Transportul în lumeEuropaMoldova

 

Topic: Transportul aerian in Republica Moldova

22 posts, 6175 views
 
Go to page:  1 2
 
 

📖 Pagination options
Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Pana in 1918 nu putem vorbi de transport aerian in Basarabia si Bucovina.

   In 1921 este inaugurat aeroportul Chisinau, urmat, in 1935, de aerporturile Cetatea-Alba si Ismail.

 In partea de nord a Bucovinei, primul avion a zburat înainte de primul război mondial.
  Un eveniment important pentru locuitorii din Cernauti a avut loc 17 octombrie 1910, în cazul în care inginerul aviator H. Kaspar făcut un zbor de test, iar la 23 octombrie acelaşi an, cu un avion francez de tip "Bleriot" , atinge o înălţime de 30 de metri şi efectuiaza primul zbor peste aerodromul Cernăuţi.
 După aceea, primul zbor din istoria Bucovinei de care s-au bucurat locuitori din Cernăuţi a fost un zbor a aviatorului român Aurel Vlaicu. În zborurile demonstrative, el a arătat planul de design propriu, în prezenţa a 30.000 de spectatori. În acelaşi an, din fotografiile aeriene au fost luate de Cernauti, pe baza cărora s-au făcut mai târziu cărţi poştale.
 La începutul primului război mondial prezenta aeronavelor a avut loc destul de repede de drept pe câmpul de luptă. Aproape de la primele zile de lupte avioane au fost folosite pentru recunoaştere, şi mai târziu pentru a efectua misiuni de luptă. In iunie 1915 Cernăuţi a fost atacat sistematic de către avioane ruseşti.
 Utilizarea aviaţiei a fost mult îmbunătăţită cu ocazia desfăşurarii ulterioare a ostilităţilor. Avioanele militare au inceput sa fie utilizate inclusive de Rusia tarista. Cu toate acestea, în cazul în care aviatorilor ruşi au atacat Cernăuţi, aviatorii austro-ungari bombardat orasele Kamenetz - Podolsk si Hotin, dar şi locurile de desfăşurare a escadrile ruseşti.
 Cu semnarea in noiembrie 1917 armistiţiu între Austro-Ungaria şi Rusia ostilităţile au încetat pe teritoriul Bucovinei.
  Dupa unirea Bucovinei cu Romania, in noiembrie 1918, “Escadrila a 3 a aeriana”, este mutate de la galati la Cernauti, iar avioanele de lupta ale acesteia (de tip “Nieuport”) sunt utilizate de armata romana impotriva unitatilor militare ucrainiene (in contextual in care Ucraina ridica pretentii asupra Bucovinei).
 Încetarea ostilităţilor în Europa de Est (ca urmare a sfarsitului primului razboi mondial, la 11 noiembrie 1918) şi trecerea la viaţa civilă a dus la o reorganizare completă a forţelor aeriene din România.
 Cooperarea cu ţările vecine a îmbunătăţit foarte mult de starea aviaţiei româneşti.


Dupa inaugurarea in anul 1926 a zborului comercial Bucuresti- Cernauti, in luna septembrie a acceluiasi an, incep discutiile privind achizitionarea unui teren, pentru constructia unui aeroport modern civil la Cernauti, pentru a fi utilizat de companiile aeriene (in special cele romanesti si poloneze), pentru efectuarea unor zboruri comerciale.
In anul 1927 este achizitionata in acest scop o fosta pasune situate la marginea orasului Cernauti, unde incepe amenajarea unui airport modern.
In august 1928 aterizeaza aici primul zbor regulat Bucuresti- Cernauti, iar in 1930, si zborurile regulate Bucuresti- Cernauti- Danzig, Danzig- Cernauti- Thesaloniki si mai tarziu si zborul Praga- Cernauti- Moscova.
In data de 10 octombrie 1930 incepe constructia aeroportului civil modern Cernauti, aceasta fiind terminata in anul 1936.  Cladirea de calatori a aeroportului Cernauti (existent si astazi) a fost proiectata de inginerul C. Dragu.

Dupa inaugurarea aeroportului din Cernauti, terenuri de aterizare (pentru aviatia utilitara si militara) se amenajeaza si in alte localitati din Bucovina, precum: Storojineţ, Radautskoe, Suceava, Hotin şi altele.

De asemenea, in anul 1931, la Universitatea din Cernauti, se deschide si un curs pentru ingineri in aviatie, avand inscrisi initial 7 studenti, iar in 1933- 13 studenti. In anul 1934, Universitatea din Cernauti dispunea de 3 aeronave, cu care s-au efectuat 8626 ore de zbor.


   Asadar in Romania Mare, in Basarabia si nordul Bucovinei, existau 4 aeroporturi (Chisinau- inaugurat in 1921, Cernauti- inaugurat in 1936, Ismail si Cetatea-Alba- inaugurate in 1935).

   Aceste aeroporturi erau dotate la nivelul tehnicii de la aceea vreme (piste inerbate, cladiri de calatori, turnuri de control). De pe aceste aeroporturi au plecat (pana in 1939) 2.224 pasageri la Chisinau, 1.473 la Cetatea Alba si 1.269 la Ismail si au sosit 1.937 pasageri la Chisinau, 1.318 la Cetatea Alba si 1.055 la Ismail.

  Aceste trei aeroporturi erau deservite de liniile aeriene a LARES .

  Lucrarile de constructie si intretinere a acestor aeroporturi, pana in 1940, au costat statul roman suma de 26 milioane lei (la cursul din 1940).


  In timpul celui de-al doilea razboi mondial, aceste 4 aeroporturi (Chisinau, Cernauti, Cetatea-Alba si Ismail) sufera mari distrugeri , dupa 1944 teritoriile acestea fiind ocupate de catre URSS.

  In septembrie 1939, aeroportul din Cernauti a fost utilizat de fortele armate poloneze, aflate in retragere in Romania, iar apoi soldatii polonezi s-au alaturat fortelor armate a Romaniei.
  Dupa 22 iunie 1941, aeroportul Cernauti a fost utilizat de aviatia militara romano-germana, pentru operatiunile impotriva URSS.
  In accelasi timp, aviatia militara a URSS bombardeaza aeroportul Cernauti, garile Banilove, Larga si Lujeni, si mosia Sadagura.


  Dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, si reocuparea de catre URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei, tinutul Herta si in 1948 si a Insulei Serpilor, au loc schimbari importante si in evolutia aviatiei civile de aici.

  Anii 50’ sunt ani grei pentru transportul aerian din Basarabia si nordul Bucovinei, atat ca urmare a distrugerilor suferite in timpul razboiului, cat si ca urmare a lipsei investitiilor in acest sector.

  In anul 1960, ca urmare a dezvoltarii transporturilor feroviare si rutiere, aeroporturile Cetatea-Alba si Ismail sunt desfiintate.

  In 1967 era cu siguranta folosit aeroportul  Soroca (anul exact al inaugurarii nu l-am putut afla). In 1980 este inchis. Zborul Soroca-Chisinau dura 20 de minute si se efectua in anii 70' cu avioane de tipul "YAK-42". Pretul unui zbor Soroca-Chisinau era atunci de cca 9 ruble (la autobuz costa 7 ruble), in conditiile cand salariu mediu atunci in fosta URSS era de cca 150 ruble/luna.

  Asadar in 1991 in Basarabia si nordul Bucovinei existau (ca si astazi) doar doua aerporturi civile comerciale- la Cernauti si la Chisinau.

  Dezvoltarea transporturilor aeriene incepand din anii 60’ a impus modernizarea si apoi constructia unui nou aeroport la Chisinau. Acesta este modernizat la inceputul anilor 60’ (in 1960 fiind inaugurata vechea cladire a aeroportului Chisinau), iar  , la data de 12 octombrie 1974 este inaugurat actualul aeroport Chisinau (din 1990- aeroport international), in 1987 pista fiind extinsa.

   Aeroportul Chisinau are o singura pista betonata (cu dimensiunile de 3590*45 m), un singur terminal (7600 mp), o anexa (4270 mp), 4 porti, 6 birouri de chek-in, o singura banda de bagaje. Stilul constructiv al aeroportului Chisinau este asemanator cu celelalte aeroporturi medii din fosta URSS- un singur terminal pentru zboruri interne, fara facilitati de vamuire sau de securitate.

   Aeroportul dispune de turn de control, sistem radar, comunicatii prin radio cu aeronavele, utilaje pentru intretinerea pistei si pentru deservirea aeronavelor si hangare pentru adapostirea aeronavelor.

  Aeroportul este situat la o distanta de 11 km de centrul orasului, legatura cu acesta fiind asigurata de autobuze si taximetre (pe Bulevardul Dacia). Exista un proiect de prelungire a liniei de troleibuze pana la aeroport.

 In anii 1999-2000 aeroportul Chisinau este renovat, si in 2006 este schimbata sala principala, eliminandu-se biroul de inregistrari.

 Se modernizeza si aeroportul din Cernauti. Acesta are o pista asfaltata de 2216 m lungime si 42 m latime.

 Din anii 1944 si 1945 incep sa opereze pe aeroportul Cernauti avioane sovietice, de tip LI-2 si PO-2. Acestea erau folosite in special in scop utilitar- pentru transportul bolnavilor, a unor marfuri perisabile, a corespondentei postale, etc.

 La inceputul anului 1946, pe baza structurii „Diviziei 18 de Garda”, este infiintata „Escadrila 283”, cu baza pe aeroportul Cernauti. Aeronavele acesteia (de tipul „PO-2” si „C-2”) au fost utilizate pentru transportul ocazional de pasageri, transportul corespondentei postale, lucrari de stropire a culturilor agricole, etc.

 In 1951 se infiinteaza si „Escadrila 98”, cu baza pe aeroportul din Cernauti. In anul 1954 aceasta primeste in dotare si avioane de tipul „AN-2”, iar apoi se deschid si noi zboruri din Cernauti spre alte orase din RSS Ucraineana, precum: Kiev, Lviv, Khmelnytsky, Ternopil, Ivano-Frankivsk, Vinnytsia, Odessa.

 De asemenea, avioanele acestei escadrile au fost utilizate si pentru transportul legumelor si fructelor proaspete din RSS Moldoveneasca si RSS Ucraineana in orasele din nordul URSS, pentru lucrari de stropire a culturilor agricole – inclusiv in Kazahstan, Uzbekistan, etc.
 


 In anul 1957, aceasta escadrila participa si la lucrari de constructie a unor unitati din industria chimica din Romania, Cehoslovacia, Bulgaria, India si Afganistan. In accelasi an, escadrila primeste in dotare si elicoptere de tipul MI-1, utilizate pentru transportul unor marfuri si a oamenilor, in localitatile izolate din regiunea muntoasa a Bucovinei (Putila, Selyatin, Vizhnitsa, etc)

 In anii 1960, traficul aerian pe aeroportul din Cernauti creste. Dacă în 1946 au fost transportate  9100 de pasageri si  aproape  215 de tone de marfa, în 1971 au fost transportati  360.500 de pasageri si, aproape  214 de tone de marfă.

In anul 1971 este renovata cladirea de calatori a aeroportului (construita in 1936) si extinsa pana la o capacitate de 200 pasageri/ora.
In anul 1974 se efectuiaza lucrari la pista (pentru extinderea pistei la o lungime de 1500 m, o latime de 42 m si realizata din beton) pentru a permite aterizarea si decolare avioanelor turbopropulsoare (cu reactie) de tipul AN-24.
In anul 1978, de pe aeroportul din Cernauti, au sosit si plecat 320.000 pasageri.
In anul 1986 pista este prelungita pana la o lungime de 2200 m, si este refacut sistemul de dirijare a avioanelor la aterizare, pentru a permite aterizarea si decolarea avioanelor de tipul TU-134 si YAK-42.


 De asemenea, s-au mai construit si alte dotari-anexa la aeroportul din Cernauti: „Casa ATB” si „Serviciul special de transport” (in anul 1970), doua hangare pentru adapostirea avioanelor (in 1977 si 1978), facilitati pentru pasageri, cu o capacitate suplimentara de 100 pasageri/ora (in 1989), etc.

 Astfel, in momentul destramarii si prabusirii URSS in 1991, aeroportul din Cernauti era legat prin zboruri regulate de orasele: Kiev, Moscova, Donetsk, Simferopol, Dnepropetrovsk, Sumy, Krivoi Rog, etc.

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

In afara de aceste doua aerporturi, mai exista si 3 aerodromuri militare si utilitare (la Balti, la Marculesti, langa Balti, si la Tiraspol) si alte terenuri de zbor pentru aviatia de agrement, sportiva si utilitara.

  -„Aeroportul international Balti”.
  Constructia acestuia incepe in anii 1980, din initiativa maresalului Sergey Akhromeyev.
  Pe langa pista propriu-zisa, s-au mai realizat si alte dotari: terminal pentru pasageri si terminal cargo (pentru marfuri), turn de control, hotel si prelungita linia de troleibuze.
  Locatia aleasa pentru constructia pistei s-a facut in functie de directia predominanta a vantului, dar si de absenta cetii persistente in zona.  Astfel, acest „aeroport” poate fi operat in orice conditie de vreme, pista lui fiind situata la o altitudine de 231 m.
  Primul zbor de pe acest „aeroport” este efectuat la data de 28 decembrie 1987, cu un avion AN-24.
  La data de 31 octombrie 1989 este omologat si balizajul luminos al pistei.
  La data de 22 februarie 1990 sunt stabilite tipurile de avioane care pot opera pe acest „aeroport”- IL-18, AN-12,  YAK-42 si TU-134, dar si orice tipuri de elicoptere.
  La data de 8 iunie 1990, acest „aeroport” este omologat pentru a fi operat si de avioanele de tipul TU-134, AN-24 si YAK-40.
  In 1991, „aeroportul” purta numele de Balti-Leadoveni, in amintirea pilotului sovietic Leadovii, care s-a prabusit cu avionul sau, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in apropierea localitatii Corlateni.
  La sfarsitul anilor 80, existau proiecte de realizare a doua noi terminale (de pasageri si cargo) si a unui nou turn de control.
  In 1991, de pe acest „aeroport”, decolau si aterizau zboruri spre 20 de destinatii din URSS, intre care: Moscova, Kiev si Sochi.
  Acest „aeroport” are o pista betonata cu o lungime de 2.240 m si o latime de 42 m.

-Aerodromul Balti- Marculesti
A fost infiintat inainte de 1991, fiind in prezent singurul aerodrom militar al Republicii Moldova.
Are o singura pista betonata, cu lungimea de 2.512 m si o latime de 40 m.
Aici au avut baza si avioane militare MIG-29.
Alte facilitati includ: hotel (cu 50 de locuri), blocuri de locuinte, baruri, restaurant, magazine, gradinita, ateliere, etc.

-Aerodromul Tiraspol.
Are o pista betonata cu o lungime de 2.500 m.

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Paralel, se dezvolta si parcul aviatic.

  La data de 19 septembrie 1944 sunt aduse la Chisinau un numar de 15 avioane invechite tip „PO-2”, folosite in special la stropirea culturilor agricole si ca avioane utilitare. Principalele caracteristici tehnice ale acestora sunt: motor cu elice „Shvetsov M-11D”, cu 5 cilindri radiali, 125 cp, viteza de croaziera 110 km/h, altitudine maxima 3.000 m, autonomie 630 km, lungime 8,17 m, anvergura aripii 11,40 m, si avea doua locuri. A fost folosit si ca avion de lupta in al doilea razboi mondial.  De remarcat ca aceste avioane fusesera construita inca din 1929. Cu aceste 15 avioane „PO-2”, se formeaza primul detasament aerian moldovenesc.

 In primii ani de dupa 1945 mai existau si doua avioane „Lisunov LI-2” (motor cu elice „Shvetsov M-11D”, cu 5 cilindri radiali, 125 cp, viteza de croaziera 110 km/h, altitudine maxima 3.000 m, autonomie 630 km, lungime 8,17 m, anvergura aripii 11,40 m, si avea doua locuri. A fost folosit si ca avion de lupta in al doilea razboi mondial). Cu care s-au efectuat primele curse aerine regulate de pasageri, dupa 1944, in Basarabia, spre Moscova, orasele din Ucraina si statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre sau din Caucaz.

  La inceputul anilor 60’, se introduc noi tipuri de avioane: „AN-10” (primul avion cu reactie care a zburat in Basarabia- motor turbopropulsor), „AN-12” si „AN-24” (doua motoare turbopropulsoare de tipul „Ivchenko AL-24” , viteza de croaziera  450  km/h, autonomia  2.400 km, altitudinea maxima 8.100  m, lungimea 23,5  m, anvergura aripilor 29,2 m, capacitatea de transport 48 de pasageri si 5 membri ai echipajului).
  Caracteristici tehnice pentru „Antonov AN-10” (primul avion cu reactie din Basarabia, introdus in 1965): patru motoare turbopropulsoare „Ivchenko AL-20”, care dezvolta 4.000 cp fiecare, viteza maxima 715 km/h, autonomia 4075 km, altitudinea maxima 11.000 m, lungimea 34 m, anvergura aripilor 38 m, capacitatea de transport 100 pasageri si 5 membri ai echipajului.

  In 1971 aterizeaza la Chisinau avioanele cu reactie „TU-134”. In total vor fi in numar de 26 bucati, la Chisinau stabilindu-se si o baza experimentala pentru acest tip de avion (2 motoare turboventilatoare (plasate dorsal) tip „Soloviev D-30-2”, care dezvolta o putere de 66,68 Kn fiecare, viteza de croaziera 850-900 km/h, altitudinea maxima 12.100 m, autonomia 1900-3000 km, lungimea 37,10 m, anvergura aripilor 29 m, capacitatea de transport 72-84 calatori si 3 membri ai echipajului).

 In 1972 sunt aduse avioanele „YAK-42” (trei motoare turboreactoare de tipul „ZMKB Progress D-36”, care dezvolta o putere de 191,2 Kn fiecare, viteza de croaziera 750 km/h, altitudinea maxima 9600 m, autonomia 1960 km, lungimea 36,38 m, anvergura aripilor 34,20 m, capacitatea de transport 90-126 calatori si doi membri ai echipajului).

In 1974 sunt aduse avioanele-cargo „AN-26”.

 La mijlocul anilor 80’ sunt achizitionate 10 avioane „TU-154-B” ( 3 motoare turboventilatoare tip „Kuznetsov NK-8-2U” sau „Soloviev 30 ku-154” care dezvolta o putere de 90-103 Kn fiecare, viteza de croaziera 850-900 km/h, altitudinea maxima 12.100 m, autonomia 6.600 km, lungimea 48 m, anvergura aripilor 37,5 m, capacitatea de transport 180 calatori si 3-4 membri ai echipajului.)

 Pentru intretinerea parcului aviatic este infiintata in 1985 la Chisinau uzina „Aviatehnologia” (numita atunci „Uzina experimentala nr. 425”, infiintata pe 24 mai 1985).


  Modernizarea aeroporturilor din Cernauti si Chisinau si a parcului aviatic a condus la intensificarea transportului aerian in Basarabia si nordul Bucovinei.

 Astfel, la inceputul anilor 60’, se deschid mai multe linii aeriene din Chisinau spre orasele din URSS, iar, spre centrele industriale mari se transportau cu avioanele fructe si legume cultivate in Moldova. In 1965 se infiinteza „Directia aviatiei civile a RSS.-Moldovenesti”, in cadrul „Aeroflot”.

 In anii 70’, numarul calatorilor si marfurilor transportate de pe aeroportul Chisinau creste, datorita: un nivel de trai destul de bun a populatiei, pretul accesibil al biletelor de avion, gradul ridicat de mobilitate a populatiei, etc. Creste si volumul vanzarilor si sunt deschise agentii de voiaj a „Aeroflot” la Chisinau si Cernauti.

   La mijlocul anilor 80’, de pe aeroportul Chisinau erau efectuate 73 de zboruri spre orase din URSS, transportandu-se peste un milion de calatori pe an.

   In 1990 aeroportul Chisinau devine aeroport international, o data cu inaugurarea zborului Chisinau- Frankfurt pe Main (Germania).

   In privinta aviatiei utilitare, aceasta era folosita in special la stropirea culturilor agricole. Singurul aerodrom militar a Republicii Moldova este la Marculesti (langa Balti). In 1991 Moldova a „mostenit” de la fosta URSS un numar de avioane militare MIG-29, ulterior vandute!

  Din pacate, inainte de 1991, nu existau in RSS.Moldoveneasca scoli pentru pregatirea personalului din ramura transport aerian, pilotii si controlorii de trafic aerian moldoveni trebuind sa se pregateasca la scolile din RSS.Ucraineana sau RSFS.Rusa.

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Dupa destramarea URSS si proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, in 1991, si transportul aerian este reorganizat.

    Astfel, prin decretul presedintelui Republicii Moldova din 12 ianuarie 1993, este infiintata compania de stat „Air Moldova”, prin preluarea activelor „Aeroflot”, existente pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea erau: un aeroport, 10 avioane „TU-154B” si 26 de avioane „TU-134”.

    Insa inceputul anilor 90’ a fost greu pentru aviatia civila a Moldovei. Reorganizarea a avut loc in situatii politice grele, scaderea dramatica a nivelului de trai a populatiei, disparitia legaturilor economice traditionale, aparitia de dificultati in aprovizionarea cu combustibili si piese de schimb.
   Scaderea considerabila a cererii pentru serviciile aeriene a condus la micsorarea indicatorilor economici pentru transportul aerian din Moldova la nivelul anilor 50’. In 1991 nu erau active decat doua curse aeriene de pe aeroportul Chisinau- spre Moscova si Tel-Aviv, dar, cu toate acestea, „Air-Moldova” a reusit sa supravietuiasca.

   La inceputul anilor 2000 situatia a inceput sa se schimbe in bine. Pentru prima data de la infiintare, „AIR-MOLDOVA” a reusit sa achizitioneze avioane noi, si sunt lansate mai multe zboruri spre Europa.


   In prezent, flota „Air-Moldova” numara 7 avioane noi, cu reactie:

  - 3 bucati „Airbus A-320-200” (din care unul pastrat „in rezerva”) ( doua motoare turboventilatoare tip „Pratt & Whitney 6122A” sau „CFM-56-5” sau „IAE-V2500”, viteza de croaziera 0,79 Mach, altitudinea maxima 39.000 ft, autonomia 6800 km, lungimea 44,51 m, anvergura aripilor 34,10 m, capacitatea de transport 117-220 calatori si doi membri ai echipajului.
    Acest tip de avion dispune de o serie de sisteme in premiera: primul avion de pasageri, cu comenzi de zbor digitale „fly by wire”, sisteme de control si intretinere electronice (care pot fi foarte usor imbunatatite), o mare parte din sistemele avionice sunt deasemenea electronice, primul avion civil echipat cu echipamentul de control al sistemelor „EFIS” (care foloseste un joystick in locul traditionalei manse), sistem „wingtip fence” (similar cu sistemele „winglet” de la avioanele „Boeing”), pentru reducerea consumului si a turbulentelor din urma avionului ).

 -Una bucata „Airbus-A-321-200” (Inchiriat de la „Hermes Airlines”)

 -Doua bucati „Embraer 190” (avion scurt si mediu-curier, echipat cu doua motoare turboventilatoare tip „GE CF34-10E”, care dezvolta o putere de 89 Kn fiecare, viteza de croaziera 890 km/h, altitudinea maxima 12.500 m, autonomia 4448 km, lungimea 36,24 m, anvergura aripilor 28,72 m, capacitatea de transport 114 calatori si doi membri ai echipajului).

- Una bucata „Embraer 120” (doua motoare turbopropulsoare „Pratt & Whitney Canada PW-118A”, care dezvolta o putere de 1800 cp fiecare, viteza de croaziera 555 km/h, altitudinea maxima 32.000 „picioare”, autonomia 1428 km, lungimea 20,07 m, anvergura aripilor 19,78 m, capacitatea de transport 30 calatori si doi-trei membri ai echipajului. Avionul este dotat cu sistemul avionic „Collins Efis” si cu pilot automat).


     In 2001 sunt „luate in arenda” (inchiriate) avioanele „Embraer 120” si „Embraer 145” (made in Brazilia), la 10 mai 2010 este achizitionat avionul „Embraer 190” (made in Brazilia), in septembrie 2003 si februarie 2004 sunt achizitionate doua avioane „Airbus A-320”, urmat de al treilea (made in Europa de Vest). La 10 mai 2010 au mai fost achizitionate inca doua avioane „Embraer 190”.

   Pentru operarea avioanelor „Air Moldova” are 40 de piloti.

   De asemenea, se iau si alte masuri, vizand imbunatatirea serviciilor „Air-Moldova”: in 2003 compania adopta un nou logo si un nou design a avioanelor sale (sunt revopsite), creearea unui sir de companii adiacente (in colaborare cu „IS Aeroportul Chisinau”): „Sky Alliance” (vanzare bilete), „Aeroport Catering” (pentru prepararea si servirea hranei la bordul avioanelor), „Aeroport Handling” (inregistrarea pasagerilor, transportul bagajelor si deservirea avioanelor) si „Aeroport-Petrol” (alimentarea cu carburant a avioanelor), lansarea programului „Air-Moldova-Club” (pentru calatorii fideli, din 15 decembrie 2004), lansarea site-ului „Air-Moldova” si vanzarea biletelor de avion online.
   La data de 13 iulie 2004 „Air-Moldova” devine membru IATA.


   De asemenea, se mareste si numarul zborurilor efectuate de „Air-Moldova”. In 2006 "Air Moldova" efectua zboruri spre 11 destinatii externe: Amsterdam, Atena, Bucuresti, Frankfurt pe Main, Istambul, Larnaca, Lisabona, Moscova, Praga, Roma si Viena. Din 4 august 2004 este inaugurat si zborul Chisinau- Madrid. Ulterior, s-au adaugat si zborurile spre: Londra, Milano, Verona, Paris si Sankt Petersburg, ajungand astazi la 16 destinatii externe.

   In 2009 „Air Moldova” detinea acorduri de colaborare cu 80 de companii aeriene din lume (printre care „Lufthansa”, „Delta-Airlines”, „United Airlines”, „Aeroflot”, „Alitalia”, „EL-AL”, „TAP-Portugalia”, etc.). „Air Moldova” a aderat la sistemul „BSP” (Billing and Settlment Plan, din 11 state) si la sistemul „ARC” (Airline Reporting Corporation), privind vanzarea biletelor (iulie 2009). In mai 2006 „Air Moldova” a implementat biletul electronic (printre primele state din CSI) si din iunie 2007 a lansat vanzarea online a biletelor.

   In 2013 „Air Moldova” a transportat 527.000 pasageri.

   Si aeroportul Chisinau este modernizat in 1999-2000. In prezent, de pe aeroportul Chisinau opereaza 9 companii aeriene, spre 18 destinatii externe. Nivelul traficului este de 847.900 pasageri si 1.800 tone de marfa. Capacitatea aeroportului Chisinau este de 1.400.000 calatori/an.
De pe aeroportul Chisinau decoleaza si aterizeaza 85 de curse aeriene/saptamana, cea mai solicitata fiind cursa aeriana Chisinau-Moscova (cu 76.000 pasageri in 2006).

   In afara de „Air Moldova” (care transporta 55 % din pasageri), alte companii aeriene care opereaza pe aeroportul Chisinau sunt: „Moldova Airlines”, „Turkish Airlines”, „Austrian Airlines” si „TAROM”.

   Majoritatea avioanelor care opereaza pe aeroportul Chisinau sunt de dimensiuni mici si medii („regionale”) :”SAAB-2000”, „Embraer 120”, „Embraer 145”, „Fokker 100”, cu exceptia a trei „Airbus A-320” (a „Air-Moldova”) si a unui „Boeing 737” (a „Turkish Airlines”).
   In 2007 aeroportul Chisinau a fost declarat cel mai bun aeroport din statele membre CSI.

   In 2009 de pe aeroportul Chisinau decolau si aterizau curse aeriene in 20 de directii (Atena, Bucuresti, Budapesta, Frankfurt pe Main, Istambul, Larnaca, Lisabona, Londra, Madrid, Milano, Moscova, Paris, Praga, Riga, Roma, Sankt Petersburg, Tel-Aviv, Timisoara, Verona, Viena), in anul 2009 de pe aeroportul din Chisinau au plecat si au sosit 808.000 pasageri.

   Acestia au fost transportati de catre companiile aeriene: „Air-Moldova”, „Moldova Airlines”, „Tandem Aero”, „Nobil Air” (companii aeriene din Republica Moldova) si „Turkish Airlines”, „Austrian Airlines”, „Sibiri”, „Meridiana SPA”, „TAROM”, „Carpat Air”, „Air Baltic”, etc.
 
  In 1992 Republica Moldova adera la „Conventia de la Chicago”, devenind membru ICAO. In 1996  Moldova este primul stat membru CSI care adera la „ECAC”, in 2000  Moldova adera la „Eurocontrol”, iar, in 2009, adera la „EASA” (Agentia Europeana pentru Siguranta Aviatiei).


Cateva date despre „Moldatsa”, compania care asigura dirijarea traficului aerian in Republica Moldova:

-Fondată în 1994, în conformitate cu Rezoluţia Guvernului RM N 3 din 12 Ianuarie 1994.
-La sfârşitul anului 1998, în scopul furnizării serviciilor meteorologice aeronautice, s-a decis să fie creat în componenţa întreprinderii Serviciul Meteorologic Aeronautic.
-În acelaş an MoldATSA preia de la Aeroportul Internaţional Chişinău unitatea de informare aeronautică, fiind mai târziu reorganizată în Serviciul de informare aeronautică (AIS).
-Urmând cerinţele stabilite de EUROCONTROL, MoldATSA creează la începutul anului 2003, Serviciul Management siguraţă şi calitate.
-MoldATSA este subordinată direct Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Într-o serie de aspecte această subordonare se realizează prin intermediul Administraţiei Aviaţiei Civile, Autoritatea Naţională de Supraveghere.  În prezent numărul de salariaţi este de 313 persoane.
Sarcina MoldATSA este de a oferi binefeciarilor o utilizare flexibilă şi eficientă a spaţiului aerian, în deplină conformitate cu cerinţele de siguranţă stabilite de ICAO, EUROCONTROL şi regulamentele naţionale de siguranţă.


  Sistemul transporturilor aeriene din Republica Moldova cuprinde urmatoarele structuri de stat:


-Autoritatea Aeronautica Civila a Republicii Moldova. Adresa: Chisinau, sector Botanica, Bdul. Dacia 80/2, telefon 00373022823500.

-„Intreprinderea de stat Aeroportul International Chisinau”. A fost infiintata, sub aceasta denumire, in anul 1995.Director este Alexandru Ciutac. Adresa: Chisinau, Bdul. Dacia, nr. 80/3, telefon 00373022525111. Din 1 noiembrie 2013 aeroportul Chisinau este concesionat firmei private "SC Avia Invest SRL", din Cipru.
 
-„Intreprinderea de stat Moldoaeroservice”, care gestioneaza aerodromul militar Marculesti (Balti). A fost infiintata in anul 1996. Are sediul in municipiul Balti, strada Aerodromului, nr. 12. Efectuiaza si zboruri utilitare, pentru stropitul culturilor agricole.

-„Intreprinderea de stat Air-Moldova”. A fost infiintata la 12 ianuarie 1993. Are adresa si sediul in Chisinau, sector Botanica, Bdul. Dacia, nr. 80/2,  telefon 00373022525502. Director este Mircea Maleca. Compania numara 474 salariati. In anul 2018 compania aeriana de stat "Air Moldova" este privatizata, actiunile sale fiind cumparate de firmele private "Blue Air" și "Civil Aviation Group".

-„ISCA Agroavia” (idem).  Efectuiaza zboruri utilitare, pentru stropirea culturilor agricole.

-„Intreprinderea de stat Moldatsa” (pentru dirijarea traficului aerian). A fost infiintata la 12 ianuarie 1994. Are sediul in Chisinau, sector Botanica, Bdul. Dacia, nr. 80/4, telefon 00373022502805. In prezent numara 313 salariati.

-„Intreprinderea de stat Centrul Aeronautic de Instruire”.  A fost infiintata in anul 1999. Are sediul in Chisinau, strada Aeroport, nr. 80, telefon 00373022525423. Director este Bazaochi Vitalie. Are 8 salariati.
 
-„Intreprinderea de stat Centrul de Medicina a Aviatiei Civile”.  Adresa: Chisinau, sector Botanica, Bdul. Dacia, nr. 60/2, telefon 00373022525110.

-„SC Aeroport Handling”

-„SC Aeroport Catering”

-„SC Aeroport Petrol”  


Toate aceste 11 unitati a aviatiei civile moldovenesti erau subordonate „Ministerului transporturilor si infrastructurii drumurilor”.

In aviatia civila moldoveneasca lucreaza cca 2.000 de persoane.



De asemenea, mai exista si „Aeroclubul Moldovei”, infiintat in 2015.
A fost infiintat de un grup de iubitori şi entuziaşti ai aviaţiei generale din Republica Moldova, însă rădăcinile acestuia fiind mult mai vechi. Acesta activează pe teritoriul aerodromului Vadul lui Vodă unde membrii aeroclubului deţin o flotă diversificată de aeronave.
Acesta dispune de un numar de 6 avioane sportive si de antrenament, de urmatoarele tipuri: „Cessna-F150L”, „Cessna-F150H”, „Cessna-C172N”, „Cessna-F172-Rocket”, „Cessna-C182P” si „Yakovlev-YAK18T”.

 Pe lângă flota aeriană, Aeroclubul ECHIPAJ operează și un simulator de zbor. Acesta este amplasat oficiul aeroclubului, pe str. Burebista 1/3 din Chişinău. Simulatorul are sarcina de a efectua atât zboruri introductive pentru viitorii piloți, cât și a celor de antrenament a piloților deja licențiați, cu ajutorul acestuia fiind căpătate și dezvoltate aptitudinile vitale în pilotarea aeronavelor, întreţinerea comunicării radio şi a navigaţiei în spaţiul aerian.
 Simulatorul este o reconstrucție identică și în mărime reală a cabinei a legendarului Yakovlev şi creează condiţii de zbor la maxim apropiate de cele reale.
 Prin prisma acestui aeroclub se urmărește dezvoltarea și promovarea aviației private generale în Republica Moldova, disponibilizând absolut toate resursele noastre pentru toți doritorii de a simți experiența unică de zbor, de a realiza visul lui Icar și savura din plin plăcerea aflării la înălțime, peste frumusețile extraordinare ale Republicii Moldova, alături de aviatorii noștri experimentați.
Aeroclubul nostru vă poate oferi un hobby mai puțin obișnuit, un mod de odihnă activ, care adaugă în sânge o doză bună de adrenalină, cât și un cadou perfect pentru orice ocazie, de la surprize obișnuite pentru persoanele dragi până la zile de nașteri, sau chiar cereri în căsătorie de neuitat!
Deveniți un membru al aeroclubului și visul aeronautic va deveni realitate!

Adresa si sediul „Aeroclubului Moldovei” sunt: „Oraselul” Vadu lui Voda, s. Vaduleni, telefon 00373.069040117.



  Dupa 1991 aeroportul Cernauti trece in administrarea Ucrainei. In prezent, de pe aerportul Cernauti, compania aeriana romaneasca „ Carpatair” efectuiaza zboruri spre/dinspre: Timisoara, Bucuresti, Bacau, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Sibiu si Suceava (Romania), Ancona, Bari, Bologna, Florenta, Milano, Roma, Torino, Venetia, Verona (Italia), Dusseldorf, Munchen, Stuttgard (Germania), Atena (Grecia), Chisinau (Moldova), Lvov si Odessa (Ucraina).
  Compania aeriana „Dniprovia” efectuiaza zborul Cernauti- Kiev.
  Lungimea pistei (asfaltate) este de 2.216 m.


  Inainte de 1991 in fosta RSSM se producea si mancare speciala, pentru cosmonauti.



  In privinta aeroportului din Cernauti, acesta apartine in prezent de „Consiliul Regional Cernauti”.
  In anii 2011 si 2014 au loc lucrari de modernizare si renovare a pistei, si a sistemului de iluminat si balizaj a acesteia.
 Aceste lucrari au permis ca de pe aeroportul Cernauti sa poate decola si ateriza avioane de mare capacitate, precum: Boeing-737, Airbus-A-320, AN-12, YAK-42, etc.
 Lungimea pistei (asfaltate) este de 2216 m, iar latimea de 42 m. De asemenea, aeroportul dispune de: cladire de calatori modernizata, turn de control, sistem radar, sistem modern de iluminare si balizaj a pistei, hangare, unitate de pompieri, unitate sanitara, statie de alimentare cu combustibil a aeronavelor, avand o capacitate de 12 aterizari-decolari/ora.
 In ultimii ani insa, singurul zbor comercial operat de pe aeroportul din Cernauti a fost zborul Cernauti- Kiev Boryspil, efectuat de compania aeriana „Ukraine International Airlines”.
 Din pacate, din 31 martie 2014, aeroportul din Cernauti este inchis pentru zborurile comerciale regulate de pasageri.
 Astazi mai este folosit ocazional pentru avioane ce transporta unele marfuri, avioane utilitare sau avioane guvernamentale.



  In privinta celorlalte 5 aerodromuri militare si utilitare din Republica Moldova, si acestea inregistreaza anumite evolutii:

-„Aeroportul international Balti”
 La data de 31 mai 1994, acesta este omologat pentru a opera zboruri cu avioane de tipul TU-154 si IL-76-T.
 Existau planuri de a face din acest „aeroport” o baza pentru avioanele TU-134 si TU-154.
 La data de 12 septembrie 1994, Autoritatea Aeronautica a Republicii Moldova, prin „Ordinul nr. 79” si prin decretul guvernului nr. 497 din 9 august 1993, creeaza intreprinderea de stat „Moldovaaeroservice”, in administrarea careia este trecut si „Aeroportul international Balti”.
 Din data de 14 octombrie 2015, datorita lipsei finantarii, este retras certificatul de zbor pentru intreprinderea „Moldovaaeroservice”.
 Astazi de pe acest „aeroport” se efectuiaza doar ocazional zboruri de pasageri si de marfa.
 De asemenea, pista este utilizata si pentru curse auto sau concerte in aer liber.
 Astazi, „aeroportul international Balti” dispune de urmatoarele dotari si facilitati: pista betonata lunga de 2.240 m si 42 m latime, turn de control, terminal de pasageri, birou de bagaje, birou de bilete, hangare metalice, generator cu grup electrogen, parcare si teren pentru o viitoare extindere.


-Aerodromul Marculesti (langa Balti)
 La 10 iulie 2008, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti”. Documentul prevede crearea unei zone economice libere, în cadrul căreia vor fi utilizate infrastrutura şi teritoriul aeroportului. Atât aeroportul cât şi zona economică liberă este gestionată de către Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, în calitate de Investitor General. Legea prevede regimul vamal, fiscal etc., care va asigura un climat investiţional favorabil pentru atragerea investitorilor şi realizarea proiectelor economice în Aeroportul Liber.
  Pe teritoriul cu o suprafaţă de peste 260 ha, alături de transportatorii aerieni, în regim preferenţial vor activa şi rezidenţii — antreprenori în domeniul industriei ş.a.
  În acest scop, pentru construcţia aeroportului au fost alocate 50.60 ha cu infrastructura necesară . În prezent aici sunt înregistraţi 12 rezidenţi, 10 autohtoni şi 2 străini.  Aceştia s-au specializat în asemenea activităţi precum: transportarea aeriană a mărfurilor, operaţiuni de logistică, construcţia şi reconstrucţia obiectelor, deservirea infrastructurii aeroportului .
 Pista de decolare/aterizare din Aeroportul Mărculeşti se deosebeşte de alte piste de zbor din Moldova prin grosimea dublă, care permite aterizarea aeronavelor grele. Datorită beneficierii de facilităţi fiscale şi vamale, cât şi pistei, Aeroportul Mărculeşti, pretinde a deveni un important centru de tranzitare a mărfurilor. În prezent numărul mediu de angajaţi este de 369 persoane.
In prezent aerodromul Marculesti dispune de o pista betonata lunga de 2.512 m si lata de 40 m.


-Aerodromul Tiraspol
În 2012 o delegaţie a Dumei de Stat condusă Serghei Gavrilov a anunţat că aeroportul din Tiraspol va fi reconstruit în detrimentul bugetului rus, urmând ca pista să fie folosită de militarii ruşi.
In prezent, aerodromul Tiraspol dispune de o pista betonata lunga de 2.500 m.


-„Aeroportul Cahul”
  Se află la o distanţă de 8 km de oraşul Cahul.
 Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.467 din 28 august 1996 aeroportului aviaţiei civile Cahul a fost transmis în gestiunea administraţiei publice locale.
  În 2002 aeroportului i se acoradă statut de aeroport internaţional şi Consiliul raional Cahul a adoptat decizia cu privire la reorganizarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Cahul” în Întreprindere Municipală „Aeroportul Internaţional Cahul” .
  În perioada existenţe judeţului Cahul, şi oraşul Cahul era un centru judeţean, existau câteva rute spre Ucraina, Rusia şi Turcia .
  După anul 2003 Aeroportul Internaţional Cahul a fost supus lucrărilor de renovare. Între timp a apărut un investitor german, care a cumpărat 51% din acţiunile Aeroportului, iar Consiliul raional Cahul deţine 49%. A fost reparată pista de decolare-aterizare, au fost achiziţionate echipamente moderne .
  Cu toate acestea, aeroportul nu a obţinut, din partea Administraţiei Aviaţiei Civile de Stat, autorizaţia de exploatare şi funcţionare a aeroportului. Activitatea întreprinderei „Aeroportul Internaţional Cahul” fiind sistată în 2004 de către Autoritatea Aeronautică Civilă, din motiv că aerodromul nu corespunde cerinţelor privind siguranţa zborurilor .
 Cu o suprafaţă de 100,45 ha Aeroportul Internaţion Cahul este cel mai mare unicul aeroport cu satut de internaţional din Regiunea de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova. În prezent aeroportul este în perioada de licenţiere .
  Are o pista betonata, cu o lungime de 1703 m si o latime de 35 m.


-„Aeroportul Ceadir Lunga”
Se află în sud-vestul „oraselului” Ceadîr-Lunga. În 2011 Asociaţia aviatică din Turcia (ATA) a efectuat o vizită pentru examinarea posibilităţile închirierii şi investirii în dezvoltarea aeroportului.
Are o pista betonata in lungime de 1703 m.

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

In anul 1977 este inaugurat „Observatorul astrofizic” al Universitatii de Stat a Moldovei”. Este situat in raionul Straseni, comuna Lozova, pe soseaua Leuseni- Chisinau.

   Inainte de 1991 la uzina "Sigma" din Chisinau (infiintata in 1963) se producea si tehnica de calcul cu destinatie speciala , inclusiv computere de bord pentru rachete balistice si statia spatiala "Mir"".    


 Din 21 iulie 2017 „Ministerul transporturilor si gospodaririi drumurilor” este desfiintat, si ca urmare toate  unitatile de stat din structura lui trec in subordinea „Ministerului economiei si infrastructurii”.

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Vechea cladire a aeroportului Chisinau (construita in 1960 si utilizata pana in 1974)
52_big.jpg (33.09 KB; downloaded 3227 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Actuala cladire a aeroportului Chisinau (inaugurata in 1974)
19_960.jpg (51.91 KB; downloaded 3223 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Actuala cladire a aeroportului Chisinau
30_big.jpg (22.46 KB; downloaded 3224 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Turnul de control al aeroportului Chisinau si sediul "Moldatsa"
58_big.jpg (33.27 KB; downloaded 3226 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

"Aeroportul" Balti-Leadoveni (nu este deschis pentru zboruri comerciale regulate)
55_big.jpg (24.24 KB; downloaded 3225 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

Aerodromul Balti-Marculesti.  Este singurul aerodrom militar din Republica Moldova, aflat sub controlul guvernului de la Chisinau.
 In trecut aici a existat o escadrila de avioane militare MIG-29.
99_big.jpg (41.11 KB; downloaded 3233 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

-"Aeroportul" Cahul (nu este deschis pentru zboruri comerciale regulate)
93_big.jpg (28.83 KB; downloaded 3229 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

-"Aeroportul" Ceadar-Lunga (nu deserveste zboruri comerciale regulate)
77_big.jpg (58.91 KB; downloaded 3228 times)

 


Re: Transportul aerian in Republica Moldova fl82

-Cladirea fostului aeroport Soroca  (in prezent cladirea  găzduieşte personalul Serviciului Hidrometeorologic de Stat).

 Era situate pe soseaua "M2" Soroca- Cosauti (la nord de orasul Soroca)

 In 1967 era cu siguranta folosit (anul exact al inaugurarii nu stiu). In 1980 este inchis. Zborul Soroca-Chisinau dura 20 de minute si se efectua in anii 70' cu avioane de tipul "YAK-40". Pretul unui zbor Soroca-Chisinau era atunci de cca 9 ruble (la autobuz costa 7 ruble), in conditiile cand salariu mediu atunci in fosta URSS era de cca 150 ruble/luna .
Fostul aeroport Soroca.jpg (54.78 KB; downloaded 3229 times)

 


 
Go to page:  1 2
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Moldova  • 
Choose destination

Since our 2265 forum members have written 419376 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use