In Basarabia, aflata pana in 1918 sub ocupatie ruseasca, situatia soselelor era precara, si datorita distrugerilor din timpul primului razboi mondial.

   Astfel, majoritatea podurilor devenisera impracticabile, iar deplasarea pe sosele depindea foarte mult de starea vremii.

   La sfarsitul anului 1918, soselele continuue, propriu-zise, erau in lungime de numai 150 km.



   Dupa unirea Basarabiei cu Romania, statul roman a investit sume importante in reteaua rutiera de aici.

    Intre anii 1919-1921 este construita soseaua Husi- Leuseni- Hancesti- Chisinau, lunga de 84 km.

    Din anul 1925 incepe campanie de constructii de sosele si poduri in Basarabia.

    In urma acestor investitii, in 1938, lungimea soselelor continuue, propriu-zise din Basarabia a ajuns la 754 km.

    De asemenea, sunt modernizate si podurile. Astfel, Basarabia este legata de restul Romaniei prin 7 poduri rutiere definitive (5 metalice si doua de beton-armat), precum si prin 6 poduri provizorii din lemn. Pe drumurile nationale din Basarabia au fost construite 1.200 poduri (lemn, mixte sau zidarie), 800 de poduri pe drumurile judetene (majoritatea din lemn, dar si din zidarie) si 1.000 de poduri pe drmurile comunale (majoritatea din lemn).
In 1935 este redeschis podul rutier si feroviar de la Tighina (care asigura legatura cu URSS), iar, in 1938, incepe modernizarea soselei Botosani- Cernauti- frontiera.

     In total, in perioada interbelica, in Basarabia au fost construite 4.105 poduri rutiere, cu o lungime totala de 17.989 m, fata de anul 1919, cand existau 600 de poduri rutiere, cu o lungime totala de 4261 m.

     Un alt obiectiv urmarit a fost legarea resedintelor de judet fara cale ferata, cu gara cea mai apropiata, prin sosele asfaltate. Astfel, Cahulul este legat de gara Foltesti prin soseaua Cahul- Oancea- Foltesti, Soroca este legata de gara Floresti prin soseaua Soroca- Floresti, Orheiul este legat de gara Chisinau, prin soseaua Orhei- Chisinau.

     In 1940, lungimea totala a soselelor pietruite si pavate din Basarabia, de toate categoriile, era de 1.106.535 km, din care 77.216 km erau sosele nationale.

      Intretinerea acestei retele este asigurata, din 1932, de „Directia Generala a Drumurilor”, din cadrul Ministerului Comunicatiilor.

      Desi se mareste numarul autovehiculelor care circulau in Basarabia (autocamioane, autobuse, autoturisme, tractoare rutiere, motociclete), totusi, in orasele mici si in mediul rural, principalul mijloc de transport continuua sa ramana caruta sau trasura cu cai.


     
      In urma notelor ultimative, adresate de URSS Romaniei, la 26-28 iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta sunt ocupate de catre URSS. In anii 1940-1941 reteaua rutiera si parcul auto din aceste provincii romanesti sufera distrugeri importante, atat ca urmare a razboiului, cat si ca urmare a rechizitiilor fortate.

      Dupa eliberarea acestor provincii de catre armata romana (aliata cu Germania nazista), in mai-august 1941, intre anii 1941-1944, aceste provincii cunosc un amplu program, in domeniul lucrarilor publice. S-au reparat si s-au adus in stare de intrebuintare drumurile, s-au reparat podurile si s-au introdus mijloace cat de cat moderne de transport.


      In lunile martie-mai 1944 Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei sunt reocupate de catre URSS.

      Anii 50’ sunt ani grei pentru transportul rutier din Basarabia, datorita: distrugerilor provocate de razboi, lipsa investitiilor in acest sector, deficitul de personal, numirea unor activisti comunisti total incompetenti la conducerea unitatilor de transport rutier, etc.

     Totusi, se mai fac unele investitii, cum ar fi reconstruirea podurilor peste Prut si Nistru. In 1956 este inaugurat noul pod rutier de la Albita-Leuseni.



    Dupa 1960 incep unele lucrari mai importante de modernizare a retelei rutiere si parcului auto din Basarabia si nordul Bucovinei.

    In privinta retelei rutiere, se reuseste asfaltarea majoritatii drumurilor principale si a unei parti din cele secundare, restul fiind pietruite. Se reconstruiesc podurile si pasaje denivelate sosea-cale ferata.

    Dintre noile sosele, construite dupa 1960, se pot aminti: Leuseni- Chisinau (109 km), Chisinau- Balti- Briceni- Cernauti, Chisinau- Odessa, etc.

     De asemenea, in orasele mai mari, se construiesc centuri ocolitoare (la Chisinau, Balti, Soroca, etc.).

    Singurul drum cu 4 benzi era  sectorul Chisinau- Stauceni (11 km).



    Sectiile si districtele de drumuri sunt dotate cu utilaje mecanizate.

 Dupa 1960 sunt construite numeroase autogari , autobaze si dotari tehnice, pentru reparatia si intretinerea autovehiculelor.




 Dintre acestea putem aminti:

-Autogara Centrala din Chisinau ( Strada Mitropolit Varlaam, nr. 58).
  Aceasta este inaugurata in anul 1974, fiind construita dupa proiectul arhitectului I. A. Zagoretki, si avand initial o capacitate de deservire de 800 pasageri/zi.
 In 1982 traficul de calatori prin aceasta autogara ajungea la 9,5 milioane pasageri/an, si autogara deservea atunci 732 rute zilnice, spre majoritatea „oraselelor”- centre de raion, comunelor si satelor din RSS Moldoveneasca, 40 de rute zilnice spre unele orase din RSS Ucraineana si o ruta internationala (Chisinau- Bucuresti).
 Insa, pana la sfarsitul anilor 1990, Autogara Centrala din Chisinau (construita initial pentru deservirea rutelor de autobuze suburbane din jurul Chisinaului), nu mai facea fata traficului de pasageri (in crestere masiva dupa 1991).
 Spatiul de parcare pentru autobuzele, autocarele si minibuzele care deserveau rutele pe distante lungi si internationale devenisera insuficient, iar starea dotarilor si a cladirii de calatori se degradasera semnificativ.
 Astfel, in anul 2005, Autogara Centrala isi pierde rolul de principala autogara a orasului Chisinau. Cele mai multe curse auto pe distante lungi si internationala sunt transferate la Autogara Nord (atunci inaugurata), iar cursele auto spre Romania, Bulgaria, Grecia si Germania sunt transferate la Autogara de sud-vest.




-Autogara de sud-vest din Chisinau (Soseaua Hancesti, nr 145)
Inaugurata in anul 1982, deservea initial cursele auto spre : localitati din sudul RSS Moldovenesti, Valcov, Reni, Ismail, etc.
In 2005, aici sunt transferate cursele auto spre: Romania, Bulgaria, Grecia , Germania, Europa de Sud si Europa de vest.



-Autogara de nord din Chisinau ( Calea Mosilor, nr. 2/1)
 Către 1997, Autogara Centrala din Chişinău nu mai făcea faţă traficului de pasageri, care a crescut în legătură cu creşterea numărului de rute. Autogara centrală fiind construită pentru a deservi în mare parte rutele de autobuz suburbane.
  În 2001, conducerea oraşului a anunţat începerea construcţiei Gării de Nord. În noiembrie aceluiaşi an (2001), arhitectul şef al oraşului, Vladimir Modirca, a declarat presei că investitor va fi compania Ekstremum. Lotul pentru amplasarea viitoarei staţii auto cu o suprafaţă de 2,17 hectare, a fost ales la intersecţia străzilor Ismail şi Calea Moşilor, lângă fabrica de tutun. Potrivit arhitectului-şef al oraşului, a fost cea mai bună şi rentabilă opţiune.
 Prima etapă a construcţiei staţiei auto a fost încheiată la 1 decembrie 2004. Prima platformă a autogării a fost dată în exploatare în februarie 2005. În Gara de Nord de la cea centrală, au fost transferate ulterior cca. 100 de rute, iar mai târziu încă 250.
 Astazi Autogara de Nord din Chisinau deserveste atat rute interne din Republica Moldova, cat si rute externe, spre: Ucraina, Rusia, România, Belarus, Polonia, Cehia, Letonia, etc.).
 În total sunt deservite 266 de rute deservite.




-Autogara Balti ( Strada stefan cel Mare, nr.2)
 A fost inaugurata in anul 1973.
În 2009 din Autogara Bălţi zilnic erau efectuate 470 - 480 de curse în aproximativ 350 de localităţi ale republicii, deservind 3500 de pasageri. Din autogară se efectuează câteva rute internaţionale în direcţia: Bucureşti, Iaşi, Suceava, Sibiu, Odesa, Hmelniţki, Cernăuţi, Ismail, Reni, Moscova, Sankt-Petersburg, Voronej, Kiev. Pe timpul sezonului de vară se deschid rute adăugătoare spre Zatoca, Coblevo.



 Alte autogari exista si in municipiul Tighina, orasele Soroca, Orhei, Cahul , Tiraspol, dar si in majoritatea "oraselelor" (centrelor raionale).


 In anul 1964 este infiintata „Universitatea Tehnica a Moldovei”, numita initial „Institutul Politehnic din Chisinau”.

In 1946 este fondat „Tehnicumul de Auto-Drumuri” din Chisinau, care, din 23 iunie 1992, poarta denumirea de „Colegiul de Transporturi Chisinau”, cu trei specializari: conducatori auto, lacatusi auto si utilizatori PC.




   In 1991, dupa proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova si Ucrainei, reteaua rutiera din cea mai mare parte a Basarabiei trece in administrarea Republicii Moldova, iar cea din sudul Basarabiei, nordul Basarabiei, tinutul Herta si nordul Bucovinei, in administrarea Ucrainei.

   Insa, datorita declinului economic a celor doua state, si transportul rutier de aici inregistreaza o perioada de declin.

   Astfel, in prezent, situatia retelei rutiere din Republica Moldova este una precara, 20 % din reteaua rutiera de aici aflandu-se intr-o stare critica. In prezent, reteaua rutiera a Republicii Moldova numara 12.719 km drumuri (din care 87% cu suprafata pavata), sau, dupa alte date, 10.408 km. Din acesti 12.719 km, 3.669 km sunt drumuri nationale, iar 6834 km sunt drumuri locale.

  Pe teritoriul Republicii Moldova trece o singura sosea europeana, E-581  Leuseni- Chisinau- Stauceni- spre Odessa.  In partea de nord a Bucovinei trece soseaua europeana E-85 Siret/Tereblece- Cernauti- Stefanesty- spre Ternopol.

   La aceasta se adauga faptul ca indicatoarele rutiere lipsesc sau sunt prost intretinute.


   Dintre drumurile din Republica Moldova pe care am calatorit si pot spune ca sunt intr-o stare buna pot aminti: Albita/Leuseni- Chisinau (un fel de "drum expres" care nu trece prin aproape nici o localitate) si Chisinau- Stauceni- Orhei- Saratenii Vechi- Ghindesti- Gura Camencii- Soroca.


    La 2 martie 1993 Republica Moldova adera la „Acordul European pentru activitatea echipajelor vehiculelor care efectuiaza transporturi internationale pe sosele”.

   In 1995 se adopta „Legea drumurilor” si in 1996 „Legea fondului rutier”.



       Astazi infrastructura de transport auto din Moldova este administrata de:

-„Administratia de Stat a Drumurilor”
  Aceasta administreaza si intretine toate drumurile „magistrale” si „republicane” din Moldova.
  Adresa: Chisinau, strada Bucuriei, nr. 12A, telefon 00373022225530.
  Are in subordine 14 sectii de drumuri nationale: Balti, Cahul, Causeni, Cimislia, Criuleni, Edinet, Ialoveni, Orhei, Rascani, Soroca, Straseni, Comrat, Ceadar-Lunga si Vulcanesti.

 Intretinerea drumurilor raionale este in sarcina „executivelor raionale”, iar a celor comunale- in sarcina „executivelor locale”.





-„Intreprinderea de stat garile si statiile auto”, infiintata in anul 2006.
    Aceasta are filiale in urmatoarele localitati: Cantemir, Falesti, Cimislia, Calarasi, Hancesti, Comrat, Otaci, Ocnita, Stefan-Voda, Dondosani, Drochia, Balti, Soroca, Orhei, Rascani, Cahul, Floresti, Leova, Glodeni, Causeni, Edinet, Vulcanesti, Briceni, Ceadar-Lunga, Basarabeasca, Taraclia, Straseni si Ungheni.
    Din 2007 toate autogările a fost înzestrată cu calculatoare şi cu un program unic.
    Sediul si adresa „Intreprinderii de stat garile si statiile auto” este: Chisinau, strada Mitropolit Varlaam, nr. 58, telefon 00373022723983,  00373 022281372
    În decembrie 2018, după un concurs cu un singur participant, Agenția Proprietății Publice (APP) a dat în concesiune toate gările și stațiile auto din Republica Moldova firmei private „Gările Auto Moderne”, ai cărei fondatori erau compania de construcții „Exfactor-Grup” (85%) și cetățeanul american Lluka Muco (15%).


De asemenea exista si:



-„Agentia Nationala de Transport Auto”, cu rol de reglementare si supraveghere a transporturilor auto, cu sediul si adresa: Chisinai, Aleea Garii, nr. 6, telefon 00373022
 A fost infiintata prin hotararea de guvern nr. 539 din 23 aprilie 2008.
 



-„Intreprinderea de stat centrul resurselor informationale Registru”, cu sediul si adresa: Chisinau, strada Puskin, nr. 42, telefon 00373022257070.
 Inmatricularea autovehiculelor in Republica Moldova se face conform prevederilor „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”,  aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1047 din 08.11.1999
 



 Astazi in Republica Moldova exista urmatoarele drumuri nationale:

-Un singur drum national de importanta europeana- E 581: Leuseni- Chisinau- Stauceni- nord Tiraspol- Kugiurgan- spre Odessa

-Drmuri nationale ("magistrale"):

    -M14: Cernauti- Lipcani- Briceni- Edinet- Cupcini-  Ram. Rascani- Balti- Rautel- Cucioaia Noua- Ram. Hoginesti- Bravicea- Stauceni- Budesti- Ram. Bulboaca- Gura Bacului- Bacioc- Ram. Nord Tiraspol- Ram. Est Tiraspol- Kuciurgan- Spre Odessa

    -M21: Stauceni- Hrusova- Criuleni- Dubasari- spre Demydivka- Uman- Kiev- Moskva

    -A 283: Lipcani- Branzeni- Petruseni- Costesti- Taxobeni- Sculeni- Ungheni- Onesti- Leuseni -Leova- Cantemir- Cahul- Slobozia Mare- Giurgiulesti

    -A 275: Leuseni- Onesti- Observator Astrofizic-  Suruceni- Chisinau- Stauceni
 
    -A 273: Ungheni- Cornesti- Calarasi- Bucovat- Straseni -Chisinau

   -A 276: Chisinau- Ram. Ialoveni- Hancesti- Cimislia- -Bugeac- Comrat- Congaz- Balabanu- Bolgrad- Vulcanesti- Slobozia Mare

   -A 274: Leova- Sarata Noua- Iargara- Cimislia-   Mihailovca- Causeni- Tighina- Tiraspol- Ram. Est Tiraspol

   -A 279: Tiraspol- Ram. Nord Tiraspol- Butor- Grigoriopol-Ram. Dorotcaia- Dubasari- Rabnita- Camenca- Hrusca

   -A 277: Balti- Sangerei- Banesti- Saratenii Vechi

  -A 280: Balti- Marculesti- Floresti- Gura Camencii-  Rogojeni ram.- Soldanesti- Rezina- Rabnita

 -A 281: Petruseni- Rascani- Ram. Rascani- Drochia- -Solcani- Soroca

 -A 253: Cosauti- Soroca- Volovita- Gura Camencii- Rogojeni ram.- Saratenii Vechi- Malaiesti- Orhei- Slobozia Doamnei- Stauceni- Chisinau

  -A 272: Branzeni- Edinet- Goleni- Dondosani- Otaci




 -P 1: Chisinau- Sangera- Anenii Noi- Bulboaca- Tighina

-P 2: Chisinau- Tohatin- Budesti- Vadu lui Voda-Cosornita- Criuleni

-P 3: Chisinau- Bacioi- Razeni- Mihailovca

-P 4: Suruceni- Ram. Ialoveni- Ialoveni- Bacioi- Sangera
        (Centura sud Chisinau)

-P 5: Briceni- Ocnita Sat- Ocnita- Otaci

-P 6: Ocnita Sat- Goleni

-P 7: Lopatnic- Edinet

-P 8: Otaci- Sobari- Solcani

-P 11: Soroca- Frumusica- Marculesti

-P 13: Rascani- Glodeni- Falesti

-P 15: Rautel- Falesti- Taxobeni

-P 20: Floresti- Sangerei

-P 22: Camenca- Napodova- Ram. Costiujenii Mari

-P 23: Camenca- Hristovaia

-P 25: Napodova- Soldanesti

-P 26: Rezina- Orhei- Slobozia Doamnei- Morozeni-  Saseni- Ram. Hoginesti- Calarasi

-P 27: Saratenii Vechi- Telenesti- Cucioaia Noua

-P     : Malaesti – Morozeni

-P     : Banesti- Telenesti- Ram. Hoginesti

-P 32: Bucovat- Observatorul astrofizic- Hancesti- Sarata Noua

-P 36: Grigoriopol- Colosova

-P 37: Bulboaca- M14- Balabanesti- Stefan Voda- Hrusova

-P 39: Tiraspol- Sucleia- Caragas- Slobozia- Crasna- Dnestrovsc- Kuciurgan

-P 40: M14- Caragas- Slobozia- Cremenciug- P89

-P 41: Kuciurgan- Crasna- Rascaieti- P89

-P 38: Parcani- Bacioc

-P     : Gura Bacului- Varnita- Tighina

-P 42: Causeni- Lesnoe- Borodino- Berezino- Tarutino- Valea Perjei RAM.- Bolgrad

-P 46: Pleseni- Comrat

-P 47: Comrat- Ceadar Lunga- Ram. Valea Perjei

-P 45: Cimislia- Basarabeasca- Tarutino

-P 87: Anenii Noi- Causeni

-P 89: Causeni- Stefan Voda- Tudora- A 290

Administrarea si intretinerea retelei de drumuri nationale din Republica Moldova este asigurata de „Administratia de stat a drumurilor”, cu sediul si adresa: Chisinau, strada Bucuriei, nr. 12A, telefon 00373022225530.
A fost infiintata in 2001, sub aceasta denumire, prin Hotararea de Guvern nr. 678, din 19 iulie 2001.


 Lungimea rețelei de drumuri publice naționale și locale din Republica Moldova este de 9.386 km.

 La întreținerea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” sunt drumurile naționale, care au o lungime totală de 5.865,9 km, inclusiv:

-drumuri expres - 606,6 km;
-drumuri republicane - 1987,9 km;
-drumuri regionale - 3271,4 km.

 Începînd din anul 2017, drumurile publice locale sunt în gestiunea adiministrației publice locale de nivelul I și II (consiliile raionale și locale).

 Lungimea totală a drumurilor locale constituie 3.520,2 km.



Circulatia rutiera si pietonala pe drumurile publice din Republica Moldova este reglementata de „Regulamentul circulatiei rutiere”, aprobat prin Horararea de Guvern nr. 357, din 13 mai 2009.

Codul rutier de tara a Republicii Moldova este MD, iar al Ucrainei este UA.



Pentru pregatirea personalului din ramura transporturilor auto din Republica Moldova exista:


-„Colegiul de transporturi din Chisinau”
  A fost infiintat in anul 1946 sub denumirea de „Tehnicumul de auto drumuri”.
  Din 1992 poarta aceasta denumire.
  Din 2015 in cadrul sau functioneaza „Centrul de excelenta in transporturi”.
  Adresa si sediul: Chisinau, strada Sarmizegetusa, nr. 31, telefon 00373.022523512.


-Academia de Transporturi, Informatica si Comunicatii din Chisinau.
 A fost infiintata la 17 februarie 1999, ca universitate privata.
 În cadrul ATIC, la cele trei facultăți cu 12 catedre, activează 107 cadre didactice, dintre care 7 doctori habilitați, profesori universitari, 42 doctori în științe, conferențiari universitari, 44 lectori superiori universitari, 14 lectori universitari.
 Adresa si sediul: Chisinau, Soseaua Muncesti, nr. 121A, telefon 00373.022384530.


De asemenea, mai exista si „Automobil Club din Moldova”.
Are sediul in Chisinau, strada Armeneasca, nr. 33/1, telefon 00373.022292703 sau 00373.022202224.

Autogara Centrala Chisinau

Autogara de sud-vest Chisinau

Autogara de nord Chisinau

Autogara Balti

Autogara Soroca

Autogara Soroca

Autogara Orhei

Autogara Tighina

Autogara Cahul

Autogara din "oraselul" (centru raional) Floresti