, precum şi paharele, recipientele pentru alimente şi băuturi fabricate din polistiren expandat şi toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizează Comisia Europeană. De asemenea, sunt adoptate măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente şi pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum şi aplicarea unei marcări şi etichetări specifice în cazul anumitor produse.

În plus, vor exista scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deşeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit.

UE are ca obiectiv o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) şi introducerea unor cerinţe de proiectare pentru ataşarea capacelor la sticle, precum şi obiectivul de a include în proporţie de 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 şi de 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune noua Directivă a Consiliului UE în legislaţiile naţionale.

Ce ascunde eșecul sistemului de reciclare a sticlelor de băuturi

Click pe imagine pentru video:





Majoritatea românilor preferă să arunce sticlele de băuturi, în loc să le spele și să le ducă înapoi la magazin, ca să ia garanția pe ele!

Sistemul de recirculare a ambalajelor de bere și vin pare să fie un eșec la jumătate de an de la implementare, cel puțin în supermarketuri. Asta, în timp ce proprietarii de baruri trimit înapoi disciplinați sticlele goale ca să își scadă costurile.

Producătorii de băuturi în sticlă reutilizabilă și-au asumat că vor colecta în acest an 80% din ambalaje.

Acum 50 de ani, sistemul de returnare a sticlei în fabrici funcţiona nu doar pentru bere, ci şi pentru lapte, sana, ulei şi conserve. Astăzi, în lipsa unei campanii de informare făcute de stat, puţini consumatori au văzut că, la băuturi, au apărut ambalaje pe care scrie “reutilizabil”.

Ca să revină în industrie, sticla trece prin acest circuit: clientul o ia din magazin, plăteşte o garanţie de 50 de bani şi obligatoriu păstrează bonul de casă. După consum, o spală şi o duce înapoi, ca să-şi ia garanţia în acelaşi magazin. Dar mulţi nu păstrează bonul sau nu vor din start să cumpere sticle cu garanţie. Din această cauză, cele mai multe ajung în localuri.

Julia Leferman, director Berarii României: ”Fiecare producător are în portofoliu ambalaje reutilizabile. Recuperarea se face pe canalele comerciale unde este mult mai facil controlul circuitului acestor ambalaje”.

Viorel Dumitrescu, manager: ”Băieţii din bar le preiau, le pun la locul lor, ulterior vine firmă şi le ridică. E bine să nu aruncăm. Dacă unele lucruri mai pot fi folosite, haideţi să le folosim din nou!”

Din păcate, în sectorul berilor artizanale, în plină dezvoltare, cele mai multe sticle sunt de unică folosinţă. Sunt prea subţiri ca să fie spălate la temperaturi înalte şi repuse în circuit.

Totuşi, într-un magazin sunt 5 variante de ambalaj reutilizabil. Clienţii le aduc şi primesc garanţia sau, dacă beau berea acolo, valoarea e scăzută din preţul de raft.

Adina Mugescu, proprietar: ”Încurajăm demersul ăsta. Ce-i drept, e puţin dificil, dar speram că mai mulţi producători vor face pasul ăsta, pentru că presupune nişte costuri şi spaţiu, ai nevoie să le depozitezi undeva”.

Anul trecut, consumul de bere a fost, în România, de 85 de litri pe cap de locuitor. 80%  din ambalaje sunt aruncate după o singură utilizare. Între timp, mai multe companii care procesează deşeuri au ajuns să importe gunoi! De pildă, din Marea Britanie. Asta pentru că din străinătate primesc cantităţi uriaşe, gata sortate, în timp ce românii nu au disciplină, voinţă şi conştiinţă socială pentru a-şi colecta selectiv gunoiul şi a facilita reciclarea.