Transportul în lumeEuropaMoldova

 

Topic: Transportul naval din Republica Moldova

14 posts, 4077 views
Transportul naval din Republica Moldova fl82

Inca de la sfarsitul deceniului 4 al secolului 19 (cca 1840) a fost organizata navigatia pe raul Nistru. Doua decenii mai tarziu (cca 1860) s-au inceput lucrarile de curatire a albiei raului.

   Sub administratie ruseasca (tarista), exista o companie de navigatie pe raul Prut, cu capital rusesc. Aceasta companie avea in dotare mai multe slepuri, remorchere si plutitoare de mic tonaj, care se puteau ridica pana la Leova si Ungheni. Prutul era navigabil pe lungimea de 313 km, pana la Nemteni (la varsarea Jijiei).
  In 1919, dupa oarecare pierderi din timpul razboiului, mostenirea lasata, de aceasta societate, era de: 12 remorchere mici, 11 slepuri (de 40-50 vagoane, incarcate), 24 de slepuri incarcate, 10 slepuri ale „Zemstvei” Chisinau, 2 tancuri pentru petrol (de cate 40-50 vagoane), 26 de bacuri mici, cu motor, si 46 de bacuri fara motor.
  In perioada interbelica, navigatia pe raul Prut se dezvolta.
  In timpul celui de-al doilea razboi mondial, multe poduri sunt dinamitate si prabusite in albia raului, slepurile care navigau pe Prut sunt distruse, astfel ca navigatia pe acest rau inceteaza. In anii 50’ podurile prabusite sunt scoase din albia raului si refacute.
  In 1968 URSS reia unilateral navigatia pe raul Prut , iar din 1972 apare un proiect intocmit de IPTANA pentru amenajarea pentru navigatie a raului Prut, in aval de barajul Stanca-Costesti (inaugurat in 1978).


  Realizarea astazi a acestui proiect, de amenajare pentru navigatie a raului Prut (in aval de barajul de la Stanca-Costesti) ar necesita suma de un miliard de euro.

  Astazi (in Basarabia si nordul Bucovinei), raul Nistru este traversat de:

-5  poduri de cale ferata (Giurgiulesti, Falciu, Ungheni- pentru cale incalecata cu 4 sine, Cernauti , Vascauti- pentru cale larga simpla)

-12  poduri rutiere (Giurgiulesti, Oancea, Albita, Sculeni, Stanca Costesti-pe barajul hidrocentralei, Lipcani, Noua Sulita, Cernauti- 4 poduri, Hlinita)

-Un singur loc de trecere cu bacul (in proiect)- Vetrisoaia/Leova.


     Raul Nistru avea o latime a albiei de 150-250 m, si o adancime, la ape mici, care varia intre 0,50 m si 1,40 m, debitul mediul anual fiind de 600 m-cubi/secunda.
     In conditii normale, Nistrul era navigabil pana la Hotin, pe o lungime de 826 km.
     Navigatia pe raul Nistru era administrata de un serviciul special, cu sediul la Tighina. Acest serviciul instalasera o serie de scari hidrometrice, si dadea dispozitii, pe baza datelor ce le primea, pentru inaintarea slepurilor in amonte, sau pentru iesirea lor in Liman.
      Tot acest serviciul se ocupa si de lucrarile de ameliorare a senalului navigabil, a porturilor si a debarcaderelor.
      Din cauza bacurile de nisip, de la gura de varsare si din Liman, slepurile asa-zis ‚fluviale” care veneau de pe Nistru, transbordau in slepuri maritime, cu care navigau alaturi, o parte din incarcatura, pentru a putea trece punctele cele mai dificile.
     Inainte de razboi, exista o companie de navigatie pe raul Nistru, cu capital evreiesc, care, dupa 1918, a ramas Romaniei.
    In timpul razboiului, intretinerea senalului navigabil a raului Nistru a fost neglijata, multe vase au fost scufundate, iar podurile care traversau raul Nistru au cazut in albia raului (prin dinamitare), producandu-se obturarea si impotmolirea cursului raului, pe portiuni insemnate.
    Inchiderea, in perioada 1918-1936, a granitei romano-sovietice pe raul Nistru, a impiedicat realizarea lucrarilor de ameliorare a senalului navigabil si de reluare a navigatiei pe raul Nistru.
     S-au facut numai cateva lucrari de indiguire si consolidare a malurilor, precum si cateva lucrari si studii in Liman.
     A existat un proiect romano-polonez de construire a unui canal navigabil, care sa lege raurile Nistru si Vistula. Un asemenea canal navigabil ar fi scurtat drumul vapoarelor, intre Marea Neagra si Marea Baltica, cu 3.000 de mile maritime. Acest canal a ramas doar in stadiul de proiect.

    In timpul celui de-al doilea razboi mondial, podurile de pe Nistru se prabusesc in albia raului (prin dinamitare), si navigatia este intrerupta. In anii 50’, aceste poduri sunt refacute.

    Constructia „Complexului hidroenergetic” de pe raul Nistru ( compus din 4 hidrocentrale si lacurile de acumulare cu baraje- Hidrocentrala Novodnistrovsk intre 1973-1983, cu o putere instalata de 702 MW, Hidrocentrala Nahoreani intre 1983-2000, cu o putere instalata de 40,8 MW, Hidrocentrala reversibila de la Respopeni/Secureni, aflata in constructie, si care va aveea o putere instalata de 648 MW si Hidrocentrala Dubasari intre 1951-1954, cu o putere instalata de 48 MW), duce la imposibilitatea continuuarii navigatiei comerciale pe raul Nistru.

  Razboiul din Transnistria (1990-1992), duce la degradarea sau distrugerea instalatiilor de acostare a navelor, situate pe raul Nistru.

  Astazi „navigatia” pe raul Nistru se realizeaza numai in scop turistic sau de agrement, existand urmatoarele „puncte de acostare” pe raul Nistru:

-„Portul comercial Cetatea-Alba” (racordat prin cale ferata la statia Cetatea-Alba)

 -„Portul fluvial de calatori Tighina” (exista in 1945)

 -„Portul fluvial de marfuri Varnita” ( racordat prin cale ferata la statia Tighina-2)

 -„Portul de marfuri Rabnita” (exista in 1944; racordat prin cale ferata la statia Rabnita)

 -„Debarcaderul turistic Soroca” (astazi abandonat)
 

 Astazi (in Basarabia si nordul Bucovinei), raul Nistru este traversat de:

 -Un pod mixt, rutier si feroviar (la Bugaz/Zatoka)

 -5  poduri de cale ferata (la: Tighina, Mateuti, Valcinet, Lencauti, Schit/Kostryzhivka) (toate pentru cale simpla)

-16  poduri rutiere (la: Maiaky, Rascaieti, Tiraspol, Tighina, Gura Bacului, Vadu lui Voda, Criuleni, Dubasari-pe barajul hidrocentralei, Rezina, Sanatauca/Camenca, Unguri, Otaci, Naslavcea/Nahoriany- pe barajul hidrocentralei, Novodnistrovsk- pe barajul hidrocentralei, Hotin, Crisceatec)

- 8  puncte de trecere cu bacul ( Cosauti, Soroca- doua puncte, Vasilcau, Nimereuca, Bosernita-desfiintat, Delacau, Slobozia)

 Tot Nistru este folosit intens pentru alimentarea cu apa a localitatilor (captarea Vadul lui Voda, care alimenteaza partial cu apa potabila Chisinaul), irigatii, agrement, etc. Din pacate, in prezent, Nistrul este poluat, datorita lipsei sau existentei unor statii de epurare a apelor uzate vechi, poluarea cu pesticite a raurilor ce se varsa in Nistrul (in primul rand- Raut), problema braconajului, etc


    Fluviul Dunarea (inclusiv bratul Chilia) scalda suprafata Basarabiei pe o distanta de 200 „verste” (1 „versta”=1080 m; 200 „verste”= 216 km), si este navigabila (cu exceptia bratului Chilia) pentru vapoare cu un tonaj maxim de 55.000 tdw, si pescaj maxim (sectorul Dunarii maritime) de 7 m.
    Dupa 1918 este folosita din plin, pentru transportul marfurilor si produselor basarabene. Se dezvolta porturile: Reni, Ismail si Valkov.

    Dupa ce Basarabia este ocupata de catre URSS, in 1944, partea de sud a Basarabiei (si deci si accesul la Dunare si Marea Neagra) este incorporata in „RSS Ucraineana”, iar „RSS Moldoveneasca” ramane cu o portiune simbolica, de cca 500 m, acces la Dunare. Astfel, transportul naval din Basarabia primeste o grea lovitura, in Moldova practic acesta disparand.

    Dupa 1960 porturile Reni si Ismail sunt modernizate (macarale de cheu, cheuri betonate, statii-radar si statii-radio, pentru comunicarea cu vapoarele). Sunt instalate geamanduri, se fac unele lucrari de adancire a senalului navigabil a Dunarii. Un nou port construit este cel de la limanul Nistrului, cu linie ferata racordata la statia Zatoka.


    Pe Dunare circulau si nave de calatori obisnuite, sau nave de calatori rapide, cu arpi subacvatice, de tipul „Racheta” sau „Meteor”, care efectuau curse regulate intre Reni si Ismail.
    In anii 80’, pe caile fluviale ale RSS- Moldovenesti, s-ar fi transportat 5 milioane tone/km de marfa .


   Dupa destramarea URSS, in 1991, cea mai mare parte a Dunarii si bratul Chilia, precum si iesirea la Marea Neagra raman Ucrainei. Republica Moldova ramane cu o iesire simbolica la Dunare, in lungime de 500 m.

   Ucraina are in sudul Basarabiei (pe Dunare si bratul Chilia) porturile Reni si Ismail, precum si punctele de acostare Chilia-Veche si Valkov (pe fluviul Dunarea- inclusiv bratul Chilia) si portul Zatoka (de la varsarea Nistrului in Marea Neagra).


Astfel, in prezent, in nordul Bucovinei si Basarabia, transportul naval (fluvial) comercial se desfasoara numai pe fluviul Dunarea (inclusiv bratul Chilia), unde exista:

-3 porturi fluviale ,comerciale si de calatori: Giurgiulesti (apartine Republicii Moldova), Reni si Ismail (apartin Ucrainei)

-Doua puncte de acostare : Chilia Veche si Valkov (apartin Ucrainei)

-Portul fluvial Bugaz (Zatoka), situat la limanul raului Nistru (apartine de Ucraina).

 In anul 2004 Ucraina incepe constructia controversatului canal „Bastroe”, care sa lege bratul Chilia (in aval de Valkov) direct cu Marea Neagra.



 
    In 2006 este inaugurat singurul port a Republicii Moldova, portul comercial si de calatori Giurgiulesti (pe Dunare), care este folosit in special ca terminal petrolier. In 2009 acesta este legat de orasul Cahul, printr-o cale ferata.

   In prezent, lungimea cailor de navigatie fluviala a Republicii Moldova ar fi de 1.170 km . In 1990 s-au transportat pe acestea 317 milioane tone/km de marfa. Conflitul  din Transnistria a avut un impact negativ asupra transporturilor fluviale pe Nistru. „Porturile” nu functionau, mijloacele plutitoare au fost distruse si vandute la fier vechi.

    Pe raul Nistru se organizeaza excursii turistice spre Odessa, cu vapoare de capacitate medie (200-400 locuri) si cu diferite nave rapide si salupe. Totusi, in prezent, transportul fluvial nu este valorificat in deplina masura.

    In prezent, ar exista „portul fluvial” Rabnita, „portul fluvial” Tighina, „raionul de marfuri” Varnita (pe Nistru) si „portul fluvial” Ungheni (pe Prut).

    Ca agenti de transport naval din Republica Moldova se pot aminti: „Capitania portului Giurgiulesti”, Intreprinderea de stat „Portul Fluvial Ungheni”, „Intreprinderea de Stat Registrul Naval”, „Intreprinderea de Stat Bacul Moldovei” si „ICS Danube-Logistics SRL”. In total 5 operatori.



     
   O scurta prezentare a singurului port (cu trafic naval comercial regulat) a Republicii Moldova- portul Giurgiulesti, la Dunare. Aceste cuprinde 6 terminale:

-portul international tip terminal petrolier, cu regim de „zona libera” (operat de „ICS-Danube Logistics SRL”). Cuprinde: terminalul petrolier (cheiuri la care pot acosta nave cu o capacitate de pana la 10.000 tdw, rezervoare pentru stocarea produselor petroliere cu o capacitate de 62.000 mc, laboratoare, cladirea administrativa, statie de Incarcare a navelor din autocisterne, si, de la mijlocul 2010, si utilaje pentru incarcarea navelor din vagoane-cisterna. Numit si „terminalul petrolier Bemol”);

-Terminalul de containere;

-Terminalul pentru marfuri diferentiate;

-Terminalul de cereale (cheiuri la care pot acosta nave cu o capacitate de pana la 7.000 tdw, rezervoare de stocare a cerealelor cu o capacitate de 50.000 tone, cladire administrativa, laborator, cai de acces auto si  feroviare);

-Terminalul pentru materiale de constructie;

-portul de calatori (operat de „Intreprinderea de stat Port Fluvial Ungheni”. Are bloc administrativ cu 4 etaje, statie de epurare, parcare, drum de acces, statie de imbarcare/debarcare a pasagerilor din autobuse, capacitatea de deservire este de 300 pasageri/zi, si cheiuri betonate la care pot acosta nave de pasageri cu lungimea maxima de 120 m, latime maxima 16 m, pescaj maxim 4,5 m, si capacitate maxima de transport cca 300 calatori).

   Pentru Republica Moldova este foarte important acest complex portuar care datorită situării geografice se incadrează în coridorul VII pan-european, coridorul TRACECA și poate fi utilizat nu numai pentru importul și exportul mărfurilor în/din Republica Moldova dar și pentru tranzitul mărfurilor în/din Uniunea Europeană și alte state a bazinului Dunărean.

   O problema care mai trebuie rezolvata este cea a pregatirii personalului din ramura transport naval (marinari, dispeceri de port, docheri, etc.), in Republica Moldova neexistand deocamdata scoli pentru pregatirea acestora.

   In nordul Bucovinei si tinutul Herta nu exista transport naval.

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

In afara de portul fluvial Giurgiulesti in Republica Moldova mai exista si alte cateva asa-zise „porturi fluviale” (dar care in prezent pot fi utilizate numai pentru transporturi navale cu caracter de agrement si turistic):

-„Portul fluvial” Ungheni (pe raul Prut)

-„Portul fluvial” Tighina (pe raul Nistru; in acest „port” ar fi inregistrate 11 nave fluviale, marea majoritate cu un grad avansat de uzura.  Din 1992 este ocupat de regimul de la Tiraspol.

-„Portul fluvial” Varnita (pe raul Nistru; este legat prin cale ferata de statia Tighina-2).



 In privinta transportului naval maritim, desi Basarabia are iesirea la Marea Neagra, pe tarmul basarabean al Marii Negre nu exista nici un port!

 Cel mai apropiat port maritim este cel de la Odessa.

 In 1922 este construit de catre „Comisia Europeana a Dunarii” farul maritim din insula Serpilor. In 1948 acesta este cedat (impreuna cu insula) catre URSS, iar, din 1991, Ucrainei.


Din punct de vedere organizatoric, in transportul naval din Republica Moldova, exista urmatoarele structuri de stat:

-„Agentia Navala a Republicii Moldova”, constituita in martie 2017, prin fuzionarea „Registrului Naval” (infiintat in anul 2006) si „Capitaniei portului Giurgiulesti” (infiintata in anul 2006). Are sediul in Chisinau, Soseaua Hancesti, nr. 53, etaj 5, telefon 0037322731396.

-„Intreprinderea de stat portul fluvial Ungheni” . Directorul acesteia este Vladimir Medvedev. A fost infiintata in 1993. Are sediul in „oraselul” Ungheni, strada Lacului, nr. 1, telefon 0037323633275.

-„Intreprinderea de stat bacul Molovata”. Directorul acesteia este Vladimir Carpov. A fost infiintata in 2000. Are sediul in localitatea Molovata
Noua, „oraselul”  Dubasari.

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Terminalul "Bemol" pentru produse petroliere din portul fluvial Giurgiulesti (fotografii preluate de pe wikimapia)
47_big.jpg (41.74 KB; downloaded 3665 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

Idem (in fotografie se observa si confluienta raului Prut cu fluvial Dunarea)
17_big.jpg (51.29 KB; downloaded 3666 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Terminalul de produse cerealiere din portul fluvial Giurgiulesti
69_big.jpg (42.35 KB; downloaded 3662 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Terminalul de materiale de constructii din portul fluvial Giurgiulesti
panoramio-100513959.jpg (183.12 KB; downloaded 3664 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Terminalul de pasageri al portului fluvial Giurgiulesti
Giurgiulesti-Harbour.jpg (101.3 KB; downloaded 3669 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

Constructia portului fluvial Giurgiulesti incepe in 1996.

In 1999, în schimbul cedării unei porțiuni de drum contestat în partea de est a țării Ucrainei, Republica Moldova a primit o fâșie de teren cu o ieșire la Dunăre de 450 de metri, care a aparținut statului ucrainean după destrămarea Uniunii Sovietice.

La 26 octombrie 2006 portul Giurgiulesti este inaugurat.

Acesta cuprinde un numar de 6 terminale, astfel:

-"Terminalul de produse petroliere Bemol", la fluvial Dunarea. Terminalul petrolier a fost construit din investiții străine în valoare de 35 milioane dolari SUA. Dana poate primi nave maritime și barje fluviale cu pescajul de până la 6,5 m și poate descărca sau încărca până la 3 tipuri diferite de produse petroliere în același timp. Capacitatea totală de depozitare este de peste 63 de mii de metri cubi de produse petroliere, iar capacitatea maximă de transbordare va fi de peste 2 milioane tone pe an .

-"Terminalul pentru containere", la fluviul Dunarea.

-"Terminalul pentru marfa diferentiata", la raul Prut.

-"Terminalul pentru cereale", la raul Prut. Terminalul cerealier (investiție 12 milioane dolari SUA) servește la transportul cerealelor pe cale maritimă în și din Republica Moldova, în caz de necesitate. Are o capacitate de primire de 3.000 tone de cereale pe zi prin intermediul transportului auto și feroviar și o capacitate încărcare a unităților de transport maritime de până la 7.000 tone, cu o viteză de încărcare de 300 tone pe oră. Are o capacitate de prelucrare pentru export de până 500 mii tone cereale.

-"Terminalul pentru materiale de constructii", la raul Prut.

-"Terminalul de pasageri", la raul Prut. Portul de călători (investiție de 10 milioane dolari SUA) are o capacitate de circa 300 de pasageri pe zi.


 Ca inconveniente, dezvoltarea portului Giurgiulești și manevrele navelor în dreptul său, sunt stînjenite de îngustimea malului Republicii Moldova la Dunării (doar 340 de metri), deoarece schimbul teritorial propus cu Ucraina nu a fost posibil (o zona situata la est de localitatea Giurgiulesti, zona cunoscuta ca si "Rapele de la Mandresti", care astazi face parte din teritoriul Ucrainei, a fost propusa ca sa fie cedata Republicii Moldova, astfel incat aceasta sa aibe o iesire mai larga la Dunare).

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Sediul administratiei "IS Port "Fluvial" Ungheni" ("oraselul" Ungheni, strada Lacului, nr. 1)
09_big.jpg (15.15 KB; downloaded 3660 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-"Portul fluvial" Varnita, la raul Nistru.  Se afla sub controlul autoritatilor de la Chisinau.
  Este legat prin cale ferata de statia Tighina-2.
17_big.jpg (56.92 KB; downloaded 3666 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Fostul port de calatori Tighina (la raul Nistru). Astazi cladirea este abandonata. Se afla sub controlul separatistilor transnistreni.
98_big.jpg (55 KB; downloaded 3657 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Barca (tractate cu un cablu!) care asigura legatura intre orasul Soroca (din Republica Moldova) si satul Tsekynivka (din Ucraina).
25_big.jpg (44.79 KB; downloaded 3683 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Bacul ("podul plutitor") care asigura legatura intre orasul Soroca (din Republica Moldova) si satul Tsekynivka (din Ucraina)
16_big.jpg (25.96 KB; downloaded 3656 times)

 


Re: Transportul naval din Republica Moldova fl82

-Zona de acostare a bacului care asigura legatura intre localitatile Cosauti (din Republica Moldova) si Yampil (din Ucraina)
panoramio-102139809.jpg (285.16 KB; downloaded 3659 times)

 


Home page  • 
Parent forum: Moldova  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419428 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use