Loturile la care se refera HG-ul erau deja scoase la licitatie...oare nu exista si un alt HG, precedent?!

http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=323.msg53723#msg53723

Licitatii in desfasurare - Proiectare si Executie

[151504] / 13.06.2014: "Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera – Curtici – Simeria, parte componenta a Coridorului IV Pan - European pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h: Tronsonul 2: Km 614 – Gurasada, subtronsonul 2c: Cap Y Ilteu – Gurasada si tronsonul 3: Gurasada-Simeria"
   Oferte deschise in 18.05.2015 -> 5 oferte  Lot 1, 4 oferte Lot 2
   Stadiu actual licitatie: Evaluare oferte
   Valoare estimata Lot 1:  1.763.200.526,00 RON fara TVA
   Valoare atribuire Lot 1: -
   Valoare estimata Lot 2:  2.638.789.917,00 RON fara TVA
   Valoare atribuire Lot 2: -

[151505] / 13.06.2014: "Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera – Curtici – Simeria, parte componenta a Coridorului IV Pan - European pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h: Tronsonul 2: Km 614 – Gurasada, subtronsonul 2a: Km 614 – Cap Y Bârzava si 2b: Cap Y Bârzava-Cap Y Ilteu"
   Oferte deschise in 19.05.2015 -> 3 oferte Lot 1, 3 oferte Lot 2
   Stadiu actual licitatie: Contestatii
   Valoare estimata Lot 1:  1.772.021.055,00 RON fara TVA
   Valoare atribuire Lot 1: -
   Valoare estimata Lot 2:  2.029.695.888,00 RON fara TVA
   Valoare atribuire Lot 2: -

Ieri a aparut in presa aradeana urmatoarea poveste:
http://www.aradon.ro/comedie-neagra-test-esuat-pe-pasajul-de-la-curtici/1662046

Astazi la ora 10 pe site-ul CFR infrastructura a aparut asta:
http://www.cfr.ro/index.php/comunicate-de-presa/comunicate-de-presa-2016/3025-14-iulie-2016-informare-de-presa-cfr-sa-constructie-pasaj-rutier-curtici

Informare de presă
Pasajul rutier de la Curtici

Bucureşti, 14 iulie 2016

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA informează că amplasamentul pentru execuţia pasajului rutier de la Curtici a fost stabilit de comun acord cu autorităţile locale şi judetene care erau în funcţie la data elaborării proiectului tehnic. În stabilirea acestui amplasament s-a ţinut cont atât de posibilităţile reale de racordare a pasajului cu străzile oraşului Curtici, cât şi de intenţiile de sistematizare a zonei, prezentate la acea dată de reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene.Pentru execuţia acestui pasaj au fost respectate toate etapele legale - consultări publice cu autorităţile locale, avize şi autorizaţii de construcţie.

Astfel, potrivit acestor intenţii,Primăria Curtici urma să execute o retrasare a străzii de conexiune pentru a asigura un acces direct în oraş, iar Consiliul Judeţean urma să realizeze o sistematizare a DJ 792C pentru a lărgi accesul spre pasaj, ambele lucrări urmând a fi executate în timpul derulării proiectului, din sursele de finanţare alocate în acest sens prin bugetele acestor instituţi (Primăria Curtici şi Consiliul Judeţean Arad).

Constructia pasajului a început în anul 2012, iar până la finalizarea lucrărilor în anul 2015, nu au fost prevăzute şi executate nici un fel de lucrări de către cele două entităţi, din motive care nu ţin de voinţa CFR SA, iar în aceste condiţii pasajul rutier a fost racordat la drumurile existente.

Condiţiile tehnice de proiectare a pasajului rutier au fost raportate la condiţiile tehnice ale categoriei drumului pe care se face legătura (respectiv de drum judetean şi stradă cu 2 benzi). În mod real apar anumite restricţii de circulaţie pe aceste categorii de drumuri în orice alta zonă a drumului/străzii care presupune circulaţia simultană în curbă de 90˚ a 2 tiruri de mari dimensiuni sau a utilajelor agricole agabaritice, iar aceste restricţi nu au legătura cu construcţia propriu-zisă a pasajului.

În dorinţa de a rezolva problemele reale de trecere a căii ferate şi pentru a facilita accesul locuitorilor oraşului Curtici, care nu deţin tiruri sau utilaje agricole agabaritice (combine, tractoare de mari dimensiuni etc) CFR SA a propus efectuarea unor verificări reale de trafic, în prezenţa unei comisii mixte (reprezentanţi CFR SA, Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Poliţia rutieră etc).

Rezultatele au confirmat cu succes că traficul rutier se poate desfăşura în condiţii normale, iar cetăţenii oraşului Curtici pot beneficia de această lucrare care îi va scuti pe viitor de lungile şi desele perioade de aşteptare la bariera de la trecerea la nivel cu calea ferată, amplasată în imediata apropiere a pasajului rutier nou-construit. În acelasi timp este menţinută şi trecerea la nivel existentă care permite cirulaţia vehiculelor de mari dimensiuni şi care de asemenea este conectată la o stradă care trece prin centrul oraşului.

Cu ocazia acestor verificări a fost consemnată o singură problemă, şi anume încadrarea simultană a 2 tiruri de mari dimensiuni la urcarea/coborarea pe pasaj dinspre DJ 792C, dar pentru rezolvarea acesteia în perioada imediat următoare CFR SA împreună cu specialiştii de la Consiliul Judeţean vor veni cu o soluţie.

CFR SA salută şi sprijină iniţiativa primarului din Curtici de a realiza un studiu de siguranţă pentru preluarea traficului din zona pasajului, considerând ca acest demers va fi baza de plecare în acţiunea de sistematizare a străzilor din oraş şi a drumului judetean DJ 792C, lucrări care vor fi derulate de autorităţile deţinătoare. Dupa cum se stie CFR SA este administratorul infrastructurii feroviare publice şi nu are în obiectul de activitate modernizarea sau sistematizarea drumurilor publice aflate în administrarea autorităţilor locale, iar în cadrul tuturor proiectelor derulate sunt prevăzute strict doar lucrări de conectare a trecerilor la nivel sau a pasajelor nou-construite cu drumurile existente.

În opinia CFR toate aceste inconveniente puteau fi evitate dacă şi reprezentantii autorităţilor locale îşi respectau angajamentele asumate cu ocazia demarării proiectului.

CFR SA mulţumeste pentru suportul primit din partea instituţiilor şi autorităţilor locale/judeţene care deşi ocupă funcţiile de o perioadă scurtă de timp, au înţeles cât de importantă este funcţionarea acestui obiectiv pentru cetăţenii oraşului Curtici şi beneficiile pe care le aduce acestora.

Pasajul rutier Curtici este o investiţie nouă, asumată de CFR SA şi inclusă în proiectul de reabilitare a tronsonului feroviar Frontieră-Curtici-Arad-km 614. Scopul acestui pasaj este acela de a asigura traversarea căii ferate şi o mai bună conexiune a cetăţenilor oraşului Curtici cu celelalte localităţi din zona, prin intermediul DJ 792C. Valoarea lucrărilor executate pentru acest pasaj este de 33.029.497 lei fără TVA.

(Sublinierile imi apartin si par sa arate ca CFR are dreptate...)

DAAAAAR !!!...
.. la ora 16 comunicatul de mai sus disparuse[/b:2mc2xao6] de pe site-ul CFR Infrastructura !

Link-ul da acum eroare "404 - Article not found"...
Bine ca am copiat si continutul, nu doar link-ul.

Intrebarea este: de ce a disparut comunicatul?...

Deoarece nu exista un topic dedicat pentru tronsonul Simeria - Curtici mi se pare cel mai bun loc unde pot posta.

Sursa informatiei este pagina de facebook CFR Infrastructura:https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/?hc_ref=NEWSFEED

Lucrări de punere în funcţiune a noilor instalaţii de centralizare electronică şi ERTMS aferente proiectului Frontiera-Curtici-Arad-km 614

Bucureşti 19.08.2016
CFR SA informează că dupa finalizarea perioadei de testare, în perioada 22 - 31 august 2016, pe raza Sucursalei Regionale CF Timişoara, în staţiile CF: Glogovăţ, Şofronea, Arad şi Curtici (precum şi în intervalele dintre staţii) se vor desfăşura lucrări de punere în funcţiune a sistemelor de semnalizare şi telecomunicaţii pentru:
• instalaţiile de centralizare electronică;
• instalaţiile automate de la trecerile la nivel cu calea ferată (BAT şi SAT);
• echipamentele aferente sistemului de centralizare;
• sistemele de avizare a publicului călător;
• sistem electronic din Centrul de Management al Traficului(CMT).

Aceste lucrări de modernizare au fost prevăzute în cadrul proiectului de Reabilitare a liniei c.f. Frontiera – Curtici – Simeria, parte componenta a Coridorului IV Pan – European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h – Secţiunea: Frontiera – Curtici – Arad – km 614 (Tronsonul 1) şi au fost executate de către - Asocierea ALSTOM -SWIETELSKY – ASTALDI –EUROCONSTRUCT – DAFORA.

Punerea în funcţiune a acestor noi sisteme de semnalizare se face concomitent cu scoaterea din funcţiune a sistemelor de semnalizare existente, iar din motive de siguranţă, pentru o scurtă perioadă de timp circulaţia trenurilor se va face dupa procedura „Cale liberă”, conform reglementărilor specifice ale CFR. Din aceste motive atenţionăm publicul călător, că în perioada desfăşurării acestor lucrări de punere în fucţiune, trenurile de călători pot înregistra întârzieri de aproximativ 20-30 minute/tren.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. îşi cere scuze pentru disconfortul creat dar işi exprimă în acelaşi timp speranţa că publicul călător va înţelege eforturile susţinute pentru realizarea unei infrastructuri modernizate şi implicit obţinerea unor servicii de calitate.

Bucureşti, 1 septembrie 2016

Cel mai modern Centrul de Management al Traficului Feroviar din România este de acum operaţional în staţia CF ARAD

Lucrările de punere în funcţiune a noilor instalaţii de centralizare electronică şi ERTMS în staţiile Glogovăţ, Şofronea, Arad şi Curtici au fost finalizate.
În acest moment staţia Arad este pe deplin funcţională şi poate deservi trenuri de călători pe toate cele 7 linii, cu peroane construite în cadrul proiectului.

Totodată a fost pus în funcţie Centrul de Management al Traficului, amplasat în Arad, prin care se coordonează în sistem computerizat circulaţia trenurilor pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad – Glogovăţ. După finalizarea proiectelor de modernizare adiacente, acest centru va coordona staţiile CFR de pe întreaga secţiune Curtici – Arad – Săvârşin.

Noile instalaţii de centralizare electronică şi dirijare a traficului feroviar prin sistemul ERTC/ERTMS (nivel 2) din staţiile Glogovăţ, Şofronea, Arad şi Curtici contribuie în mod direct la sporirea siguranţei circulaţiei şi la creşterea capacităţii de transport.

Managementul traficului feroviar se va realiza prin Centrul de Management al Traficului, prin utilizarea unor echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie care vor transmite în timp real dispecerilor informaţii despre parcursul trenurilor, viteza de circulaţie, starea tehnică a componentelor infrastructurii, gradul de încălzire a osiilor trenurilor, precum şi date necesare organizării traficului în staţiile de cale ferată.

Această nouă tehnologie de monitorizare şi coordonare în sistem computerizat a traficului feroviar permite cresterea cu 25 % a capacitatii de circulaţie în staţiile de cale ferată, reducerea timpului de efectuare a parcursurilor la intrarile în staţii , coordonarea automată a traficului cu sistemul de informare a publicului călător, prin actualizarea în timp real a informaţiilor pe panourile de afişaj din gări şi de la peroane.

“Prin punerea în funcţie a celui mai modern sistem de coordonare a trenurilor şi deschiderea Centrului de Control şi Management al Traficului din staţia Arad finalizăm cel mai complex program de reabilitare infrastructurii feroviare din România, implementat pe tronsonul Frontieră – Curtici – Arad – Km 614 şi, totodată, oferim operatorilor de transport o infrastructură reabilitată la standarde europene, care permite trenurilor să circule cu viteze de 160km/h. CFR SA înregistrează astfel o contribuţie semnificativă în direcţia îmbunătăţirii serviciilor publice de transport pe calea ferată, prin creşterea gradului de siguranţă şi durate mai mici de călătorie”, a declarat Marius CHIPER, director general al CFR SA.

Proiectul de reabilitare a tronsonului Frontieră – Curtici – Arad – km 614 pentru circulaţia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h a fost realizat de Asocierea ALSTOM -SWIETELSKY – ASTALDI –EUROCONSTRUCT – DAFORA şi a cuprins lucrări complexe de reabilitare a infrastructurii și suprastructurii feroviare, lucrări de instalații electrificare, semnalizări și telecomunicații, inclusiv GSM-R, precum și construcții civile. Compania ALSTOM a fost direct responsabilă de proiectarea și implementarea tuturor lucrărilor legate de centrul de control al traficului, sistemul european de semnalizare feroviară ETCS Nivelul 2, centralizarea electronică, sistemele de informare a pasagerilor și modernizarea sistemului de electrificare a căii ferate prin substații de tracțiune electrică.

Sursa informatiei si fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook CFR Infrastructura:https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/posts/1307011216000410

Imaginile si informatiile sunt preluate de pe pagina facebook CFR Infrastructura:https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/?fref=ts

Bucureşti, 6 octombrie 2016

Directorul General al CFR SA a verificat stadiul lucrărilor de reabilitare pe șantierele feroviare

Marius CHIPER, Directorul General al CFR SA, a inspectat șantierele feroviare deschise pe tronsoanele Simeria - Vințu de Jos - Coșlariu și Coșlariu – Sighișoara, unde sunt în curs de execuție lucrări de reabilitare a infrastructurii și suprastructurii feroviare.

Vizita a fost realizată pe 9 șantiere feroviare și a avut drept scop monitorizarea evoluției lucrărilor în teren, dar și discuții cu Antreprenorii acestor proiecte. Obiectivele inspectate au fost: podul Strei, tunelul Turdaș, stațiile CF Vințu de Jos, Barabanț, Blaj, Mediaș, Valea Lungă, varianta Podu Mureș și Tunelul Daneș.

„Gradul de mobilizare este satisfăcător, pe toate șantierele fiind activate utilajele şi echipele pentru fiecare specilitate tehnică derulată. Am analizat împreună cu reprezentanții antreprenorilor graficele fiecărui obiectiv în parte și am stabilit măsuri concrete pentru deblocarea unor puncte critice, care au apărut pe parcursul execuției”, a declarat Marius Chiper, directorul general al CFR SA.

Lucrările de reabilitare a infrastructurii și suprastructurii feroviare se execută pe aproximativ 200 Km de cale ferată și acoperă toate specialitățile de lucrări feroviare: linii, peroane, instalații de siguranță și dirijare a traficului, gări, poduri, podețe, tuneluri, pasaje pietonale, treceri la nivel.

Continuam cu tunelul  Danes, capatul dinspre Sighisoara, vedere spre Danes/Medias




























Capatul dinspre Danes/Medias, vedere spre Sighisoara

subway guru wrote:
Nici fachiri sa fi fost si nu aveau cum sa 'consume' 6miliarde pe final de an...

Asta este adevarat...
Sau cel putin nu la metrou.
Dar ce au pazit la inceput de an pe "jde" alte proiecte ?
Uita-te "dincolo" la coridorul feroviar... Mi se pare atat de jalnica situatia incat nici mcar nu comentez.
Nici acolo, nici aici.

Ca sa citez "citate celebre"....
"Ce ai facut in ultimii 5 ani ? Ai incercat macar o data sa faci ruta Cluj-Bucuresti cu trenul ?..."
Eu nu mai calc pe acolo pana nu este gata "coridorul".
Ceea ce inseamna, tinand seama de varsta mea si de cate mai au de facut p'acolo, cam "never"...
(Brasov-Sighisoara va dura minim 10 ani, spre 15....)

De Timisoara pe CFR nu mai vorbesc...
De Deva-km 614 nici macar nu s-au apucat... Sa vezi veselie cand s-or apuca...  
Inca 6-7 ani.

viewtopic.php?f=195&p=251791#p251661
Cum s-a discutat si pe alt forum de specialitate, este falimentara aceasta reabilitare totala facuta intr-un numar imens de ani. Mai bine luau bani europeni pe RK-uri facute la parametrii actuali ai liniilor principale si acopereau cateva sute de km pe calupuri de 1 - 2 ani. Uneori mai binele e dusmanul binelui - valabil si la metrou unde vrem sute de statii si tot felul de terminale intermodale etc. in loc sa facem tronsoanele centrale care sunt esentiale. Eu sunt ferm pentru M4 central-sud, M5 central si M6. Dar in ritmul actual verdictul e ca la CFR, degeaba e guru batjocoritor, ca ce s-a intamplat in Drumul Taberei seamana perfect cu ce se intampla la CFR.

Nu inteleg ce intelege-ti voi prin RK si ce va deranejaza la investitiile Infra, si in tarile civilizate, traversele si prisma de balast se schimba periodic, deci nu este o greseala. Apoi de multe ori ai tronsoane pe acelasi traseu de acum 100 de ani, plin de curbe, nu prea are rost sa investesti o droaie doar ca sa mergi si dupaia cu 60-70 ca e plin de curbe, de aceea este logic sa corectezi traseul pe unde poti, chiar daca iti rezulta si lucrari de arta mult mai costisitoare, este o investitie pe termen lung.
Probabil ca voi prin RK intelegeti ciuruirea/burarea prismei si inlocuirea materialelor marunte, confundati reparatiile cu mentenanta si ajungeti la concluzii ca trebuiesc abandonate invetitiile pe termen lung si bagat toti banii in mentenanta la ce avem deja(iar aia din UE sunt prosti ca dau bani pentru investitii de termen lung).
In UE costurile mentenantei se acopera din exploatare, daca nu esti in satere sa-ti acoperi exploatarea din mentenanta atunci ori esti incompetent ori linia aia nu se justifica, iar UE nu cotizeaza nici incompetenti nici intretinerea de chestii nejustificate.

Daca MT are bani necheltuiti cand tara e plina de locuri unde se poate cheltui, asta este culmea culmilor prostiei si discutam de amorul artei.

shoppy wrote:
Nu inteleg ce intelege-ti voi prin RK si ce va deranejaza la investitiile Infra, si in tarile civilizate, traversele si prisma de balast se schimba periodic

Inlocuirea prismei de balast, a sinelor si mai ales a macazelor uzate - cam asta intelegem noi prin RK...
Basca alte chestii "marunte" care tin de semnalizari , comunicatii si catenara...

shoppy wrote:
Probabil ca voi prin RK intelegeti ciuruirea/burarea prismei si inlocuirea materialelor marunte, confundati reparatiile cu mentenanta

Vezi raspunsul precedent ce anume "intelegm noi" prin RK.
Ce spui tu stim si noi ca este mentenanta - dar nici aia nu se face corect si la timp, fix din lipsa de bani...

shoppy wrote:
Apoi de multe ori ai tronsoane pe acelasi traseu de acum 100 de ani, plin de curbe, nu prea are rost sa investesti o droaie doar ca sa mergi si dupaia cu 60-70 ca e plin de curbe, de aceea este logic sa corectezi traseul pe unde poti, chiar daca iti rezulta si lucrari de arta mult mai costisitoare, este o investitie pe termen lung.

RK inseamna readucerea liniei la parametrii initiali de proiectare.
Pe coridorul IV pus in discutie toate linia era apta (la parametrii de proiectare din anii '70-'80) de 120 km/h, cu sectiuni de 140 km/h - bine, cu exceptia Predeal-Brasov, dar aia oricum mai mult de un RK temeinic nu va primi in urmatorii 30-50 de ani...

Sa investesti sume imense, care ti-ar fi permis un RK la practic toate magistralele din tara (liniile principale, nu secundare) numai ca sa faci o reconstructie totala, cu corectare de curbe, la o singura magistrala (ma rog, scriptic sunt mai multe, dar vorbim despre traseul Nadlac-Constanta) si in felul asta sa obtii cresterea vitezei de la 120/140 km/h la doar 160 km/h este absolut aberant.

Ingropam banii intr-o investitie care in mod clar NU este pe termen lung.
Pe termen lung ar fi fost daca la banii astia obtineam 200 km/h.
Asa am cheltuit o suma fabuloasa pentru a face niste linii pe care peste 10 sau 15 ani nu vom putea trimite nici un tren cu 200 km/h, chiar daca atunci vom avea bani pentru materialul rulant capabil de 200.
Linia asta "ingheata" la 160 km/h pentru cateva zeci de ani.
Iar la banii astia nici macar nu s-a facut denivelarea tutror trecerilor la nivel...
Cateva pe ici pe colo, dar au ramas nenumarate bariere inclusiv pe DN-uri, nu doar pe DJ-uri,

La ora asta nu am rabdare sa caut cifre exacte privind costurile, vorbim de miliarde de euro...

Iar in afara costurilor directe, hai sa luam in calcul si costurile indirecte...
Vorbim despre o lucrare care a inceput de un deceniu si probabil va mai dura inca (optimist) minim 5-6 ani.
Brasov-Sighisoara este abia in faza de licitatie pe 2 loturi din 3, si este tronsonul cu cele mai mari reconstructii... Kilometrii muuuulti de noi tuneluri pe cateva zeci de kilometri de traseu complet nou.

Pai in timpul asta cate firme (mai ales straine) au renuntat la portul Constanta ca destinatie si au ales alte porturi, alte retele feroviare unde nu se circula cu doar 30 km/h ? Bani pierduti de transportatorii feroviari romani...
Cati exportatori romani au ales flexibilitatea si viteza net superioara a transportului rutier? Cati dintre astia se vor intoarce la cel feroviar candva, la momentul inca necunoscut cand vom termina aceste "investitii pe termen  lung" ?

Este valabil chiar si "pe persoana fizica"...
In anii astia in care un drum Bucuresti-Cluj a durat si peste 11 ore, fata de 7 ore la sfarsitul anilor '70 (nu e din burta, e din experienta pe tren, si atunci si acum...) "dubarii" s-au dezvoltat, au trecut de la duba la autocar, ofera frecvente si viteze mult mai bune si un confort decent.
Dupa ce s-au invatat cu ei, cati clienti vor reveni la tren ?

CFR si-a dat singur cu stangul in dreptul cu aceasta "investitie de viitor" cu o durata interminbila de finalizare, pentru ca si-a "dezvatat" clientii sa mai foloseasca trenul.

George wrote:
https://forum.metrouusor.com/viewtopic.p ... #p251661
Cum s-a discutat si pe alt forum de specialitate, este falimentara aceasta reabilitare totala facuta intr-un numar imens de ani. Mai bine luau bani europeni pe RK-uri facute la parametrii actuali ai liniilor principale si acopereau cateva sute de km pe calupuri de 1 - 2 ani. Uneori mai binele e dusmanul binelui - valabil si la metrou unde vrem sute de statii si tot felul de terminale intermodale etc. in loc sa facem tronsoanele centrale care sunt esentiale. Eu sunt ferm pentru M4 central-sud, M5 central si M6. Dar in ritmul actual verdictul e ca la CFR, degeaba e guru batjocoritor, ca ce s-a intamplat in Drumul Taberei seamana perfect cu ce se intampla la CFR.

Ma dezamagesti, cum poti confunda 'sarcastic' cu 'batjocoritor'???

Shoppy, perfect corect, RK inseamna intretinere/mentenanta nu investitii noi...UE nu finanteaza decat investitii, nu 'zugraveli'...
Tibi, n-ai inteles nimic din treaba cu mentenanta...las-o balta!

Iar 160km/h nu inseamna linie de mare viteza ci...mocanitza...

subway guru wrote:
UE nu finanteaza decat investitii, nu 'zugraveli'...
Tibi, n-ai inteles nimic din treaba cu mentenanta...las-o balta!

Pe bune ?!?!...

Cred ca ai citit in crucis ce am scris.

1. UE cere 120 km/h pentrutransportul de marfa pe coridoare.
La "pasageri" pui cat iti permite linia. La noi de aia au pus 160 km/h la calatori, pentru ca o linie care duce 160 la la calatori poate duce 120 la marfa.
2. Imi explici tu si "ma luminezi" cum este cu mentenanta ?...
Adica "ciuruirea/burarea prismei si inlocuirea materialelor marunte" nu este mentenanta, este RK ?!... Aici chiar m-ai pierdut... Am impresia ca nu stii nici tu prea bine diferenta dintre RK si mentenanta.

subway guru wrote:
Iar 160km/h nu inseamna linie de mare viteza ci...mocanitza...

Repet:

Cred ca ai citit in crucis ce am scris.
Mai citeste inca o data (nu odata) ce am scris in postarea precedenta.
Nu am folosit cuvantul "mocanita". Dar am spus ca sa bagi miliarde de euro ca sa cresti viteza constructiva de la 120-140 km/h la doar 160 km/h (adica la mocanita, daca insisti) este aberant.
Si am mai spus ca daca la banii aia am fi obtinut 200 km/h ar fi avut cat de cat o ratiune reconstructia.

Dar nu mai insist, se pare ca pur si simplu nu ne putem intelege.