Guvernul a convins Bechtel să construiască 20 km pe datorie
de Maria TOADER, Adrian BĂRBULESCU | 08.03.2010, 19:38

   * foto(1)

Guvernul a convins Bechtel să construiască 20 km pe datorie

Chiar în ziua în care Bechtel anunţase concedierea a 1.900 de angajaţi, Guvernul i-a convins pe americani să lucreze pe datorie la Autostrada Transilvania, urmând să finalizeze în acest an 20 km. Oficial, Bechtel se mai gândeşte

Cu toate că nu şi-au primit nici măcar toţi banii de anul trecut, americanii de la Bechtel au fost de acord cu propunerea Guvernului de a lucra în continuare pe datorie, pentru a da în funcţiune până la finele anului încă 20 km din Autostrada Transilvania.

Datoria statului către Bechtel se ridica, la începutul anului, la 200 milioane de euro, în condiţiile în care tot bugetul de investiţii al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru acest an este de 380 milioane de euro. Din această sumă, în februarie au fost plătiţi 50 milioane de euro, urmând ca în aprilie să mai fie virată o tranşă de 60 milioane. "Există posibilitatea ca ei să lucreze pe credit angajament, astfel încât să putem plăti după executarea efectivă a lucrărilor", au declarat pentru Gândul surse guvernamentale.
publicitate

Contactaţi de Gândul, oficialii Bechtel nu au confirmat că s-ar fi ajuns la vreo înţelegere în acest sens. "Premierul a pomenit ceva în treacăt de această posibilitate (creditul angajament - n.red.). El nu a detaliat şi nici noi nu am cerut explicaţii suplimentare. Modalitatea concretă de plată va fi stabilită la întâlnirile pe care le vom avea ulterior", ne-a declarat purtătorul de cuvânt pentru România al constructorului american, Bogdan Sgârcitu.

Trebuie voinţă şi buget, spun americanii

Concret, ar urma ca în 2010 să fie gata 10 km între Câmpia Turzii şi Turda, un alt tronson de 9 km între Gilău (lângă Cluj-Napoca) şi Nădăşelu, precum şi viaductul de la Suplacu de Barcău, în apropiere de graniţa cu Ungaria. Prelungirea autostrăzii până la Nădăşel, chiar dacă nu este foarte lungă, va degreva drumul european Cluj Napoca - Oradea şi va uşura accesul către zona turistică din Munţii Apuseni.

"Între Câmpia Turzii şi Turda nu sunt niciun fel de probleme, fiind realizate exproprierile. Mai trebuie doar bani. Între Gilău şi Nădăşelu, lucrurile stau diferit, pentru că nu sunt făcute exproprierile. Cum s-a văzut şi anul trecut, dacă există voinţă şi buget se poate trece peste toate impedimentele", a precizat Bogdan Sgârcitu.

Pe hârtie, înţelegerea dintre Guvern şi Bechtel va fi pusă în aprilie, când cele două părţi vor semna un acord de continuare a lucrărilor la Autostrada Transilvania, după plata tranşei din datoria faţă de companie, a anunţat ieri premierul Emil Boc.

În ceea ce priveşte concedierea angajaţilor Bechtel, conducerea companiei americane va analiza în următoarele luni care este necesarul de personal pentru continuarea lucrărilor, partea română estimând că două treimi dintre muncitori vor fi menţinuţi. Şi Sgârcitu a precizat că, dacă se va lucra pe cele trei fronturi, va fi nevoie de 1.200 de oameni.

Discuţiile de la Palatul Victoria au avut loc la doar câteva ore după ce Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj primise o notificare de la Bechtel privind disponibilizarea a peste 1.900 de angajaţi de pe şantierul Autostrăzii Transilvania. Concedierea colectivă urma să aibă loc începând cu luna aprilie, însă instituţia a avertizat compania că nu a respectat procedurile legale. Şi liderul sindical Mihai

Lup a ameninţat că, în cazul în care Bechtel va continua procedura de concediere colectivă, sindicaliştii pregătesc acţiuni de protest.

Bogdan Sgârcitu a declarat că procedurile de concediere vor continua, însă ele pot fi oprite oricând, mai ales că notificările individuale vor ajunge la angajaţi între 6 şi 30 aprilie. Apoi, legislaţia prevede o perioadă de preaviz de 20 de zile lucrătoare pentru fiecare angajat. Dacă între timp, aşa cum s-a promis ieri la Palatul Victoria, se ajunge la o înţelegere de continuare a lucrărilor, oamenii nu vor mai fi trimişi acasă.

"Premierul a pomenit ceva în treacăt de posibilitatea creditului angajament. El nu a detaliat şi nici noi nu am cerut explicaţii suplimentare" Bogdan Sgârcitu purtător de cuvânt al Bechtel România€

Boc încheie un acord cu Bechtel pentru 20 de kilometri din autostrada Transilvania
08.03.2010 - 18:12 Andrada Ghira

Premierul Emil Boc s-a întâlnit luni cu reprezentanţii companiei americane Bechtel şi au decis semnarea unui protocol de continuare a lucrărilor la autostrada Braşov-Borş (autostrada Transilvania) în luna aprilie. Tot atunci va fi achitată şi o parte din datoria statului către constructor pentru lucrările executate până în prezent.
Emil Boc
08 Mar 2010 Emil Boc

Emil Boc
Pentru acest an, guvernul estimează că vor fi finalizaţi 20 de kilometri din autostrada Transilvania. În ceea ce priveşte disponibilizările anunţate, Bechtel va analiza în următoarele luni de câţi muncitori este nevoie pentru a putea continua lucările, iar partea română este optimistă şi apreciază că două treimi dintre muncitori nu îşi vor pierde locul de muncă.

La 1 decembrie 2009 au fost inauguraţi primii 42 de kilometri ai autostrăzii Transilvania, şi anume tronsonul 2B Turda-Gilău. Pentru acest an, autorităţile intenţionează finalizarea acestui tronson, evident, dacă vor exista bani. La sfârşitul anului trecut, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, declarase că datoria către Bechtel se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro.

----------------------- final de articol ---------------------------------------------

comentariul meu:
comentarii

vancouver 08-Mar-2010 22:24
concluzii
In ritmul de 20 km pe an mai dureaza cam 16-18 ani sa termine autostrada A3 Brasov-Oradea. Realist vorbind, mult mai repede nu se va putea face. Cred ca priotar ar fi terminarea sectiunii pana la Targu Mures, dar si sectorul 1A Brasov - Fagaras, dupa care abia sa se apuce de terminat legatura Cluj - Oradea si abia apoi si Fagaras - Targu Mures. 20 km pe an inseamna alocatii bugetare de 300 mil euro pe an, ceea ce cred ca este sustenabil. Nu mai mult, pentru a permite si cofinantarea proiectelor europene pe corid. 4 (Arad - Timisoara - Sibiu 450 km si Cernavoda - Constanta 50 km), unde alti 300 mil euro pe an permit construirea a circa 60 km pe an, cu tot cu exproprieri si proiectare, adica in 2018 se pot finaliza aceste tronsoane. In rest mai bine ar renunta la proiecte hazardate cum ar fi Targu Mures - Iasi sau Bucuresti - Craiova, fiind alte puncte nevralgice ce merita a fi construite la nivel de autostrada: centura Bucuresti, centura Bacau, etc... Sa nu uitam ca peste cativa ani vom incepe sa platim anual cate 180 mil pt. Comarnic - Brasov si ca orice ar fi trebuie concesionat si Pitesti - Sibiu, asadar orice alte cheltuieli aiurea trebuie evitate si facut coridorul 4 ca si coloana vertebrala a Romaniei.

Ce parere aveti, avand in vedere ca la buget nu ajung banii pentru toate proiectele de autostrazi, care ar fi prioritare? Tineti cont ca pe tronsoanele "cu bani europeni" acesti bani europeni acopera cam 50% din costul total   , in schimb in cazul unei concesiuni banii se repartizeaza pe 30-40 ani, dar in total dobânzile dubleaza pretul sau chiar il tripleaza    (functia de durata creditului).€

@vancouver: Daca nu s-ar fura atat de mult s-ar crea mai multa forta de munca,adica s-ar angaja mult mai multi oameni.
Daca ar fi angajata si o firma serioasa sa termine o autostrada..dar "ca la noi la nimenea",prefera sa bage in buzunar decat sa plateasca mai multi muncitori sa termine o amatarata de autostrada.Avem in proiect autostrazi super scumpe care deabia daca se termina jumatate si ne intrebam unde se duc banii..

Absolut, problema furtului si a spagii este una care ne manânca zilele si banii. Ea insa nu se va rezolva de la sine pentru ca in mod evident, prin natura sa, omul trage pe turta lui. Realist vorbind furtul si spaga nu vor fi eliminate niciodata, ele pot fi doar reduse cu masuri adecvate - nu vreau sa intru in amanunte, dar masurile nu pot fi decat de natura punitiva, si important e sa fie juste, adica o lege pentru toti, fara exceptii pentru smecheri.
Eu am privit lucrurile din alt punct de vedere, si anume al deciziei politice de a face ceva, de a construi o autostrada. Intrebarea se pune in Romania reala in care traim, in care pretul pe km este cel care este si banii la buget limitati. Asadar nu putem face tot ce ne-am dori, oricat de buni am fi. Si atunci intrebarea se pune este: care sunt prioritatile, pe ce ne axam.
Iar ceea ce mie nu-mi place la nivelul ministerului si companiei de drumuri este ca s-au CONTRACTAT mai multe lucrari decat poate statul sa plateasca si atunci intervine NESERIOZITATEA statului. Statul nu da bani sau ii da dupa lungi discutii. Cum poate fi atunci o firma de constructii serioasa - la randul ei trebuie sa-si plateasca furnizorii de materiale (beton, armatura, etc..), salariatii etc... Tu daca ai lucra la patron si acesta ti-ar da salariul numai dupa 5-6 luni, iar tu ai avea credite de platit etc... ai mai lucra serios?
Cred asadar ca aici exista un punct in care fara vreun efort senzational, fara vreo gândire de geniu se poate face o imbunatatire a situatiei santierelor de drumuri. Si anume o planificare SERIOASA a cheltuielilor functie de ceea ce ne sta la dispozitie, renuntarea la proiecte abramburiste gen Targu-Mures - Iasi sau Autostrada Sudului. Chiar poate rezilierea unei parti a contractului Bechtel (Brasov - Targu-Mures).
SI BINEINTELES: imediat dupa emiterea si VERIFICAREA facturilor plata acestora catre firmele de constructii, pentru a putea lucra continuu si sustinut.
Un exemplu pozitiv este primaria capitalei unde investitiile cât de cât au avut o continuitate, o logica si o "prioritizare" (daca nu punem in calcul autostrada suspendata). Concret as da exemplul pasajului Basarab. Dupa ce problemele cu exproprierile si cu dom' Oprescu s-au rezovat, lucrarea a intrat in linie dreapta. Deci se poate si cheia a fost la autoritati.
Repet in final, nu neg si nu ocolesc problema majora a României: spaga. Si aici la fel de grava e mica spaga ca si marea spaga (de fapt cine hotareste care-i mica si care-i mare?), adica si politistul daca lasa un vitezoman sa circule mai departe dupa o MICA atentie, la fel ca si primarul care accepta sau uneori mai grav, pretinde spaga pentru o autorizatie de constructie. Iata vitezomanul poate ucide peste o ora un om nevinovat, cel cu mita la primar nu afecteaza direct viata cuiva - in acest caz MICA spaga e mai grava decat MAREA mita.

Putem continua sa vorbim despre furturi, spagi si asa mai departe, dar hai nu doar sa plangem si sa acuzam pe altii, hai mai intai sa vedem ce putem face, ce solutii sunt. Unele sunt simple. Veniti si cu solutii, cu idei.

Am mai spus-o si in alt topic...exact de proritizare era vorba si la centura bucurestiului. In loc sa largeasca [toata] centura la 4 benzi mai bine se ocupau de intersectii sa le faca denivelate. In felul asta aveam o centura in regim de "autostrada", adica fara intersectii la nivel dar cu doar o banda pe sens. Pe termen scurt se revolva o mare problema. Apoi urma largirea integrala a centurii. Excludem din discutie portiunea lipsa din zona Mogosoaia. Faceau frumos pasaje denivelate (cu 4 benzi...la gata), c-o largire a centurii pe 100 de m inainte si dupa pasaj...si era foarte bine.

buna ideea, poate la fel ar trebui procedat si de-a lungul drumurilor nationale principal, adica pasaje denivelate la intersectiile cu alte drumuri importante.

Exemple pozitive:
  pasajul Baneasa a rezolvat 99% din problemele de la intersectia DN1 cu Aerogarii - puteti sa va convingeti de acest lucru privind la webcamul de pe jurnalul national: http://www.jurnalul.ro/webcam/antena1-dn1-16.html.
  La fel pasajul Bascov e o treaba grozava la iesirea de pe A1 pe DN7, langa Pitesti.

la polul opus:
  ambuteiaje fara sfarsit pe centura Arad la trecerile la nivel cu calea ferata (sunt 3 bucati),
   sau pe centura Bucuresti cu Prelungirea Ghencea (=DJ602)      

Domnu' BERCEANU, ce parere aveti de propunerea lui telvanni? E simplu: cautati intai punctele in care se produc ambuteiaje, rezolvati-le punctual, apoi putem sa ne apucam si de proiecte maretze.

PS. Alte puncte critice: DN1 cu DN7 la Sebes, DN1 pe Valea Prahovei - de vina sunt trecerile de pietoni din statiuni, rezovarea e simpla: treceri de pietoni subterane sau supraterane, banda suplimentara la orice strada transversala la care este permis virajul la stanga, astfel cârdul de masini poate inainta continuu cu 50km/h si nu se mai ajunge la viteze medii de 20-30 la ora intre Breaza si Busteni.

Imi place sa ma uit pe harti digitale. Cele mai bune, pe care le si recomand sunt urmatoarele:

http://maps.google.it/ - România este inca in curs de prelucrare, dar deja destul  de bine digitalizata si la zi - super aici: posibilitatea de a vedea in modul satelit.
http://www.openstreetmap.org/ - cea mai buna harta dupa parerea mea, inclusiv Romania este 99,99% corecta si up-to-date. Chiar si pasajul Basarab este deja indicat cu linie punctata. Super aici: si retelele de electricitate sunt indicate, caile ferate, etc...

mai este si http://www.ro.map24.com/, dar nu mi se pare satisfacator, de ex. A2 Bucuresti - Cernavoda nu este figurat

bineinteles totul este gratuit.

Berceanu vrea să rezilieze contractul pentru construirea autostrăzii Timişoara-Arad

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu vrea să rezilieze contractul companiei spaniole care a câştigat licitaţia pentru tronsonul de autostradă Timişoara - Arad. Berceanu şi-a motivat intenţia spunând că de un an lucrările pe acest şantier stagnează. Reprezentanţii companiei au fost deja chemaţi la noi negocieri unde li s-a pus în vedere reluarea imediată a lucrărilor.
Segmentul de autostradă Arad-Timişoara necesită o investiţie de 270 milioane euro, sumă care include şi construcţia centurii Arad.
Tronsonul de autostrada trebuia să aibă aproape 50 de km. Despre cele 270 de milioane de euro, se spunea în 2009 că vor veni de la Banca
Europeană de Investiţii şi de la bugetul de stat.

http://www.antena3.ro/economic/business...00830.html€

Nu se spune că ,,Autostrada Soarelui" nu a fost decât finalizarea unei lucrăi începute de Ceauşescu şi abandonată în 1989 (deşi nu mai era mult de lucru la ea), apoi degradată şi refăcută cât de cât bine... practic, singurele poţiuni cu adevărat noi sunt centura de est a Piteştiului şi porţiunea din Transilvania.€

dr2005: Nu se spune că ,,Autostrada Soarelui" nu a fost decât finalizarea unei lucrăi începute de Ceauşescu şi abandonată în 1989 (deşi nu mai era mult de lucru la ea), apoi degradată şi refăcută cât de cât bine... practic, singurele poţiuni cu adevărat noi sunt centura de est a Piteştiului şi porţiunea din Transilvania.

Daca Ceausescu merita sa fie impuscat, in orice caz merita pentru subdezvoltarea in care a dus România. In timp ce in 1970-1990 in Germania sau Franta se construiau câte 100-200 km autostrada pe an, in Ro. nu exista o astfel de preocupare. Mai mult de atât, Buc.-Pitesti a fost facuta numai pentru autoturisme, traficul greu a fost initial interzis. Fundatia nu este nici acum adaptata 100% traficului de camioane. Una din absurditatile de pe vremea aia.
Dat fiind traficul scazut de pe Buc-Pitesti, greu a fost sa-l convinga pe Ceausescu arhitectii si inginerii de necesitatea unei autostrazi la Cta. Fiind totusi un grandoman, proiectul a inceput a se construi. Din 225 km au fost inceputi si finalizati in 1988-1989 exact 16 km, inclusiv cele 2 poduri peste Dunare. Fabulos, nu? In rest nu s-a mai lucrat pe autostrada, cu exceptia unui segment de ca. 2-3 km la intrarea in Portul Constanta Sud - Agigea, care insa nu prezinta interes pentru traficul obisnuit si nu mai este inclus in proiectul actual.

Cu adevarat se poate spune ca lucrarile au demarat in 1994-1996 (pe vremea lui Mitrea, daca are vreo importanta, eu as zice ca nu). A fost atacat Buc-Lehliu. Apoi a venit Basescu si a spus ca nu avem nevoie de autostrazi, iar lucrarile au fost sistate in 1996. Pana la Fundulea era deja aproape gata, localnicii foloseau deja drumul, desi nu era deschis oficial. Lucrarile au fost reluate in 2001-2002, cand revenise PSD, si s-a demarat proiectul pâna la Fetesti, apoi inclusiv segmentul Fetesti - Cernavoda (cei 16 km de pe vremea lui Ceasca) au fost complet refacuti, incl. fundatia, incl. intrarile si iesirile, care anterior nu respectau cu adevarat standarele de autostrada. Din 2007 se circula 100% pe 175 km autostrada de la Buc-Cernavoda, din 2009 exista si suficiente benzinarii cu restaurant si WC pe drum.€

@vancouver: Si ce vrei sa spui cu asta?ca pe vremea comunismului nu s-a facut nimic nu?
Sincer,nu sunt nici pro nici contra comunism,dar gandeste-te pe ce infrastrucutra mergi in momentul de fata,ce s-a mai facut dupa '90 s-a facut putin.Nu zic nici ca s-a muncit cum trebuie pe vremea comunismului,pt ca erau oamenii mai mult robi,deabia daca mai ajungeau acasa de pe santiere..
Pana la urma cu totii ne batem joc de tara asta,chiar daca nu recunoastem..

smokeone wrote: @vancouver: Si ce vrei sa spui cu asta?ca pe vremea comunismului nu s-a facut nimic nu?

Nici vorba de asta. Adica nici vorba ca la modul general nu s-a facut nimic. De altfel nu exista regim dictatorial sau democratic sau monarhic in care sa nu se fi facut nimic pentru tzara (poate cu exceptia Coreei de Nord). Dintre lucrurile bune din perioada 1965 - 1990 as enumera:
- constructii masive de locuinte in orase, mai ales in resedintele de judet si in Bucuresti
- dezvolatarea retelei de cale ferata, electrificarea acesteia
- construirea de canale navigabile - (dar Germania are câteva sute de km de canale navigabile, e adevarat ca f. putine la capacitatea 7, cât au Cernavoda-Agigea si Poarta Alba-Navodari)
- pastrarea unei linii coerente si clasice in invatamântul românesc, bazata pe ideile lui Titu Maiorescu (acum fiecare ministru crede ca e un mic Ceausescu si ideile lui trebuie neaparat implementate, asa ca la 2-3 ani se schimba macazul invatamintului - o mare aberatie)

Dar nu trebuie sa rezulte de aici ca tot ce s-a facut in România este opera lui Ceausescu iar ca dupa aceea nimic bun nu s-a mai facut.

La capitolul ce nu s-a facut sau ce s-a facut gresit in anii 1965 - 1990 as enumera:
- a fost aproape total neglijata infrastructura rutiera, in comparatie cu alte tari vestice
- industria a fost dezvoltata pe baze neconcurentiale, ci pe baze de grandomanie, adica hai sa facem ca sa avem cu ce sa ne laudam, chiar daca trebuie sa dam subventii uriase de la buget
- sectorul serviciile a fost neglijat si nici acum multi nu inteleg necesitatea acestuia si ca aduce mult mai multi bani decât industria si infinit mai multi bani decât agricultura
- s-au pus bazele sistemului PCR=pile cunostinte si relatii, care in zilele noastre inseamna spaga generalizata, nesimtire si lipsa de caracter, lipsa de profesionalism in structurile de conducere (adica atunci era asa: nu se gasea nimic aproape la magazin, dar multi aveau relatii colo sau dincolo si faceau rost, in pozitii de conducere se ajungea nu pe criterii profesionale, ci pe criteriul care toarna mai mult, care e mai nesimtit)
- constructiile de blocuri s-au facut pe principiul cantitatii si nu al calitatii, cu toate sistemele centralizate (caldura, apa calda) astfel incat daca de la centru se cerea inchiderea robinetului, acest lucru sa se poata face imediat pentru toata populatia - lipsa contorizarii individuale este o alta mare aberatie a acelor vremuri, care ducea la risipa - iar izolatia proasta a cladirilor este inca o mare greseala, care acum incepe sa fie reparata.
- iar de departe cea mai mare aberatie era sistemul socialist in sine, care nu permite dezvoltarea initiativei private pe o piata economica libera - exemplu: Dacia 1300 - o tigaie / conserva / rabla cu functii minime si care se defecta continuu fata de Logan / Sandero / Duster - masini de asemenea simple si la obiect, dar dezvoltate pe principiul competitivitatii si concurentei libere, cu un cost raportat la salariul mediu asemanator (Dacia 1300 costa 65000 Lei : 2200 salariu mediu in 1989 = 29,5 salarii --- Logan 1,4 varianta de baza costa ca. 28.000 RON : salariu mediu net 1400 RON = 20 salarii --- despre timpii de asteptare in bataie de joc de 1-2 ani din vremea lui Ceasca nu mai are rost sa vorbim)

Cam asta e parerea mea despre economia României inainte si dupa '89.

Si acum am si eu o intrebare: unde anume in postul meu anterior rezulta ca am afirmat ca Ceausescu nu a facut nimic. Eu m-am referit acolo strict la autostrazi, am spus ca in comparatie cu vestul europei in aceeasi perioada la noi nu s-a facut mai nimic, apoi am facut istoria construirii autostrazii A2 pana la Cernavoda.

Salut vancouver, foarte la obiect postul tau. Rudele mele imi povesteau despre perioada '78...'80 ca era foarte bine in Romania; nu erau probleme vis-a-vis de alimente, turismul era in floare...mai ales pe litoral... nu stiu ce sa zic, probabil vazand ce a urmat dupa aceasta perioada au ramas cu amintirile placute din acea vreme. Din punctul meu de vedere cea mai mare realizare a lui Ceausescu a fost o tara fara datorii externe si...hai sa-i zicem...incercarea lui disperata de a asigura independenta Romaniei (energetica, hrana...) In rest...tot ceea ce a facut, dupa parerea mea, ar fi facut si alt regim (nu si Casa Poporului) dar sigur cu mult mai multa intelepciune. Poate ca saracia crunta ce a urmat revolutiei a fost in mare parte vina comunismul completata de inadaptabilitatea noastra fata de o "noua lume". Una peste alta parerea mea este ca cel mai mare rau ce ni se putea intampla a fost comunismul...iar acum NOI suntem cel mai mare rau, ma consider la fel de vinovat ca oricare fata de tot ce se intampla in jurul nostru.

Da,si in comunism,sau in perioada nazista,sau stalinista,s-a construit,oamenii s-au  casatorit si oamenii au primit copii.Dar,in comunism,chiar si in RDG(Germania comunista)s-a construit mult mai putin ca in RFG(Germania Federala,raportat bineinteles la populatie)dar mai ales mult mai PROST,calitatea fiind calcaiul lui Ahile al comunstilor.Toate locuintele construite intre anii 1950-1990 in Romania,ar trebui practic inca o data construite,de la instalatii,la izolatii,ferestre,intrari in blocuri,etc..In privinta infrastructurii transporturilor,comunismul romanesc a fost f. pagubos.S-a construit putin ,dar si f. prost.Cineva a spus ca Autostrada Bucuresti-Pitesti a fost construita doar pt. autoturisme.E adevarat,insa si pentru autoturisme era o problema daca depaseai viteza admisa(80/90km./h,depindea de cmc.ai motorului!)deoarece masina parca plutea prin aer....Eu am circulat de cateva ori (venind din Germania)in anii 80 pe A1 si pot spune ca la viteza "ametitoare" de 115km./h,masina practic nu mai avea aderenta,iar benzile erau f.inguste,nemarcate,circulau carute,mii de caini morti..Practic nu era vorba de o autostrada.Cat priveste "soselele internationale",pot spune ca ,prin comparatie cu Cehoslovacia sau Ungaria,Romania era mult in urma:nu s-au construit nici un km de ocoliri,practic soseaua intrand porin fiecare comuna dar si mare oras,la fel,nesemnalizate,nici o intersectie pe mai multe nivele....Canalul Dunarea-Marea Neagra este intr-adevar o realizare,dar,din punct de vedere economic,el a fost si va ramane o catastrofa financiara,pe care nimeni nu ar mai repeta-o.

Acesta este primul meu mesaj pe acest blog si doresc sa-i multumesc mult domnului @Utilizator anonim pentru efortul lui fantastic de a ne tine la curent cu lucrul la Pasajul Basarab,cu fotografiile trimise cu regularitate(sunt un bucurestean care isi iubeste orasul,cu toate ca locuiesc la 2000 km. distanta.

PS
As avea o rugaminte:
daca cineva ne poate tine la curent cu stadiul Centurii Capitalei,poduri,proiectul,intersectii,daca exista ceva activitate pe A.Cernavoda-Constanta,daca exista fotografii.Eu sunt un nebun dupa infrastructura,mai ales autostrazi,pe care le visam si in Romania inca din anii 60.La inceputul anilor 80 am plecat din tara in patria Autobahn-urilor,totusi nu pot uita patria mea......