De pe pagina Tomis Nord de pe facebook http://www.facebook.com/tomisnord

Foarte frumoase pozele.

Autobuz TV1 pe faleza din Constanta in filmul "Prima melodie", anul 1958.

Zona Trocadero pe Bd Lapusneanu, sursa este din revista Masini de Legenda nr 80

La Vama Mamaia-Constanta, in parcarea Capelei Tinerilor "Sf. Maria Egipteanca si Buna Vestire", am gasit ieri o Tatra abandonata ...
Nu am mai multe detalii: ce cauta acolo, de cand e, unde a circulat, dar am zis sa o postez aici ...

...

Leroy Demery pe flickr.

Tot respectivul autor a pozat şi nişte troleibuze prin cart. Berceni din Bucureşti în anii '70.

Alte 2 poze rare ale lui Leroy W. Demery, Jr.

Analiză: Constanța a rămas fără transport electric, alte primarii îl dezvoltă cu fonduri europene

Luni a avut loc extrădarea lui Radu Mazăre. Dincolo de faptele penale pentru care a fost condamnat, fostul primar al Constanței are pe conștiință și o decizie administrativă care a dus la eliminarea transportului ecologic din orașul de la malul mării. Club Feroviar vă propune o analiză a modului cum a fost gestionată rețeaua de tramvai din Constanța și cum putea fi ea modernizată cu fonduri europene, așa cum au făcut alți primari.

În 1905, la malul mării apăreau primele tramvaie, trase de cai, care asigurau legătura între Constanța și stațiunea Techirghiol, iar un an mai târziu se înființează o altă linie, spre Mamaia. Apoi, în noiembrie 1943 are loc debutul transportului cu tramvaie electrice în Constanța, dar vehiculele nu au circulat decât un an, pentru că apoi au fost luate de sovietici și duse la Odessa.

Apoi, după patru decenii, Constanța intră în era modernă a transportului pe șine. În 1984 tramvaiele revin pe străzile orașului de la malul mării. Prima linie a fost 100, cu traseul Gară-Sat Vacanță, pe care circulau 10 tramvaie dublu-articulate de tip ITB V3A – Clasic (model care mai circulă și acum pe șinele din București, după ce au suferit modernizări minore după 1990). În același an sunt înființate liniile 101 și 101B, pe traseele Gară – Depou, respectiv Gară – Fabrica de Pâine. După finalizarea lucrărilor la linia 101, a fost construit și Depoul de Tramvaie de la capătul Străzii Industriei, cu halele de reparații și întreținere. În anul 1986 se înființează linia 102, cu traseul Depou – Faleză Nord, măsurând 17,5 km (cale simplă), cea mai lungă linie din oraș. La începutul anilor ’90 au apărut linia 103 (Sat Vacanță – Depou), numită și linia de retragere, și linia 105 (Sat Vacanță – Inel II). Odată cu inaugurarea liniilor 103 și 105, se pun pe tapet și planurile pentru linia 104 (Gară – Poarta 6), o linie ce măsura doar 4,8 km cale simplă. Linia 104 a fost introdusă pe data de 21 octombrie 1996.

În anul 1999, când Primăria Constanța era condusă de Gheorghe Mihăieș, sunt cumpărate din Berlin 15 tramvaie la mâna a doua de tip Tatra KT4D. Acestea au circulat pe linia 102 până să fie retrase din circulație, în octombrie 2008.

Între 2004 și 2008, tramvaiele sunt desființate. Radu Mazăre, pe atunci primar, considera că transportul urban pe șine este arhaic și că modernismul înseamnă să se dea prioritate traficului cu mașinile personale. O idee anacronică, abandonată în Europa de Vest în anii ‘70 ai secolului trecut.

În 2004 a fost desființată linia 100, iar în 2008 liniile 101 și 102. Ele au fost înlocuite cu autobuze MAZ 103 și 107 de producție belarusă, pe motorină, poluante (normă de poluare Euro 4). Tot autobuze au fost introduse și în locul troleibuzelor.

Traficul nu a fost descongestionat, ci dimpotrivă, dacă liniile de tramvai ar fi fost modernizate și separate de calea de rulare a mașinilor, cu garduri, așa cum se întâmplă acum în București, ar fi constituit o alternativă rapidă de transport. Separarea șinelor de carosabil ar fi fost posibilă, pentru că tramvaiele circulau pe artere cu câte cel două benzi pe sens.

La momentul scoaterii din uz, Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC) Constanţa avea în dotare 50 de tramvaie: 35 model V3A- C, produse la URAC Bucureşti şi cumpărate în perioada 1984 – 1990 şi 15 tramvaie model KT4D, cumpărate în perioada 1999 – 2000. Acestora li se adăugau 15 troleibuze Rocar, din 2002, şi cinci troleibuze Dac, din 2000.

Atât șinele de tramvai cât și liniile de contact, dar și vehiculele propriu-zise au fost vândute la fier vechi. Acum, extrădarea lui Radu Mazăre nu va readuce tramvaiele în orașul de la malul mării.

Iașiul a accesat fonduri europene pentru modernizarea rețelei de tramvai

La polul opus, alte primării din țară accesează fonduri europene pentru modernizarea liniilor de tramvai și cumpărarea de material rulant de ultimă generație. De exemplu, primarul Iașiului, Mihai Chirica, anunța anul trecut că mai multe proiecte ale administrației locale au fost aprobate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est spre finanțare cu fonduri europene. Trei dintre acestea vizează dezvoltarea mobilității urbane. Proiectele sunt finanțate prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 și prevăd reabilitarea infrastructurii de tramvai, reorganizarea circulației pe bulevardul Tudor Vladimirescu și un “sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor – Iași VeloCity”. În plus, municipalitatea din Iași a anunțat intenția a de achiziționa 16 tramvaie noi, tot cu finanțare de la Bruxelles.

Proiectul “Reabilitarea infrastructurii de tramvai în Municipiul Iași” presupune reabilitarea infrastructurii și suprastructurii căii de rulare pe trei tronsoane. Astfel, autoritățile locale au pregătit un proiect în valoare de 114,28 milioane lei pentru înlocuirea liniilor de tramvai vechi din Iași. ”Avem cea mai dezvoltată reţea de tramvaie din România. Când deşteptul de Mazăre şi cu ăla de la Braşov scoteau tramvaiele, noi dezvoltam infrastructura de tramvaie, cu o investiție de 200 milioane de euro”, spunea recent Mihai Chirica.

În aceste context, trebuie amintit faptul că la Brașov lucrurile s-au derulat aproape la fel ca la Constanța în ceea ce privește transportul ecologic. Pe 10 septembrie 1987 a fost dată în folosinţă prima linie de tramvai din orașul de la poalele Tâmpei, în lungime de 6,7 kilometri. Însă, după 19 ani de funcționare, linia de tramvai a fost desfiinţată de primarul (și acum în funcție) George Scripcaru, pe motiv că reabilitarea sa era costisitoare. Astfel, în noiembrie 2006, unica linie de tramvai din Brașov, care făcea legătura între cartierele Astra şi Rulmentul, a devenit istorie.

Sursa: Club Feroviar https://clubferoviar.ro/extradarea-lui-radu-mazare/

Chestia asta zice tot :

Radu Mazăre, pe atunci primar, considera că transportul urban pe șine este arhaic și că modernismul înseamnă să se dea prioritate traficului cu mașinile personale

. Trebuie sa fii cretin rau si cu totul desprins de realitate ca sa sustii asa ceva. Chiar si in anul 2004. Nici macar nu tine de a fi sau nu hot, ca se putea fura cumva si la reabilitarea liniilor de tramvai si la aducerea de tramvaie noi sau daca chiar nu, se puteau face lucrari conexe la bulevardele respective si erau ocazii de papat bani ani de-a randul. Constanta cumpara acum autobuze electrice, dar inseamna asta ceva? Eu zic ca nimic.

CONSTANTA, REPORTAJ 23 septembrie 2012 - 14 februarie 2017

Cine mai ştie că, pe vremuri, turiştii cu bani se plimbau cu trenul de vacanţă prin mijlocul Constanţei?

Constanţa, 1914
Pe peronul din Gara Veche a Constanţei aşteaptă nerăbdători o mulţime de germani, francezi, englezi, ruşi, austrieci. Fiecare a plătit câte 50 de bani pentru o călătorie de o oră până în Mamaia, cu trenul de vacanţă. De nouă veri, în trenul care duce turiştii din Constanţa în Mamaia n-ai loc să arunci un ac.Călătoria durează jumătate de oră, cu tot cu opririle din Halta Aegyssus şi Halta Callatis, din oraş. La a treia haltă, Tataia, deja nu se mai urcă nimeni. E Cartierul Românesc al oraşului, iar românii din Constanţa nu merg la plajă până în Mamaia. Cartierul acesta a fost întemeiat de primii colonişti români din Constanţa, care au primit loturi de pământ la preţuri modice. Cap de linie. Am ajuns în Mamaia.
Lângă clădirea impunătoare a gării un afacerist bucureştean a construit un hotel, un restauraurat si o braserie. E ora 18. După o zi liniştită de relaxare şi bronz, turiştii se întorc în Constanţa. E ultimul tren.
A fost ultima zi în care trenul Constanţa-Mamaia şi-a dus călătorii la plajă. După aproape un deceniu de turism (1905-1914), războiul avea să alunge străinii din Mamaia. În 1927, liniile de cale ferată de pe acest traseu, au fost scoase. Oraşul se dezvolta şi calea ferată începuse să încurce circulaţia rutieră.
Suntem în 2012. Dacă trenul de vacanţă şi-ar duce din nou călătorii la plajă, ar pleca din faţa Primăriei. Pe locul Gării Vechi, acum se află „Casa Albă” (cum îi spun constănţenii), clădire în care funcţionează Primăria, Consiliul Judeţean şi Prefectura.
Linia IV, cea de la care pleca trenul Constanţa-Mamaia, ar trece printr-un parc plin de pensionari care joacă table sau citesc ziare. După aceea ar ajunge într-o intersecţie aglomerată, plină de larma autobuzelor şi maşinilor mereu grăbite. La un moment dat, ar coti la dreapta, pe Bulevardul I.G. Duca şi ar opri în faţa unui vestit supermarket, pe nume Antoniadis. Adică fosta Haltă Callatis, înconjurată de dughene şi cafenele ţinute de turci. După aproape un secol, locul este de nerecunoscut: locul fostei halte este sufocat de farmacii, magazine de pantofi şi haine, policlinici, măcelării şi galerii comerciale, taxiuri şi pietoni. Trenul s-ar orienta cu greu după semnele noi de circulaţie, obturate şi bruiate de reclame stradale. Bariera ce anunţă sosirea trenului în haltă ar opri fuga maşinilor şi a pietonilor.
Următoarea staţie se afla la intersecţia fostului Bulevard Regina Maria (acum Bulevardul Mamaia) cu actualul Bulevard Tomis (fost Carol) la Halta Aegyssus. Acolo circulaţia era ghidată de poliţiştii „la borcan”, ce semnalizau dintr-o cabină de sticlă circulară, asemenea unui gigantic borcan de murături. Apoi ar fi trecut pe lângă o movilă de pământ cât un bloc de 30 de etaje, cu un imens felinar în vârf: Farul Portului Constanţa.
Ne apropiem de ieşirea din oraş, la ultima staţie, Halta Tataia, care este acum sediul Poliţiei Judeţene Constanţa. De aici înainte era doar câmp până la Gara CFR Mamaia.
Vechea gară Mamaia e singura care a rămas în picioare. Clădirea luxoasă a fost asemănată de către istoricii vremii cu cele din staţiunile balneare de pe Riviera Franceză. Între cele două războaie, Casa Regală a României a cumpărat fosta gară şi a reconstruit-o. De atunci, clădirea este cunoscută sub numele de Castel şi de 70 de ani funcţionează ca restaurant.
Aşa a început turismul pe litoralul românesc, la iniţiativa primarului Ion Bănescu, care a avut ideea de a deschide Plaja Mamaia şi de a construi calea ferată, în 1905. La proiect au participat Ministerul Lucrărilor Publice (unde director era Anghel Saligny) şi un investitor privat.
_____________________
Facebook-Știri din Constanța

Tramvaie si troleibuze in 1986

Dupa 2 ani de exploatare V3A-C-urile erau deja intr-o stare proasta (de altfel se vede, spre final, unul deja demontat).
Iar asta in conditiile in care Constanta avea un regim mai “special” in perioada de maxima austeritate din a doua jumatate a anilor ‘89 (a primit constant vehicule noi, doar foarte putine scunde, s-a construit o retea extinsa de tramvai si frecventa mijloacelor de transport in timpul sezonului estival era buna - chiar foarte buna in comparatie pina si cu Bucurestiul).
Daca troleibuzele s-au pastrat destul de bine (o parte din parcul liniei 41 era conservat peste iarna), tramvaiele s-au degradat extrem de repede - posibil si datorita liniei (aproape) integral OR. In plus, materialele proaste si factorii agresivi de mediu au facut ca acestea sa inceapa sa rugineasca foarte repede. “Cosmetizarile” facute neprofesionist au dus la ceea ce vedem in film... O imagine dezolanta, care s-a inrautatit si mai mult spre sfirsitul anilor ‘80.