Fondurile europene si infrastructura din Romania

Discuţii generale despre transporturi şi infrastructură, reglementări în domeniu, legislaţie etc

Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde ADY881 » Sâm, 25 Ian 2014, 06:01

Deoarece am auzit foarte des despre atragerea fondurilor europene in domeniul infrastructurii, astazi am incercat sa caut informatii despre acele fonduri in domeniul transporturilor: cum se clasifica? pe ce criterii se atribuie? ce lucrari se califica pentru acele fonduri? din fonduri UE se poate face doar infrastructura si nu se pot cumpara vehivcule? fondurile europene sunt toate nerambursabile.... ?
Am cautat atat pe situl oficial al UE, cat si pe net. In rezultat am obtinut niste informatii trunchiate si nimic concret(posibil ca e problema in mine, adica nu duce softu :lol: ).
Va rog, cine are habar cu ce se mananca fondurile europene in domeniul transporturilor, sa explice aici, sau daca stie cineva niste situri care explica in o forma mai accesibila acest subiect, sa le posteze aici.
ADY881
 

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde drbm » Mar, 18 Iul 2017, 19:38

BEI acordă României un credit de 1 miliard de euro pentru proiecte de infrastructură de transport
Bogdan Neagu 19:28 actualizat: 19:43

http://www.euractiv.ro/economic/bei-aco...sport-8261


Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea proiectelor prioritare de infrastructură de transport cu Fonduri Structurale și de Investiții (EFSI) în valoare totală de 6,8 miliarde de euro.

Proiectele urmează să fie implementate pe întreg teritoriul României în perioada de programare UE 2014-2020, informează Comisia Europeană.

Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

„Locația proiectelor va varia, dar majoritatea va fi implementată în regiunile mai puțin dezvoltate din România și/sau pe axele prioritare TEN-T. Investițiile vor beneficia de subvenții europene și se vor concentra pe promovarea transportului sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile cheie din rețea. Se va pune accent și pe dezvoltarea sistemelor de transport multiple și pe reducerea impactului nociv al transportului asupra mediului înconjurător”, se arată în comunicatul Comisiei.

Finanțarea se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă de către BEI.

„Împrumutul BEI va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și interconectivității în România și pentru consolidarea competitivității țării”, a declarat Andrew McDowell, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

BEI a colaborat de-a lungul timpului cu autoritățile române, prin servicii de finanțare și consultanță, pentru accelerarea absorbției fondurilor UE.

România a beneficiat deja de alte patru facilități similare: două facilități legate de perioada anterioară de programare UE, în valoare de 1,3 miliarde de euro, și alte două pentru perioada de programare curentă, în valoare de 660 milioane de euro, care acoperă proiectele de mediu din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman.

„Acest nou împrumut este dovada bunei colaborări dintre România și BEI, având ca scop încurajarea investițiilor în România, punerea în practică a Master Planului general de transport convenit cu Comisia Europeană și creșterea absorbției subvențiilor UE pentru perioada de programare 2014-2020”, a spus ministrul finanțelor Ionuț Mișa, care a precizat că împrumutul este acordat „în condiții financiare favorabile și pe termen lung”.

La rândul său, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat că „dezvoltarea rețelei strategice de transport din România va fi benefică comerțului și turismului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, drumurilor mai sigure și sistemelor de transport mai sustenabile în viața de zi cu zi a cetățenilor”.
drbm
Membru Bronze
 
Mesaje: 421
Membru din: Mar, 23 Feb 2016, 16:27

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde TibiV » Vin, 21 Iul 2017, 17:41

drbm scrie:Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).


Cu alte cuvinte recunoastem ca bugertul nu are bani nici macar penrtru amarata aia de cofinantare...
TibiV
Membru Gold
 
Mesaje: 8162
Membru din: Vin, 14 Noi 2014, 20:20

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde drbm » Vin, 21 Iul 2017, 18:51

Noroc că ne împinge UE banii de coparticipare la un cost civilizat de împrumut, perioadă de grație de 7 ani, etc.
În schimb "rezolvăm" de la bugetul ministerului Shhaideh "investiții" în stadioane și echipe de fotbal... aș fi de părere ca politicienii decidenți să plătească dobânzile rezultate din împrumuturile de la BEI. Dacă pun interesul local deasupra celui național, de ce nu?
drbm
Membru Bronze
 
Mesaje: 421
Membru din: Mar, 23 Feb 2016, 16:27

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Sâm, 31 Mar 2018, 17:32

Ne-am bătut joc de banii UE: 47 miliarde de euro, investite în nimic

Imagine

România a primit de la Uniunea Europeană 46,8 miliarde de euro din 2007 şi până în februarie 2018, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Cea mai mare parte a banilor, 37 de miliarde de euro, a fost accesată în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2007-2013, iar alte 9,74 miliarde de euro au fost acordaţi din programele aferente perioadei 2014-2020. Banii s-au risipit în nenumărate proiecte mărunte, în cursuri de formare profesională pentru coafeze şi ospătari, în construcţia de bucăţi de autostrăzi care, deocamdată, nu duc nicăieri sau în subvenţii directe la hectar. Încă nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii sau drumuri rapide care să lege provinciile istorice între ele.

Spre deosebire de noi, bulgarii, ungurii şi polonezii au reuşit să folosească fondurile UE pentru proiecte majore care să le asigure o dezvoltare de durată. Şi-au împânzit ţara de autostrăzi şi căi ferate, au investit în ferme mari şi în sisteme de irigaţii, au construit incineratoare ecologice pentru deşeuri, au înoit sistemele de alimentare cu apă și canalizare din localităţile importante şi au modernizat transportul public din câteva mari oraşe.

Peste 19 miliarde de euro au venit în România prin programele aferente fondurilor structurale şi de coeziune, care au ca scop diminuarea dezechilibrelor regionale şi crearea de noi locuri de muncă. Însă banii nu au ajuns în proiecte majore, ci în cursuri de perfecţionare pentru diferite grupuri sociale defavorizate sau în autoturisme şi computere cumpărate de firme din bani europeni.

Şi agricultura României a beneficiat de 21,4 miliarde de euro din 2007 şi până în prezent, însă 11,73 miliarde de euro au fost folosiţi pentru subvenţiile sub formă de plăţi directe la hectar. Cu restul de 9,68 miliarde de euro ar fi trebuit să ne creştem competitivitatea fermelor şi să îmbunătăţim viaţa locuitorilor de la sate. Rezultatele vorbesc de la sine, mâncăm tot mai multe roşii şi mere din Polonia şi importăm tot mai multă carne de porc din Ungaria şi de pui din Polonia.

35 172 de noi locuri de muncă au fost create în România cu ajutorul proiectelor generate de banii europeni din finnaţarea 2007-2014. În Polonia au fost create 84. 636, în Ungaria 108. 908, iar în Bulgaria 6. 018, potrivit statisticilor europene

Gradul de absorbţie fonduri europene 2007-2013

Polonia 98,07%

Cehia 97,25%

Lituania 95,75%

Bulgaria 95%

Slovenia 95%

Ungaria 94,03%

România 90,44%

Croaţia 81,8%

Drumuri rapide. Am rămas tot cu căruţa

România. A beneficiat de 3,377 miliarde de euro de la UE pentru construcţia de drumuri, însă nu are decât 748 de kilometri de autostradă, adunaţi din multe tronsoane.

Banii europeni au fost folosiţi pentru construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 km fac parte din rețeaua transeuropeană unificată de transport TEN-T. Problema este că s-a construit haotic, tronsoane de autostrăzi de câte 10-20 de kilometri care nu duc nicăieri, se termină în plin câmp. Din fondurile UE au mai fost executate lucrări de reparaţie şi modernizare pentru 1.893 km de drumuri şi a fost modernizarat Aeroportului Internațional Iași.

Câţi kilometri de autostradă s-au construit între 2007-2018

  Ţara        Anul 2007            Anul 2018            Diferenţa

Polonia      1.083 km             3.510 Km            2.427 Km

Ungaria        967 Km             1.489 Km              522 Km

Bulgaria        420 km               810 Km               390 Km

România        261km               748 km               487 Km

Nota: Nu toate autostrăzile construite sunt din fonduri europene

Polonia. Pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale a atras 15,9 miliarde de euro, de 4,5 ori mai mult decât România. Cu aceşti bani s-au dat în folosinţă 1.886 km de drumuri noi, majoritatea autostrăzi sau drumuri rapide. Totodată au fost modernizaţi 7.216 km de drum.

Autostrada Toruń - Stryków (158 de kilometri) care leagă nordul țării și portul Gdańsk de Polonia centrală și Republica Cehă a fost terminată în aprilie 2015.Costul proiectului a fost de 1,4 miliarde de euro, cu aproape 600 de milioane de euro mai puțin decât s-a estimat inițial.

Bulgaria. Vecinii noştri de la sudul Dunării au atras puţin peste 1 miliard de euro pentru construcţia de drumuri naţionale, adică de trei ori mai puţin decât România. Cu toate astea, din aceşti bani au făcut 175 km de drumuri noi, aproape toate autostrăzi integrate în reţeaua de transport europeană TEN-T. Au continuat autostrada Trakia care leagă Sofia de porturile de la Marea Neagră şi de granița cu Turcia cu tronsonul de la Stara Zagora la Burgas şi la punctul de trecere a frontierei Kalotina.

Autostrada Struma, care conectează localitatea Dupnita cu Kulata, punct de frontieră cu Grecia şi mai departe cu autostrada greacă A25 (Serres - Egnatia Odos) va fi finalizată integral în trimestrul unu 2019, şi deja sunt daţi în folosinţă primii 87 de kilometri.

Tot din bani europeni, bulgarii au modernizat 1 040 km de drumuri existente şi au refăcut şoseaua de centură a capitalei Sofia.

Ungaria. A beneficiat de 3,28 miliarde de euro de la UE pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri. Aproape la fel ca şi România. Cu aceşti bani, ungurii au reuşit să construiască 502 km de drumuri noi, mai mult cu 134 de kilometri decât România. În plus, au modernizat 2.521 km de drumuri existente, cu 628 de kilometri mai mult decât noi. Ungaria are astăzi 13 autostrăzi şi un drum rapid, însă numai nouă sunt complet finalizate, restul sunt în diverse stadii de construcţie.

Căile ferate. Trenul de mare viteză ocoleşte România

România are cea mai slabă reţea de căi ferate dintre toate ţările vecine în ciuda fondurilor care au venit de la UE, circa 1, 692 miliarde de euro. Cu aceşti bani au fost construiţi numai 22 km de linii noi şi modernizaţi 122 km de drumuri de cale ferată. Construcției liniei 5 de metrou din Bucureşti i-au fost alocate 453 de milioane de euro, însă lucrarea este întârziată.

Polonia. A atras 5,48 miliarde de euro, fonduri cu care a modernizat 482 km de cale ferată, din care 124 km fac parte din TEN-T. Un exemplu de succes este modernizarea liniei dintre Cracovia - Rzeszów, care leagă Ucraina și Germania, astfel încât să permită viteze de până la 160 km pe oră. În plus, Polonia a cumpărat 42 de trenuri electrice care să circule pe o varietate de rute regionale pentru care a plătit 300 milioane de euro.

Bulgaria. A beneficiat de numai 341.4 milioane de euro pentru reţeaua de căi ferate din care a reuşit să modernizeze 234 km de linii feroviare TEN-T. Adică cam de două ori mai mult decât România. Din aceşti bani a realizat şi linia de metrou ce leagă gara de aeroportul din Sofia care a fost inaugurată în 2015.

Bulgarii au construit o linie feroviară de mare viteză de aproximativ 100 km între orașele Parvomai și Svilengrad, parte dintr-un proiect mai amplu care va lega orașul Plovdiv și granița cu Grecia.

Ungaria. A atras 1,72 miliarde de euro, cam la fel ca şi România. Însă din aceşti bani a construit 20 km de linii de cale ferată şi a modernizat 216 km, adică dublu decât România.

Agricultura. Fondurile UE s-au dus pe Apa Sâmbetei

Agricultura românească a beneficat de cele mai mari fonduri pentru agricultură după Polonia, însă rezultatele se lasă aşteptate. În afara subvenţiilor acordate prin Fondul European de Granatare Agricolă (FEGA) restul banilor, circa de 10,1 miliarde de euro, ar fi trebuit să ridice competitivitatea fermelor româneşti, să sprijinirea înfiinţarea grupurilor de producători, să creeze centre de colectare, să dezvolte satele româneşti. Concret, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională, agricultura românească a beneficita de 7,73 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocaţi încă 8,124 miliarde de euro pentru exerciţiul finnaciar 2014-2020, din care a consumat deja 2,38 miliarde de euro.

În ciuda acestor fonduri, România este tot mai dependentă de carnea, legumele şi fructele din UE, în special de vecinii polonezi şi unguri. Anul trecut a cumpărat mâncare în valoare de 5 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro carne şi 1,5 miliarde de euro legume şi fructe, potrivit ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică.

Situaţia este cu atât mai jenantă cu cât Ungaria- ţara de unde luăm carne , făină de grîu şi ulei- a primit de la UE numai 3,86 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate încă 3,43 miliarde de euro pentru 2014-2020.

Polonia a luat 13,39 miliarde de euro între 2007-2013, adică mai mult cu jumătate decât a luat România, însă a devenit liderul regional de necontestat pentru produse agricole. Pentru 2014-2020 are programate fonduri de 8,69 miliarde de euro.

Bulgaria a luat 2,64 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate fonduri de 2,38 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Codaşi şi la reciclarea deşeurilor

România. Peste 4,4 miliarde de euro au fost alocate mediului, din care două treimi s-au dus în investiţii care să asigure apă curată și tratarea apelor reziduale. Restul de 600 milioane de euro s-au dus pe proiecte care să ajute la gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, directivele UE referitoare la mediu nu au fost îndeplinite. Ponderea deșeurilor municipale reciclate a rămas sub nivelul de 10% și este cea mai scăzută din UE.

Bulgaria. A absorbit numai 1, 375 miliarde de euro, dar a reuşit să realizeze proiecte majore care au inclus construirea de depozite de deșeuri regionale cu centre de recuperare și au înființat instalații regionale pentru reciclarea deșeurilor provenite din lucrările de construcții și de demolare. Evaluarea UE este mulţumitoare, practic 7 dintre cele 24 de sisteme regionale de gestionare a deșeurilor planificate au fost finalizate, iar alte cinci au fost terminate în proporţie de 70-90%.

Ungaria. A absorbit 4,19 miliarde de euro pentru şi a reuşit să bifeze cerinţele UE. Două miliarde de euro s-au dus în investiții legate de gestionarea deșeurilor şi astfel, ponderea gunoaielor municipale reciclate a trecut de 10%, principla cerinţă a UE. Restul banilor au fost utiliyaţi pentru modernizarea sistemelor de alimentarea cu apă și tratarea apelor reziduale. Investiția a dus la conectarea a 478. 000 de persoane la principalele stații de epurare și epurare a apelor uzate.

Polonia. A luat 6, 7 miliarde de euro din care 1,3 miliarde de euro au fost alocaţi gestionării deșeurilor și 3,9 miliarde de euro pentru alimentarea cu apă și epurarea apelor uzate. În ceea ce privește deșeurile, finanțarea a cofinanțat 44 de proiecte regionale de prelucrrae a gunoielor.

Cinci proiecte realizate cu fonduri UE

Lucrări de reabilitare a surselor de apă subterană, înlocuirea și construcția de noi conducte (aproximativ 143 km), reabilitarea unei stații de tratare a apei potabile și a 14 rezervoare de apă din judeţul Cluj. Cost total 196,9 milioane de euro, din care 145,6 milioane fonduri UE

Extinderea cu 1. 050 de metri a digului de nord din portul Constanţa pentru a oferi o protecţie completă împotriva valurilor. Cost total 121,9 milioane de euro, din care 58 milioane fonduri UE

Extinderea metroului pe o distanță de 1,9 km între stație Parc Bazilescu și Străulești. Investiţia totală 97,7 milioane de euro, din care 83 milioane de la UE

Construcția unui nou terminal și extinderea pistelor, a zonelor de trafic și a căilor de rulare la Aeroportul Internațional Iași. Cost total 56,7 milioane de euro, din care 38,6 milioane fonduri UE

Sistem de management integrat al deşeurilor solide pentru judeţul Arad. Investiţia totală 29,1 milioane de euro, din care 21,8 milioane de la UE
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 2857
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Lun, 29 Oct 2018, 19:26

Corina Creţu: România nu-şi poate permite luxul de a se gândi la ideea de a ieşi din UE

Imagine

România “nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană”, a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu, în cadrul conferinţei EuroImpact, transmite Agerpres.

“Am înţeles, în ultimii ani, că partea de comunicare privind politica de coeziune trebuie să fie parte integrată a eforturilor noastre comune. Nu este vorba de a comunica numai despre existenţa unor programe sau despre sisteme de finanţare care pentru oamenii de rând, probabil, sunt lucruri mai abstracte, ci de a prezenta oamenilor efectele concrete ale optimizării fondurilor europene”, a afirmat oficialul european.

Ea a spus că, în prezent, există “un limbaj antieuropean care e din ce în ce mai pregnant”.

“Eu cred că România nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană mai ales acum, când are în faţă preşedinţia Uniunii, când are posibilitatea ca lider al Uniunii Europene să schimbe lucrurile în bine din interior”, a punctat Creţu.

Creţu: România a pierdut 1,8 - 2 miliarde de euro într-un domeniu sensibil - infrastructura de transport

România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport, a declarat, luni, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.

Comisarul european participă la Conferinţa “EuroImpact - Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

“Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (...) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (...) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez - e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională - s-au pierdut (...) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a explicat Corina Creţu.

Ea a precizat că au fost lucruri “care au afectat potenţialul României” de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.

“Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a spus Corina Creţu.

Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.

“Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani”, a mai afirmat Corina Creţu.

Comisarul Corina Creţu face, luni şi marţi, o vizită la Bucureşti, în cursul căreia va avea convorbiri cu premierul Viorica Dăncilă şi va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferinţe de anvergură.

Corina Creţu: România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii CE

România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii Comisiei Europene, a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu şi a subliniat necesitatea unui acord pe cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor.

“Din fericire, Politica de Coeziune a rămas în centrul viziunii despre viitor a Uniunii Europene”, a spus ea şi a vorbit despre unul dintre principiile alocării de fonduri europene.

“Până la urmă, să conving colegii mei din cadrul Comisiei Europene că trebuie să ne întoarcem la formula Berlin (...) se bazează aproape 80% pe formula Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestei formule, am reuşit ca cele mai sărace ţări - Bulgaria, România, Grecia - să aibă un plus de 10%”, a punctat ea.

Ea s-a adresat ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la conferinţă, pe această temă.

″În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, 2014-2020. Am speranţa, domnule Negrescu, că negocierile care se derulează între Consiliu şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate. Sunt convinsă că dumneavoastră vă veţi bate în Consiliu pentru a menţine aceste cifre pentru ţările noastre”, i-a transmis oficialul european.

Totodată, Creţu a vorbit despre nevoia unui acord cu privire la cadrul financiar multianual.

“Pe timpul Preşedinţiei (Consiliului UE - n.r.) trebuie să ne unim împreună eforturile, împreună şi cu Parlamentul European, care şi doreşte să avem un agreement pe cadrul financiar multianual. Eu cred că acest lucru este foarte important, de a avea înţelegere privind cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor”, a evidenţiat ea.

Comisarul european s-a referit şi la riscul de a nu ajunge la un asemenea acord.

“Altfel, din studiile noastre, dacă nu (...) din prima zi a anului 2021, de la 1 ianuarie 2021, 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor”, a explicat Corina Creţu.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 2857
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Vin, 02 Noi 2018, 19:00

Crețu, șocată de „atacurile pornite” la adresa sa. Cum răspunde acuzațiilor că ar fi fost „vândută intereselor străine”

Imagine

Corina Creţu a declarat că după ce a afirmat că studiul de fezabilitte pentru spitalele regionale costă 1,8 milioane de euro, nu 250 cum au spus autorităţile române, atacurile împotriva sa s-au intensificat.

“Nu ştiu dacă aţi urmărit, dar aseară, că la un semnal, după ce am zis că studiul de fezabilitate al spitalelor regionale costă 1,8 milioane euro (şi nu 250, cât se avansase în spaţiul public), am început să fiu atacată într-un mod şocant. Aceste atacuri pornite ca la un semnal la adresa mea şi mai ales atacurile la adresă Uniunii Europene, injuriile prin care sunt acuzată că sunt vândută intereselor străine, în condiţiile în care toţi ştiu câte eforturi am făcut preluând pe fonduri europene toate creditele României pe care le avea de plătit către Bancă Europeană de Investiţii şi Bancă Europeană de Dezvoltare, salariile funcţionarilor din România care lucrează pe fonduri europene, fazand zeci de proiecte care nu s-au terminat la timp şi pentru care statul pierdea aproximativ 3 miliarde de euro, sincer, toate acestea mă lasă fără cuvinte”, afirmă Corina Creţu.

Ea spune că ar fi înţeles să fie considerată “trădătoare de partid şi de ţară”, dacă România ar fi avut depuse la Comisia Europeană zeci de proiecte care tergiversau sau pe care le-am fi uitat perioade lungi de timp.

“Repet, din păcate nu mai avem în analiză proiecte majore depuse la Comisie în afară Magistralei de Metro M6, proiect în legătură cu care încă aştept un răspuns la o scrisoare adresată de către Directorul General al DG Regio, Dl Marc Lemaitre, Ministrului Transporturilor, fără de care regulamentele nu îmi permit să adopt o decizie. Nici un alt proiect major nu e depus la Comisia Europeană, în condiţiile în care România a depăşit cu mult datele la care singură s-a angajat că le va depune, nu numai pentru spitalele regionale, dar şi pentru autostrăzile Piteşti-Sibiu, Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti, podul de la Brăila, Metroul Pipera-Berceni, Centură Bucureştiului, etc”, precizează Creţu.

“E trist că reuşim în alte state să dezvoltăm şi să deblocăm proiecte, iar de la Bucureşti primesc doar acuzaţii şi insulte. Nu numai eu, dar şi serviciile Comisiei Europene sau ale celorlalte instituţii europene” continuă comisarul european.

Creţu afirmă că pentru perioada 2021-2027, viitorul Buget European, s-a zbătut pentru mai mulţi bani pentru România, astfel încât această să beneficieze de încă 8 miliarde faţă de actuală perioadă de programare pentru investiţii în interesul cetăţenilor români.

“Când reuşeşti, în ciuda plecării celui de-al doilea mare contributor la Bugetul UE, Marea Britanie, să obţii o creştere cu 10 la sută a fondurilor europene pentru ţara ta, eşti, cu siguranţă, în slujbă unor interese străine, nu-i aşa? Va laş pe Dvs să apreciaţi muncă şi loialitatea mea faţă de România şi Uniunea Europeană”, conchide ea.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 2857
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Sâm, 17 Noi 2018, 21:03

Corina Creţu demască minciunile PSD: Centura Capitalei nu a ajuns la Comisia Europeană, magistrala de metrou M6 nu s-a aprobat

Imagine

Comisarul european Corina Creţu a dezvăluit într-un interviu multitutindea problemelelor cu care se confruntă România, arătând că o mare parte dintre acestea, inclusiv cele legate de obţinerea fondurilor europene sunt legate de inconstanţa Executivului, care schimbă proiectele, după cum schimbă miniştri.

„Au fost patru prim-miniştri, dar în domenii esenţiale, ca transport, sănătate, la transport am avut şapte miniştri în aceşti patru ani. (...) Am o scrisoare de anul trecut cu nişte priorităţi pe transport; o altă scrisoare, anul acesta, cu alte priorităţi de transport. Pe infrastructură să schimbi priorităţile de pe-o zi pe alta, de la un guvern la altul, din două în două luni”, a spus comisarul european Corina Creţu, într-un interviu acordat România TV.

Aceasta şi-a exprimat indignarea faţă de faptul că oficialii din Transporturi şi chiar Primăria Capitalei au anunţat că proiectul magistralei M6 a fost aprobat de Comisia Europeană, lucru total neadevărat.

„Să spui că s-a aprobat M6 când nici acum nu e aprobat şi s-au dat cred că trei comunicate de presă de către Ministerul Transportului că e aprobat... Nici acum nu e aprobat M6! Centura Bucureştiului (...) Să spui în guvern, televizat, în direct, că Centura Bucureştiului e la Comisie? Nu e primită Centura Bucureştiului la Comisie. Noi nu avem sub analiză decât acest M6, care este sub analiză... metroul de la Gara de Nord la aeroport”, a spus comisarul.

Aceasta a precizat că „principalul criteriu este PIB pe cap de locuitor, prin care România practic câştigă aproape 10 miliarde în plus faţă de actuala perioadă de programare”.

„Dar având în vedere faptul că avem o absorbţie care nu este atât de mare şi avem probleme legate de absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, cred că europarlamentarilor, oricât de patrioţi ar fi, le va fi foarte greu să demonstreze cum să obţinem mai multe fonduri, în condiţiile în care nu reuşim să cheltuim banii pe care îi avem acum. Dar speranţa mea este că vom reuşi să lucrăm în paralel pentru îmbunătăţirea absorbţiei, pentru perioada 2014 - 2020 şi pentru a avea un buget mai consistent în perioada 2021 – 2027”, a adăugat Creţu.

Comisia ne-a alocat 9,2 miliarde de euro, din care România a cheltuit doar 1,3 miliarde

Referindu-se la acuzele care i-au fost aduse, Creţu a spus că nu înţelege de unde vine „această situaţie conflictuală care este legată de nişte nerealizări asupra cărora eu am atras atenţia”.

„Să vă dau acest exemplu, al autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni. Au fost la mine în audienţă oamenii care militează pentru această autostradă. Această autostradă este o prioritate la fel ca centura Bucureştiului, ca Sibiu - Piteşti, ca Piteşti - Craiova, în Master planul de transport adoptat de România. Deci, România a decis că este o prioritate această autostradă.

Apoi, bineînţeles că am fost atacată spunând că nu ştiu concret nimic. Oamenii aceea nu s-au întâlnit doar cu mine la Bruxelles ci cu toţi specialiştii nostri şi de aceea eu am această datorie să apăr munca a zeci de oameni.

Şi ca să vă spun concret, legat de sursele de finanţare, în programul de infrastructură mare România are la dispoziţie pentru perioada 2014-2020 - 9,2 miliarde de euro.

S-au făcut plăţi de 2,3 miliarde de euro, dar din care un miliard de euro înseamnă prefinanţări, adică bani care se dau la începutul perioadei de programare, nu pe lucrări efectuate ci pentru a ajuta statele membre dacă cumva nu au bani de cofinanţări să înceapă lucrările.

Deci, practic din 9,2 miliarde de euro pe programul de infrastructură mare s-au cheltuit pe lucrări efectuate doar 1,3 miliarde. Atâtea plăţi am făcut noi de la Comisia Europeană. Mi se spune, mi s-a răspuns şi nu ştiu cum poţi să nu demonstrezi că sunt 200% contractări.

Care sunt acele contracte? N-au venit la Comisia Europeană. Din punctul nostru de vedere, noi mai avem la dispoziţie atâtea miliarde. Sigur, avem cele fazate şi restrospectivele, pentru că ştiţi că am făcut efort şi pentru perioada 2007 - 2014. Iarăşi, nu vreau să intru în conflict cu nimeni...”, a afirmat comisarul european.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 2857
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06


Înapoi la Aspecte diverse din transporturi şi infrastructură


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori