Platforma România Feroviară 2020 a fost lansată

Platforma România Feroviară 2020 a fost lansată

Mesajde Marian Andrei » Lun, 19 Sep 2011, 07:25

Clubul Oamenilor de Afaceri – Club Feroviar, alături principalele organizaţii feroviare, Alianţa Pro Calea Ferată, Asociaţia Industriei Feroviare – AIF, Asociaţia Transportatorilor Feroviari – ATFER şi Organizaţia Patronală de Reparat Material Rulant – OPREMAR au lansat, la 15 septembrie, Platforma România Feroviară 2020.
„Este o iniţiativă privată ce se va constitui într-un grup de lucru pentru dezvoltarea unei strategii de relansare a transportului şi industriei feroviare în România. Este de fapt un sprijin din mediul privat acordat sectorului de stat. Strategia pe care vrem să o propunem Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii va cuprinde toate domeniile sectorului feroviar (infrastructură, transport de călători şi marfă), liberalizarea şi transportul public pe şină (tramvai şi metrou). Platforma nou lansată are ca obiectiv constituirea unor organisme de cercetare-dezvoltare în domeniul operatoriei de călători
care să urmărească adaptarea tehnologiilor la reţeaua românească şi dezvoltarea de parteneriate tehnologice pentru noi sisteme de material rulant, fapt ce va aduce un beneficiu industriei feroviare ”, a declarat Ştefan Roşeanu, secretar general al AIF.
Astfel că în următoarele două săptămîni urmează să fie constituite primele componente ale grupurilor de lucru pe cele şapte direcţii identificate astfel infrastructură feroviară, transport de călători, transport de marfă, liberalizarea sectorului feroviar, tramvai, metrou, transport urban şi suburban pe şină, cercetare, dezvoltare, inovaţie precum şi prezervarea patrimoniului feroviar.
„Iniţiativa a rezultat din nevoia de a sublinia starea de degradare a infrastructurii feroviare datorată neglijenţei administraţiilor de cale ferată şi guvernelor succedate în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, un semn bun este sprijinul anunţat al factorului politic referitor la strategiile ce vor fi întreprinse de acest grup de lucru”, a punctat Octavian Udrişte, preşedintele Alianţei Pro Calea Ferată.
Un sondaj Eurobarometru efectuat de către UE a arătat că, la nivelul anului 2010, referitor la satisfacţia cetăţenilor vis-a-vis de serviciile naţionale oferite, transportul feroviar ocupă ultimul loc în România. Tot ultimul loc îl ocupă România şi la capitolul investiţii în infrastructura feroviară.
„În prezent, CFR Călători înregistrează un număr de 50 de milioane de călători transportaţi anual, pe segmentul de marfă se înregistrează un volum al mărfurilor situat la 50 de milioane tone, atât în transportul privat cât şi de stat. Aceste cifre se reflectă şi în evoluţia veniturilor realizate de CFR SA din TUI, astfel că, dacă la nivelul anului 2000 înregistra venituri de 1,23 miliarde lei, în 2010 a înregistrat încasări din TUI de 873 milioane lei. Rolul infrastructurii este primordial în susţinerea transportului feroviar”, a adăugat Ştefan Roşeanu.
La lansare au participat Eusebiu Pistru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) şi Senatorul Marius Sorin Bota. Întâlnirea a reuşit să aducă la masa discuţiilor reprezentaţi ai mediului academic precum Şerban Raicu, Prorector al Universităţii Politehnica Bucureşti şi George Stoicescu, Profesor Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti) şi reprezentanţi ai societăţii inginereşti din România Mihai Mihăiţă, Preşedinte Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR).
Autoritatea Feroviară Română a fost reprezentată de Directorul General Dinu Drăgan, Adrian Arion, director OLFR, Ioan Buciuman director executiv AFER, Dragoş Floroiu, director OIFR şi Vasile Lefter, Coordonator Activitate Certificare Sisteme de Management. – Claudiu Dumitrescu a reprezentat Directia Reglementare din cadrul MTI, Teodor Gavriş, Consilier CFR Călători, Florentin Nicolae, preşedinte Asociaţia Detinătorilor de Vagoane (ADV), Radu Farmuş – Departamentul Transporturi, din cadrul Partidului Social Democrat (PSD). De asemenea au participat reprezentanţi ai organizaţiilor iniţiatoare ai acestui proiect, Mihai Jurj – OPREMAR şi ai companiilor private din domeniu Claudiu Seicean – Thales RSS -, Octavian Brezoi – Romkatel -, Adrian Puşcasu – Knorr Bremse -, Dan Caraman – Integral Consulting şi Cristian Lixandroiu – Remar Paşcani.
Secretarul de Stat Eusebiu Pistru şi-a arătat sprijinul pentru îndeplinirea obiectivelor enunţate în document şi de asemenea a lansat invitaţia pentru o colaborare cu MTI în ceea ce priveşte discutarea şi redactarea documentelor ulterioare. Un mesaj similar a fost lansat şi de către Senatorul Marius Sorin Bota care a afirmat intenţia sa personală şi a PSD/USL de a include în platforma program pentru alegerile ulterioare majoritatea obiectivelor enunţate în documentul „România Feroviară 2020”.
Printre obiectivele pe care grupul de lucru, constituit sub egida Platformei România Feroviară 2020, le va elabora în strategia anunţată se numără Dezvoltarea unei reţele cu viteze comerciale ridicate, identificarea potenţialului real al liniilor feroviare secundare şi evitarea abandonării acestora, transformarea şi construirea de staţii multimodale de pasageri şi marfă, optimizarea ritmului lucrărilor pe Coridorul IV, cu obiectivul principal – finalizarea ramurii nordice şi modernizarea sectoarelor prioritare pe ramura sudică şi efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii pe Coridorul IX pentru asigurarea conectivităţii Nord-Est-Sud.
Construirea liniei Râmnicu Vâlcea – Vâlcele pentru atragerea traficului de marfă pe Valea Oltului, fapt ce ar avea rezultate în descongestionarea traficului pe Coridorul IV şi reducerea costurilor de transport pe teritoriul României precum şi constituirea grupului de lucru pentru reţeaua de mare viteză de pe teritoriul României şi realizarea paşilor preliminari pentru demararea construcţiei, se numără de asemenea printre obiectivele legate de revitalizarea căii ferate.
Stabilizarea numărului de călători transportaţi până în 2014 şi intrarea pe un trend ascendent şi asigurarea creşterii numărului de călători cu min. 3-5% pe an începând cu 2015, separarea pieţei în servicii de scurt şi servicii de lung parcurs şi crearea de reţele metropolitane şi integrarea transportului feroviar în ofertele de transport metropolitane şi construirea de servicii suburbane, reprezintă câteva din obiectivele Platformei nou lansate.
În ceea ce priveşte transportul de marfă, printre obiective se numără construirea unui cadru legal şi administrativ care să faciliteze creşterea vitezelor comerciale, dezvoltarea de facilităţi logistice care să ajute transportul de marfă pe calea ferată şi echilibrarea taxelor comparativ cu transportul rutier.

http://www.railwayinsider.eu/wp/archives/24750?lang=ro
Avatar utilizator
Marian Andrei
Fondator Forum
 
Mesaje: 18513
Membru din: Vin, 25 Dec 2009, 18:37
Localitate: Bucuresti / Predeal

Re: Platforma România Feroviară 2020 a fost lansată

Mesajde Dominatrix » Vin, 14 Oct 2011, 06:00

“Deblocarea investitiilor in infrastructura feroviara va relansa Romania pe harta transportului Eurasiatic”

Interviu realizat cu Stefan Roseanu, Senior Partner Club Feroviar, Secretar General AIF - 13.10.2011

Romania este pe cale sa demareze cele mai ample investitii in infrastructura feroviara din perioada post-revolutionara. Care este valoarea acestora si destinatia lor?

Valoarea proiectelor de investitii aflate in aceasta perioada in diverse etape de licitare se ridica la trei miliarde de euro. Fondurile Uniunii Europene alocate in baza Programului Operational Sectorial-Transporturi pentru perioada 2007-2013 urmeaza sa cofinanteze reconstructia liniei ce uneste Portul Constanta si Bucurestiul cu Europa Centrala si Occidentala. Derularea adecvata a procedurilor de atribuire si a lucrarilor va aduce Constanta pe piata globala a transporturilor, ca solutie alternativa si complementara pentru marile porturi de la Atlantic si Marea Nordului (Rotterdam, Anvers, Hamburg).

Totusi, timpul este scurt. De aceea, receptiile finale ale lucrarilor trebuie realizate inainte de 31 decembrie 2015 pentru a evita rambursarea fondurilor europene si pentru a asigura o noua finantare, pana in 2020, de aproximativ 3-4 miliarde de euro. Fondurile vor spriji reconstructia liniilor dintre Craiova si Calafat, Bucuresti si Giurgiu si, nu in ultimul rand, finalizarea lucrarilor de pe sectorul transilvan al Coridorului IV.

Care este din punctul dumneavoastra de vedere importanta si totodata oferta de business a caii ferate din Romania?

In ultimii 10 ani, sistemul feroviar european a fost supus unei restructurari masive si s-au facut pasi importanti pentru liberalizarea acestei piete. Romania se afla, in prezent, in top 10 in Europa, ocupand locul 5 ca piata feroviara liberalizata care a permis accesul atat al companiilor romanesti, cat si internationale, in special in sectorul de transport de marfa. In prezent, pe acest segment isi desfasoara activitatea 30 de operatori, dintre care 29 sunt cu capital privat, iar unul cu capital de stat.

Si pe sectorul de transport calatori s-au realizat cativa pasi importanti, 4 operatori privati functionand cu oferte complementare celei nationale.

In ceea ce priveste punctajul dintre tari inregistram o crestere de 10%, cee ce nu este rau, mai ales in aceasta perioada de criza si cu un volum destul de mic de trafic comparativ cu celelalte tari. In Germania, de exemplu, numarul operatorilor se aproapie de 400, desi calea ferata germana este mult mai restrictiva fata de noii intrati. Prin comparatie, sistemul german se afla la antiteza cu sistemul romanesc in ceea ce priveste organizarea. Germanii sunt structurati in continuare sub forma de Holding. In consecinta, statul manageriaza infrastructura. La noi vorbim de entitati private cu management propriu, aflate sub palaria comuna – Ministerul Transporturilor si Infrastruturii, care este responsabil in special de politici.

Care este nivelul actual al caii ferate din Romania?

Calea ferata romana se afla pozitionata, in prezent, undeva la nivelul anilor ‘90 din domeniul telecom si pana in 2000 la ceea ce inseamna transport rutier. Demararea liberalizarii caii ferate romane a urmat linia europeana si a fost mai lenta decat in alte sectoare din cauza rolului strategic-militaro-economic pe care il joaca. In plus, politicienii sunt putin dispusi sa lase din mana fraiele unui astfel de sistem.

Sloganul de “a doua armata a tarii” acordat CFR-ului la nivelul anilor 1800 sugera, de fapt, sentimentul de siguranta, de sistem pe care te poti baza la greu, in orice situatie. Lucru perfect adevarat, daca avem in vedere faptul ca aceasta institutie, din motive economice, a infiintat Serviciul Maritim Roman si s-au achizitionat primele nave comerciale care au asigurat legatura intre Constanta si Istanbul. In paralel s-a infiintat Serviciul de Transport Rutier la nivel national si a fost realizat drumul dintre Bucuresti si Alexandria. In timp, aceste divizii s-au desprins si au devenit entitati separate pe fondul diverselor politici.

Pe fondul reorganizarii se poate afirma faptul ca segmentul de transport pe cale ferata nu se bucura de o imagine prea buna nici in randul cetatenilor, nici in randul mediului de afaceri. Cu toate acestea, oportunitatile de business sunt multiple, dar nu suficient de bine exploatate chiar si in conditiile destul de precare ale starii tehnice a retelei romanesti. Dincolo de faptul ca este un mijloc de transport nepoluant si sigur, este organizat intr-o retea care acopera intreg teritoriul Romaniei, asigura legatura intre toate provinciile traditioanale ale Romaniei, precum si legaturile cu tarile invecinate.

Aceasta retea de infrastructura specifica este un mare atu intr-o economie globalizata, iar Romania trebuie sa o exploateze corespunzator, intrucat pietele de consum se schimba, apar noi zone de productie si noi zone de tranzit. Noi am putea fi puntea intre Asia si Europa Occidentala. Calea ferata, indiferent ca vorbim de transportul de marfa sau de calatori, trebuie privita in prezent ca o coloana vertebrala care asigura suportul mobilitatii de transport pentru business si calatori in complementaritate cu reteaua rutiera, nu in conditii concurentiale neloiale. Pentru amandoua modalitatile de trasnsport exista suficienta piata.

Omenirea a evoluat foarte mult si are nevoie de o mare mobilitate de trafic. Prin investitia inteligenta in infrastructura feroviara se va pune in miscare un angrenaj intreg care va oferi beneficii multiple atat din punct de vedere economic, cat si social.

De exemplu, protejez mediul pentru ca poluez mai putin; ofer un serviciu de transport economic prin raportul volum/costuri/beneficii; asigur confort si siguranta, deci costuri sociale mai putine; ofer mobilitate mai mare tuturor categoriilor sociale; identific oportunitati de business pentru companii private, deci fluidizez piata muncii etc.

Romania mai are un atu la nivel regional, numit Portul Constanta, cel mai mare port la Marea Neagra, ceea ce-l face atractiv pentru cursele maritime de lung parcurs cum ar fi, de exemplu, Singapore-Europa. Marii jucatori de la Atlantic, de tipul Rotterdam, Anvers, Hamburg, incearca tot felul de parteneriate cu Portul Constanta, in contrapondere si oferta complementara in serviciile de shipping. In aceste conditii, calea ferata este un element extrem de important in a atrage traficul prin Romania.Trebuie sa scapam de mentalitatea potrivit careia Romania este o piata de consum. Dimpotriva, ea este poarta de intrare spre Ungaria, Slovacia, Cehia, Austria – tari care nu au iesire la mare. Cu o cale ferata bine pusa la punct, economia Romaniei in ansamblu poate sa creasca, pentru ca activitatea din Portul Constanta este ea insasi generatoare de business care poate atinge cel putin 10% din PIB-ul Romaniei.

Un impact puternic negativ asupra modului de transport feroviar a avut schimbarea structurii sistemului de productie. Inainte de 1990, economia romaneasca era bazata pe industrie grea, siderurgie, minerit, activitate petroliera care presupuneau volume mari de transport pe care le putea oferi doar calea ferata. Oferta de transport era desosebit de eficienta si consta intr-o retea creata incepand din zona de exploatare pana in zona de prelucrare. Gradual, industria romaneasca a scazut, in prezent aflandu-ne la 20-30% din productia nominala avuta inainte de 1990. Efectul a fost dramatic pentru infrastructura feroviara, nu doar din punct de vedere economic, dar si logistic. Un parc de vagoane cu destinatie speciala de transport (carbune, produse petroliere etc.) a fost blocat sau folosit la capacitatea de avarie, iar innoirea sau adaptarea unui parc de vagoane pentru alte marfuri, de exemplu textile sau alte produse perisabile, presupunea costrui mari care nu se puteau aloca peste noapte. Apoi, din punctul de vedere al resursei umane, specialisti de neinlocuit in conditiile unei economii dezvoltate s-au trezit peste noapte fara un loc de munca.

Asa-zisa reforma agrara de improprietarire a taranilor nu a facut altceva decat sa faramiteze terenurile si sa scada productia agricola, rampele feroviare organizate special pentru transportul materiei prime agricole catre fabricile de prelucrare fiind acum inutile si sortite degradarii. Mai sunt o multitudine de exemple care au contribuit la decaderea caii ferate nu doar in Romania, ci si in intreaga Europa.

Pe fondul liberalizarii pietelor, pentru a supravietui, operatorii feroviari au trebuit sa se adapteze. Ca urmare, nu se mai vorbeste de parcuri proprii ale unui singur operator, ci de o piata puternica de leasing de vehicule feroviare: locomotive, vagoane etc.

Putem vorbi de o revigorare a ofertei caii ferate romanesti?

Raspunsul este pozitiv, deoarece sectorul privat este in crestere si modul de abordare dinspre zona privata este mult mai apropiata de cerea flexibila decat cea prezentata de sectorul de stat. In acelasi timp se poate remarca si in cazul CFR marfa o flexibilizare a ofertei pe fondul acestei transformari globale concurentiale. Exista cativa pasi si exista obiective strategice de schimbare a abordarii sistemului feroviar dispre partea tehnica pura catre o abordare personalizata clientului.

Imbucurator este faptul ca sectorul privat este din ce in ce mai mult interesat de oferta feroviara si in final de relansarea sectorului. Ce ne puteti spune despre Platforma Feroviara 2020?

Platforma Romania Feroviara 2020 este o initiativa privata ce se bucura de sprijinul autoritatilor publice pentru relansarea sectorului de cale ferata din Romania. Obiectivul principal al acesteia este de a incuraja cercetarea si inovatia in domeniu, ca vector de crestere economica si a competitivitatii companiilor din domeniu pe plan international. Platforma Romania Feroviara 2020 se va constitui intr-un grup de lucru pentru dezvoltarea unei strategii de relansare a transportului si industriei feroviare in Romania. Grupul de lucru va elabora intr-o prima faza un document programatic care va detalia obiectivele platformei Romania Feroviara 2020. Intalniri programate la un interval regulat sau in functie de evenimente vor monitoriza indeplinirea acestor obiective.

De asemenea, Grupul de lucru va promova transportul feroviar prin diverse actiuni care sa ajute la modificarea pozitiva a perceptiei publicului si va monitoriza legislatia in domeniu, intervenind pe langa autoritati ori de cate ori interesele transportului feroviar vor fi afectate. Fiecare asociatie participanta va colabora la elaborarea si desfasurarea platformei Romaniei Feroviare 2020.

http://www.casamea.ro/echipamente/santi ... iatic-6730
Avatar utilizator
Dominatrix
Membru Silver
 
Mesaje: 5721
Membru din: Dum, 07 Mar 2010, 05:10


Înapoi la Expoziții, simpozioane și proiecte feroviare


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori