Well... io n-am reusit sa dau pana acum peste nici o tranzactie sau concesiune de teren din seria asta. Ar fi interesant de stiut ce si cum. Mai ales aia de la AFI cred ca ar fi extra interesati de portiunea aia care le trece pe langa mall.   Deci? Any ideea cine vinde liniile astea?

Liniile industriale ar trebui sa fie in patrimoniul intreprinderii pe care o deservesc. Sau urmasului/cumparatorului...

Cred ca ar fi o ocazie ratata sa nu construiasca o sosea intre Maniu si Timisoara pe locul fostei cf. Ar fi o problema la intersectia cu Milea din cauza ca atunci cand s-a autorizat constructia AFI Mall, nicio institutie nu s-a gandit la aceasta posbilitate.

Costin wrote:
Liniile industriale ar trebui sa fie in patrimoniul intreprinderii pe care o deservesc. Sau urmasului/cumparatorului...

Chestia este ca liniile astea nu deserveau o intreprindere unica. Ele treceau "prin" mai multe de fapt. Una din liniile ce pleaca din Titan Sud de exemplu pleca prin actuala curte Rosal, unde era o intreprindere, de acolo intra in ICMA, facea o bucla si ajungea la o mica statie de betoane, nu mai stiu cum ii spunea, vis-a-vis de RAMS. In partea astalalta spre Morarilor tot asa, exista o derivatie prin spate pe la ACM4, erau si niste rezervoare de combustibil alimentate pe acolo plus mai departe spre Loulis-Titan si ce mai era pe dreapta in drumul lor, cu triaj cu tot.
De asemenea ma uit la Veranda si linia de tren care o delimiteaza prin spate si lateral stanga, linia care facea bucla, traversa Ziduri Mosi si "parculetul" actual si intra la halele Obor.  

ByOnu wrote:
Cred ca ar fi o ocazie ratata sa nu construiasca o sosea intre Maniu si Timisoara pe locul fostei cf. Ar fi o problema la intersectia cu Milea din cauza ca atunci cand s-a autorizat constructia AFI Mall, nicio institutie nu s-a gandit la aceasta posbilitate.

Sosea? Nu s-au gandit nici macar ca se omoara orice sansa la o conexiune civilizata Vergului-Patrascanu. Vergului avea sansa sa ajunga in Patrascanu denivelat cu Basarabia, prin terminalul troleibuzelor, care sa fie mutat de unde e acum in zona fostului triaj paralel cu Basarabia.

Este greu de spus de cine apartin, bine, daca linia se termina la tine in curte si tu ai act de proprietate si pe terenul ocupat de linie atunci este a ta si o demontezi fara probleme, daca trece pe la tine prin curte si se duce mai departe atunci probabil este mai complicat, bine, cine vrea acces CFR nu se bazeaza pe o linie aflata intr-o situatie incerta, ori clarifica cumva problema ori se muta, deci problema asta nu ar trebui sa apara.
Apoi mai sunt liniile care duc spre unitati militare, cum ar fi cea de la Cotroceni sau cea de pe Avionului, acelea sunt clar in gestiunea MT si sunt trecute in planul strategic, deci chiar daca linia nu mai exista, de amplasament nu se atinge nimeni.

Foarte interesanta situatia de la pasajul feroviar Lujerului unde s-a construit un bloc peste racordul care iesea din pasaj si ducea la Depoul Ciurel, bine, acolo eixstau multe linii si s-a construit chiar un parc peste mini-triajul de acolo iar Politehnica a construit cladiri peste liniile ce intrau in Pumac, bine, nici Pumac nu mai exista.

Apropo de Obor si linia din parculet, s-au construit un restaurant si un service turnandu-se beton direct peste linie, si defapt exista 2 parculete, unul care a pus dale intre sine transformand linia intr-o alee si altul care a demontat-o de-a dreptul, deci este un fel de daca n-a mai trecut nici un tren de 5 ani atunci incepem sa contruim peste ea, intai mai ilegal si mai timid, si apoi din ce in ce mai permanent. Si oricum pe liniile aflate in gestiune se trimite periodic un om sa le verifice, si daca vede pe vreunu ca se apropie cu o constructie de gabarit atunci ii face scandal, deci dupa cum ziceam, daca 5 ani nu iti vine nimeni cu scandalul...

In ultimii ani ai regimului socialist liniile de la Obor nu au mai fost folosite.
Eu am prins vagoane de marfa acolo in vremurile preistorice, de exemplu se descarca peste congelat din ele.
In principiu liniile de acolo erau folosite pentru ca exista un depozit strategic alimentar la subsolul halei vechi ( in caz de razboi / situatii extreme - inundatii ; cutremure ; etc ).

Știm cu toții că CFR Călători nu a excelat niciodată la capitolul prezență online, dar se încearcă diverse chestii, cu un succes discutabil. Vara aceasta compania națională de transport feroviar de călători și-a lansat un site nou, mai bine zis o altă variantă a site-ului oricum existent. Având în vedere faptul că rulează de ceva timp pe platformă Joomla, e clar că existau alternative de teme mult mai inspirate, și plugin-uri care să atragă utilizatorii și să crească utilitatea aplicației Web. Dar, așa cum este, aduce îmbunătățiri față de varianta anterioară, aducând o reorganizare plăcută a conținutului, meniurilor și a secțiunii de știri, plus că structura responsive îl face cât de cât utilizabil pe dispozitivele mobile (se adaptează automat la dimensiune).

Totuși, încă de pe prima pagină, ilustrată în secvența de poze de mai jos, identificăm câteva probleme din start, în special din perspectiva unui vizitator străin...

În primul rând, facem câțiva pași înainte, dar și unul mare înapoi: opțiunea pentru schimbare a limbii, prezentă în bara de sus a versiunii anterioare a dispărut. Deși unele link-uri încă își păstrează forma de rute bilingvă, cu /ro, variantă în engleză a site-ului, și orice opțiune de a o accesa a dispărut. La același capitol fiind, hah, ce „mult” s-a schimbat în 7-8 ani, nu-i de mirare că suntem codași la serviciile feroviare online.

Apoi, dăm de altă chestie care personal mă enervează la culme. Formularul de căutare a rutelor, probabil cea mai folosită parte a site-ului și cea esențială fiind vorba de un operator feroviar cu multe secții și legături posibile, este foarte complex iar operațiunea în sine de căutare este una laborioasă. Câmpurile de selectare a datei și intervalului orar pentru călătorie sunt prezentate prin elemente de tipul select list, utile în cu totul alte cazuri. Oricine se așteaptă la un anumit fel de element special conceput pentru acest scop, cu calendar să îți poți găsi ușor perioada dorită, și alte opțiuni specifice.

Adăugând și intervenind asupra câtorva linii de cod HTML și JS, s-ar putea înfrumuseța și face mai ușor de folosit aces widget (fără intervenții pe partea de server):

Valoare returnata widget vechi: 02-12-2016
Valoare returnata implicit widget nou: 2016-12-02
Valoare returnata dupa prelucrare widget nou: 02-12-2016

-> Deci, în final se cosmetizează interfața și se consolidează prima impresie, fără a investi în modificări în aplicația propriu-zisă back-end. Se intervine pe partea de client, cu facilități deja implementate în browser și familiare utilizatorului, în special mai prietenoase cu utilizatorii de dispozitive mobile. Nu-i win-win?  

Și acea opțiune cu stații principale și secundare e ceva... de poveste. Mai ales pentru cine ajunge prima dată pe site. Mărește numărul de pași pentru o acțiune esențială - găsitul unui tren potrivit. S-ar putea scoate de tot, iar ordonarea stațiilor să fie la nivelul sugestiilor: s-ar elimina multe erori și confuzie așa. Stațiile principale primele, eventual în ordinea interesului după statistică + alfabetic, iar la puțin scroll down și cele secundare (oricum când scrii câteva litere se elimină și se ajunge aici). S-ar putea orienta spre un plugin gratuit de Javascript numit Select2 care ar ajuta la optimizarea acestui câmp.

De altfel, mai sunt multe alte chestii care s-ar putea face cu timp și buget de lucru minim, de exemplu:

• Lucru la widget-ul de care zic mai sus. De la el pornește totul, fiind o componentă a sistemului de bilete oferit de Informatica Feroviară (xSellOnline): în momentul acesta 2 mari jucători de pe piață îl folosesc (CFR Călători & Transferoviar Călători), iar mii de pasageri se enervează zilnic folosindu-l. Câteva intervenții asupra interfeței lui arface minuni.
• S-ar putea introduce niște „stații virtuale” / catch all / wildcard sau cum vrem să le numim pentru orașele importante. Ele să fie primele în sugestii și să poți vedea rute plecând de la orice stație din raza orașului. Poate descoperi legături mai avantajoase din locuri de care nici n-ai auzit. Bun pentru descongestionare și creșterea popularității unor trenuri care circulă degeaba în unele zile.
• Lucru la interfața de prezentare a rutelor și configurare a călătoriei înainte de plată - La asta am văzut că se lucrează deja și e bine.
• CLAR e nevoie de o mare schimbare la prezentarea rutelor și tarifelor pe relații internaționale. Nici nu îți poți da seama unde și cum ajungi cu CFR de pe site... o amestecătură de tabele, poze și PDF-uri din care abia înțelegi ceva. Ori să facă o integrare printr-un API... ori să le structureze mai bine pe site, ceva trebuie făcut în privința asta (inclusiv un parteneriat cu DB pentru integrarea prețurilor în motorul lor de căutare cum au cu Franța, Austria, etc, că rutele le au deja și apoi inclus serviciul lor de planificare -> că e deja perfecționat și știut de multă lume).
• O modalitate mai ușoară de prezentare și control pentru biletele achiziționate online. Personalul de control din trenuri ar putea beneficia de o aplicație, în prima fază instalată pe telefoanele proprii pentru cine deține (majoritatea, oricum) ca să nu se cumpere n'șpe mii de tablete, prin care să poată accesa lista cu detaliile pasagerilor care au achiziționat online. Eventual cu un QR code scanner, face poză la bilet și dacă se verifică cu baza de date s-a făcut verde pe ecran și gata, trece mai departe. Pentru un consum minim de date mobile și-ar putea descărca o singură dată lista cu trenurile pe care e repartizat la începutul zilei, că la momentul actual oricum anticipația e limitată pentru bilete online. Se pot face multe chestii pe parcurs, dar la cât costă contractele pe la noi... Și la interfața de „Contul Meu” pentru pasageri se poate umbla, astfel încât template-ul să faciliteze navigarea cursivă prin meniuri și accesul la legitimațiile de călătorie pentru curse în următorul interval de timp (procedura este foarte laborioasă și aproape imposibil de efectuat de pe mobil în acest moment). Datele sunt oricum acolo, la prezentarea lor e de lucru.

Metoda de verificare electronică pentru online s-ar putea derula ca program pilot / facilitate opțională pentru personal, și să vadă cum e adoptată și de câte hârtii printate îi scapă...

Totuși, în comparație cu alți operatori (zic doar de cei încercați de mine: DB, OBB, Westbahn, TrainOSE) chiar e jalnic sistemul de la CFR, după orice comparație (și chiar față de unii privați de pe la noi). Anumite schimbări, ca cele prezentate mai sus, și ca interfața groaznică a automatelor xSell, sau ca imposibilitatea selectării locurilor, țin strict de soft și se pot rezolva în maxim o zi din câteva linii de cod. Voință să fie, că avem atâtea capete luminate în IT.

Și despre serviciul de informare în timp real IRIS, pus la dispoziție de CFR S.A. pentru toate trenurile de călători (și inserat ca embed în site de CFR Călători) am putea discuta -> deși pentru mulți dintre noi este o unealtă foarte utilă de informare / statistică / diagnoză și altele, pentru un utilizator care îl vede prima dată sau care nu este experimentat nici în IT nici în transport feroviar, i-ar putea veni foarte greu ideea să caute acest serviciu (nu-i tocmai ușor accesul la el, și odată ajuns pe pagină nu prea ai instrucțiuni, ce și unde introduci, ce și cum vezi, ce e cu paginile acelea și cum corespund curselor, etc) - și chiar dacă ajunge la el, interfața este teribilă, ilogică și greoaie. Ar trebui să fie o prioritate o interfață nouă pentru acest serviciu, sau măcar puțină deschidere din partea responsabililor, să externalizeze task-ul de concepere a unui template compabitil cuiva dornic, competent și interesat de această provocare.

Toata problema este atitudinea asta "oferim un rahat, dar ne luptam sa nu ni-l fure nimeni", daca s-ar reorienta efortul de la pazirea rahatului la imbunatatirea rahatului atunci serviciul s-ar imbunatatii si nu ar mai vrea nimeni sa-l fure, nici un pirat / pasionat nu poate concura cu o companie care are 1-2 oameni la munca zilnic si mai este si sursa / detine si drepturile pe continut.

In strainatate site-urile sunt foarte bune si nu se plange nimeni ca nu are rost sa faci site-uri bune ca tot vin altii sa pirateze / fure.

Da, la noi îi chinuie talentul să facă verificări de integritate pe request-uri și să țină minte viewstate-uri și autentificări ale căutării pe query-uri criptate + mizeria aceea cu text ca poze pentru anti-scrape. Poate nu sunt robot, sunt un cetățean care vrea să dea copy/paste la numărul trenului sau numele stației pentru a căuta locația gării pe Google, sau să văd cum e vremea, sau să caut pe IRIS. Nu se poate... Nici API nu se poate (chiar cu contract/bani/etc), nici export-uri periodice de date, nimic! Ne ascundem starea precară, dezinteresul și lenea după un mare perete informatic de scrapeshield-ing, păcat că e cam transparent...  

Nici cele mai mici și mai utile îmbunătățiri și sugestii nu se lipesc de ei, au treabă să complice lucrurile. Poate oare management-ul nou și aparent puțin mai luminat să facă ceva în privința asta, când atâtea contracte imense sunt deja date unor oameni cu viziuni închise, și atâtea termene și condiții sunt deja acceptate și nedezbătute de nimeni de ani? Ne blocăm propriile orizonturi pe o treabă care o fac ca exercițiu elevii de liceu pasionați de IT, oameni buni...

Atata timp cat Informatica Feroviara are monopol pe tot ce inseamna software la CFR, ramanem in anii 90.

Totul trebuie rescris de la 0 cu o echipa tanara incepand de ieri!

Celestin Draganescu wrote:
Atata timp cat Informatica Feroviara are monopol pe tot ce inseamna software la CFR, ramanem in anii 90.

Corect !...
Astia (Informatica Feroviara) au ramas la Robotron...
(pentru cine nu a auzit de Robotron, era un fel de...hmmm... PC?... Made in GDR (German Democratic Republic - adica Germania de Est, cea comunista...) Tehnologie cu care se mandrea foarte tare Ministerul Transporturilor prin '90-'91...
Nu Windows!
Comenzi in MS-DOS...
Cool....

Da, si prin 2005 era doar un nene sef peste un student la automatica, si studentul acela lucra la soft, si incerca sa angajeze o "firma mica" sa-l ajute cu proiectul, evident ca a ramas doar studentul.

Problema este aceeasi problema generala de la CFR Calatori, adica stabilirea unor obiective reale, pertinente, de termen lung si implementarea lor cu o echipa performanta, bine platita, pertinent evaluata si imuna la schimbarile periodice si politice din fruntea companiei.

In tarile civilizate companiile de transport nu sunt ajutor social nici pentru angajati, nici pentru cetateni, nici pentru o industrie locala, nici pentru adunat voturi si nici pentru sifonat bani, companiile de transport TREBUIESC SA AIBA PROFIT, orice altceva urmeaza si se subordoneaza dupa asta.

Din categoria ' o sa facem/avem planuri mari', fata in fata cu realitatea romaneasca, un articol din RL despre stadiul realizarii promisiunilor ministrului Busa privind centura feroviara a Bucurestiului:



'Angajamentele fără valoare de la Ministerul Transporturilor. Cacealmaua lui Sorin Bușe de pe Centura Bucureștiului
de Adrian Bărbulescu, Petrica Rachita , 05 decembrie 2016 - stire actualizata la ora 08:21, 05 decembrie 2016


Corporatiștii din Pipera și Băneasa, dar și locuitorii din jurul Capitalei au fost amăgiţi de actualul ministru al Transporturilor, Sorin Bușe, care le-a promis o variantă rapidă de transport. La faţa locului nu s-au smuls însă nici buruienile.

În urmă cu opt ani, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, plimba jurnaliștii cu Săgeata Albastră pe centura feroviară a Bucureștilor și le promitea că va introduce pe acolo trenuri la intervale cadenţate, astfel încât să se rezolve gravele probleme de trans-port ale Ilfovului.

Aproape nimic din ce a promis atunci Ludovic Orban nu s-a întâmplat, iar plimbarea a rămas una pur electorală (în 2008 au fost două rânduri de alegeri). Abia prin 2010 CFR Călători a pus în circulaţie „trenul de Dragon“, care lega Gara de Nord de Gara Obor, făcând oprire la Dragonul Roșu. Automotoarele electrice fuseseră introduse în circulaţie la cererea angajaţilor complexului comercial, care făcuseră și peste 300 de abonamente. Problemele „trenului de Dragon“ au constat însă în faptul că nu a fost promovat absolut deloc și circula numai dimineaţa, la intervale de două ore, așa că atunci când n-au mai fost înnoite abonamentele a fost scos din grafic.

Proiectul, reluat tot în an electoral

Ideea a fost repusă pe tapet în luna octombrie a acestui an (când sunt din nou alegeri) de actualul ocupant al fotoliului de ministru al Transporturilor, Sorin Bușe, care i-a plimbat și el pe ziariști pe centura feroviară a Capitalei, de la Gara Progresul la Gara de Nord.

Totul părea pus la punct cu minuţiozitate, fiind stabilite atât costuri, cât și termene pentru realizarea, în etape, a proiectului. Prima etapă, care, potrivit promisiunilor ministrului, ar trebui să devină realitate la 1 februarie, presupune introducerea de trenuri la un interval de 15 minute pe tronsoanele Gara Progresul-Gara de Nord și Gara de Nord-Pantelimon.

La punctele de oprire urmează să fie amenajate peroane, iar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să monteze pasarele pietonale, pentru a se putea traversa Șoseaua de Centură. În total, vor fi 30 de kilometri și 16 stații, din care șapte există deja. Pentru a se evita timpul pierdut cu licitaţiile și inevitabilele contestaţii, pe acest traseu urmau să fie făcute de către CFR SA investiţii în regie proprie, pentru eliminarea unor restricţii de viteză și pentru amenajarea noilor puncte de oprire. Proiectul nici nu costa mult – în total, aproximativ 200.000 de euro.

Nu lucrează nimeni pe șantier

La mai bine de o lună de zile de la anunţul ministrului, reporterii “României libere” s-au deplasat la faţa locului, pentru a vedea cum avansează lucrările. Prima oprire am făcut-o la bariera de pe Șoseaua Petricani, acolo unde intersectează calea ferată București-Constanţa, unde ar fi trebuit să fie construit un peron pentru ca Săgeţile Albastre care vin de la Pantelimon să-i preia pe corporatiștii din Pipera și să-i ducă la Gara de Nord.

Înainte și după barieră lucrau, cam fără spor, câţiva muncitori, pe care i-am întrebat când va fi gata peronul. “Ce peron, dom’le? Noi montăm niște cabluri electrice, n-avem nicio legătură cu ăia de la CFR”, ni se răspunde. Și, într-adevăr, n-a pus nimeni nici măcar vreo roabă de pietriș la temelia viitorului peron. Asta cu toate că el ar putea fi construit rapid, așa cum s-a întâmplat la Punctul de Oprire (PO) Aeroport, în mandatul lui Radu Berceanu la Ministerul Transporturilor: s-au adus niște traverse vechi de beton, scoase din uz, peste care s-a turnat un strat de asfalt.

Ne spunem că poate s-au apucat de lucru în altă parte și ne deplasăm spre vestul Bucureștiului, pe Șoseaua de Centură, acolo unde este supratraversată de Autostrada București-Pitești. Sub pasaj, traficul rutier este infernal, dar cel feroviar lipsește cu desăvârșire, așa cum nu sunt prezenţi nici muncitorii de la CFR care ar trebui să lucreze la amenajarea peronului și nici cei de la CNAIR, pentru montarea pasarelei pietonale.

Un kilometru mai încolo, există deja Gara Bucu-rești Vest, de unde se face o ramificaţie feroviară care ajunge chiar la staţia de metrou Preciziei. Această linie ar urma să fie reparată în a doua fază a proiectului propus de Bușe, alături de șinele care fac legătura între Gara Progresul și staţia de metrou Berceni. Cele două legături ar urma să fie gata la finele anului viitor, dar cum nici termenul pentru prima etapă nu are șanse de a fi respectat...  

Primarii din Ilfov așteaptă trenurile

La Domnești, chipurile este o haltă, dacă e să dăm crezare unui panou ruginit pe care scrie „Halta Bariera Domnești”. Însă nici vorbă de peron, iar ipoteticii călători ar trebui să coboare din tren direct pe piatra spartă de pe terasament, printre bălării. Cât despre pasarela pe care ar fi trebuit s-o monteze CNAIR, nici poveste.

În ciuda faptului că nu s-a clintit nici măcar un fir de iarbă, primarul din Clinceni, Adrian Budeanu, este optimist. „Cred în termenul de 1 februarie, care este realist. Cred și pentru că e absolut necesar un astfel de proiect, care ar crea o cale de acces mai rapidă a locuitorilor din Clinceni către București”, a declarat acesta pentru „România liberă”. Primarul a precizat că în zona barierei de la Domnești ar trebui construită și o platformă pentru parcarea autovehiculelor, de tip park and ride. Până la parcare însă mai e cale lungă, de vreme ce nu au fost construite peronul și pasarela.

La Bragadiru nu există nici măcar pancarta de la Domnești, ci doar piatra spartă și buruienile, majoritatea uscate acum, la început de iarnă. Mai la sud, la Vârteju, este chiar și o gară construită acum câteva decenii, dar pe linii sunt garate numai trenuri de marfă, iar peronul de la linia 1 este într-o stare deplorabilă.

Una dintre localităţile care ar fi fost ajutate enorm de circulaţia trenurilor suburbane promise de Sorin Bușe este orașul Măgurele, iar beneficiari ar fi majoritatea celor 11.000 de locuitori, dar și cei care lucrează la Laserul de aici, realizat cu fonduri europene. Din acest motiv, aici ar fi trebuit amenajate nu unul, ci două puncte de oprire pe calea ferată, unul la Măgurele și celălalt 1,2 km mai la sud, denumit Laser Măgurele.

La niciunul nu s-a turnat însă niciun cancioc de ciment. Deși rămân optimiste, autorităţile locale spun că termenul de 1 februarie avansat de ministru nu este unul realist. „Nu cred că e reali-zabil până la 1 februarie, luând în considerare și condiţiile climaterice. Totuși, cred că până la vară proiectul este fezabil și necesar“, a declarat pentru „România liberă“ primarul orașului Măgurele, Narcis Constantin.  '

http://www.romanialibera.ro/economie/co...lui-434689

Deși momentan nu sunt în țară, stau într-una din zonele care ar urma să fie deservite de acest tren urban pe linia de centură, și de când au dat anunțul mă tot uit după vreo mișcare: nimic, niciun muncitor, niciun peron, semn sau măcar vreo foaie lipită. S-au tot plimbat cei de la CFR și MT cu diverși primari cu Desiro-ul pe centură, s-au pozat dând mâna cu infografice în spate, dar nicio lucrare, niciun anunț mai departe, sper să nu rămână acest proiect doar în stadiu de mare anunț electoral.

Părerea mea e că un astfel de serviciu nou de transport care se vrea serios și cu planuri de viitor trebuie promovat intens: să primească un nume de brand, o hartă bine făcută cu corespondențele serioase, o numerotare și/sau denumire a traseelor, un site propriu, o schemă tarifară și de abonamente bine explicată și vizibilitate în canale media și în mijloacele de transport existente din acele zone: când se lansează așa ar avea deja o bază de călători bine stabilită care știu la ce îi ajută și cum să îl folosească în avantajul lor.

La noi, promisiuni, fantezii și poze cu automotoare pe rețele sociale.  
Hai totuși să rămânem optimiști că s-o mai mișca ceva...