Tramvaie Bucur 1 (V2S-T si V2A-T)

[Tom]

Asta pentru ca 3001 si 3002 sunt prototipuri si au luat componente diferite. Daca faceau dela inceput proiectul pentru macar 60 Bucururi (= ex 120 T4R) si luau si piesele pentru ele, se putea realiza. Problema e ca proiectul a fost dela inceput sub semnul indoielii datorita faptului ca vagoanele nu aveau podea joasa. De fapt ati vazut cat a durat pana s'au fabricat primele (si probabil ultimele) 11 vagoane.

[Dominatrix]

Dar 3002 a avut RK recent...iar nu "serveste"?

[Marian Andrei]

Dar 3002 a avut RK recent...iar nu "serveste"?

Tramvaiul e bun dar tot sta din cauza unor placute cu driveri care se strica repede si vin greu de la cehi...

[Dominatrix]

Adica vrei sa spui ca e problema de soft? Sau n-am inteles eu bine? Scuzati ignoranta, dar daca e asa de ce nu s-a putut adapta sistemul de pe restul seriei Bucur, sau de pe seria CH-PPC?

[Trole]

Adica vrei sa spui ca e problema de soft? Sau n-am inteles eu bine? Scuzati ignoranta, dar daca e asa de ce nu s-a putut adapta sistemul de pe restul seriei Bucur, sau de pe seria CH-PPC?

In cazul de fata driverii sunt 'hardware'. Sunt niste subansamble electronice pentru comanda elementelor semiconductoare din choppere/invertoare. Fizic arata cam asa. Ceve soft insa contin si ei. Scris in memoria circuitelor integrate incorporate. Asadar, daca nu stii exact valorile si succesiunea parametrilor de comanda e destul de complicat sa faci programare inversa. Solutia mai simpla ar fi montarea unui nou chopper, dar banuiesc ca nimeni nu vrea sa investeasca atat.
Ca si consideratie generala, iata de ce e bine sa ai furnizori locali pentru echipamentele electronice.
Desigur se poate opta pentru varianta achizitionarii unor produse 'de firma' la cheie. Ma gandesc de exemplu care o fi incidenta defectarilor de acest gen in cazul ramelor de metrou Bombardier, sau a tramvaielor Siemens ULF din Oradea. Insa in lipsa unor contracte serioase de service/mentenanta sunt convins ca poti ajungi sa stai dupa cate o piesa cu lunile si sa platesti in consecinta.

[3mil]

Sper ca #3002 nu va avea soarta Holec-urilor (RK si iesit in traseu de 2-3 ori, tras pe dreapta asteptand modernizarea).

[Gabi23]

17 Martie 2010

3002 a ajuns abia ieri la depou, deci zilele astea reapare. La schimb cu el a ajuns 3003 care va sta doar cateva luni pentru reparatia interiorului si revizia sistemului de tractiune. Dupa acesta vine 3001 care va sta cel putin un an.

6 Decembrie 2010
3003 este tot in URAC.

Dupa parerea mea cand vorbim despre tramvaiele Bucur 1 in urmatorii ani ne vom putea referii concret decat la cele 8 vagoane albastre 3004>3011. Primele 3 sunt ca si inexistente din ele ramanand doar amintirile vremurilor in care circulau...
3001 - Produs in anul 1998, defect din anul 2007, ocupa un loc degeaba in Depoul Militari, cel mai probabil nu va mai fi reparat niciodata. Eu l-as propune pentru casare sau transformare in vagon pentru muzeu, fiind un prototip, in acest caz totusi necesitand bani investiti in repararea lui, si cum nu sunt bani si sunt alte vagoane mult mai reprezentative...
3002 - Produs in anul 2000, defect la putin timp dupa RK-ul din acest an. S-au chinuit degeaba cei de la URAC, Sectia Prototipuri sa il readuca la "viata". Bani aruncati pe fereastra pentru un vagon nefiabil care a circulat cu indulgenta sa zicem 2 luni dupa RK. Ca o comparatie V2A-ul 4042 a circulat, asa cum era el oropsit de timp cu usile picand si scartaind din toate suruburile, produs in 1983, aproape 10 ani .
3003 - Produs in anul 2003, asteapta inca componentele sistemului de franare. Putin stiu ca, este vagonul de tramvai al RATB, cu cea mai buna si rezistenta tabla, chiar mai buna si decat a lui Bucur LF, ea fiind achizitionata din Germania si fiind de o duriate mult mai mare. In anul 2009 s-a investit in revopsirea caroseriei lui, in 2010 iar alta vopsea... Poate totusi in anul 2011 va mai apuca sa circule si el. Pacat ca acest vagon nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor avute, inclusiv a titularilor sai, care il intretineau foarte bine si au facut eforturi ca el sa circule in acesti ani.
Cele 3 vagoane au in acesti 12, 10, respectiv 8 ani de la fabricatie, cel mult 150000 de km parcursi cu calatori in traseu.

[3mil]

Sunt prea ridicate costurile ca acestor 3 vagoane sa li se implementeze partea tehnica la fel cum o au si vagoanele din seria albastra?

[Dominatrix]

Ce pacat ca pe vremea libidinosului primar numit Viorel Lis nu s-au alocat fonduri pentru proiectul venit din partea cehilor pentru modernizarea Tatrelor T4R, "acasa la mama lor", dupa modelul K3R.N cehesc, adica un fel de V3A cu podea joasa in sectiunea C. Acum am fi avut 130 de vagoane "Bucur - V3A", cu podea joasa la mijloc si capacitate sporita de transport, in loc de 116 vechituri din '75 care nu cred ca o mai duc mult, 8 vagoane care se descurca binisor si 3 "mortăuri in groapă"

Revenind la ale noastre, 3003 din cate stiu are echipamente identice cu restul seriei de la 3004 in sus, doar designul e diferit, deci nu vad de ce n-ar fi la fel de fiabil ca "sagetile albastre". Marea problema la 3001 si 3002 erau de fapt tiristorii care picau intr-o veselie, din aceasta cauza vagoanele ramanand frecvent blocate in traseu. Asta pe langa dificultatile cu boghiuri impilate si alte minuni, "simptom" intalnit si la restul seriei, datorat, din cate mi s-a spus, solutiei proaste de modernizare a boghiului Tatra cu sistem H&K. Ma rog...

O alta problema la 3001 si 3002 era sistemul bidirectional cu porcariile alea de trape care se muta de pe o parte pe alta, si care daca nu sunt fixate cum trebuie vagonul nu poate pleca. Mai mult, trapele sunt actionate electric. Nu inteleg de ce nu s-a incercat un alt gen de actionare a lor, hidraulica de exemplu. Apropo de asta, n-am mers deloc cu 48 in 2002, cand 3001 si 3002 erau folosite in sistem bidirectional la rebrusmentul de la Compasului, dar cred ca era ceva "distractie" cu trapele alea...

Stiu ca in vara lui 2008, cu 3002 aproape se reusise "imposibilul", adica repararea in depou, cu piese canibalizate de la 3001, din cate mi s-a spus, si facea probe de noapte la acel moment. Nu stiu daca a ajuns sa circule si cu calatori in acea perioada, dar nu cred. Tot atunci era vorba ca pe 3001 si 3002 se va incerca implementarea sistemelor de comanda de pe restul seriei cand vor ajunge la RK (adica choppere + sisteme de tractiune noi), in masura posibilitatilor financiare. Din ce citesc pe aici, vad ca nici asta nu s-a facut, cel putin la 3002.

Oricum, mi se pare foarte putin probabil ca aceste vagoane sa fie casate, mai ales ca sunt primele tramvaie "moderne" ale RATB, cu caroserie de aluminiu cu elemente de fibra de sticla, foarte rezistente la degradare, geamuri lipite direct de caroserie, tehnologie IGBT etc.. Poate intr-un final vor avea soarta lui 205 si le vom vedea pe linia metroului usuratic, eventual cuplate, asa cum era de fapt si proiectul initial. Vise...

[bercenicity]

Ce pacat ca pe vremea libidinosului primar numit Viorel Lis nu s-au alocat fonduri pentru proiectul venit din partea cehilor pentru modernizarea Tatrelor T4R, "acasa la mama lor", dupa modelul K3R.N cehesc, adica un fel de V3A cu podea joasa in sectiunea C. Acum am fi avut 130 de vagoane "Bucur - V3A", cu podea joasa la mijloc si capacitate sporita de transport, in loc de 116 vechituri din '75 care nu cred ca o mai duc mult, 8 vagoane care se descurca binisor si 3 "mortăuri in groapă"

Pentru ceva gen K3R.N ar fi nevoie de doua Tatre de-ale noastre - K3R.N are toate boghiurile motoare. Cu doar doua boghiuri motoare (160kW in total) ai avea un tramvai cam subdimensionat ca putere.

[Leo]

Cate vagoane Bucur 1 V2A-T exista in total?

[Gabi23]

Exista 9 vagoane (3003>3011).

[ionutz18]

Se mai fabrica .adica se mai modernizeaza tatre in felul asta?

[Marian Andrei]

Nu, capacitate mica, proiect nerentabil.