Fondurile europene si infrastructura din Romania

Discuţii generale despre transporturi şi infrastructură, reglementări în domeniu, legislaţie etc

Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde ADY881 » Sâm, 25 Ian 2014, 06:01

Deoarece am auzit foarte des despre atragerea fondurilor europene in domeniul infrastructurii, astazi am incercat sa caut informatii despre acele fonduri in domeniul transporturilor: cum se clasifica? pe ce criterii se atribuie? ce lucrari se califica pentru acele fonduri? din fonduri UE se poate face doar infrastructura si nu se pot cumpara vehivcule? fondurile europene sunt toate nerambursabile.... ?
Am cautat atat pe situl oficial al UE, cat si pe net. In rezultat am obtinut niste informatii trunchiate si nimic concret(posibil ca e problema in mine, adica nu duce softu :lol: ).
Va rog, cine are habar cu ce se mananca fondurile europene in domeniul transporturilor, sa explice aici, sau daca stie cineva niste situri care explica in o forma mai accesibila acest subiect, sa le posteze aici.
ADY881
 

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde drbm » Mar, 18 Iul 2017, 19:38

BEI acordă României un credit de 1 miliard de euro pentru proiecte de infrastructură de transport
Bogdan Neagu 19:28 actualizat: 19:43

http://www.euractiv.ro/economic/bei-aco...sport-8261


Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea proiectelor prioritare de infrastructură de transport cu Fonduri Structurale și de Investiții (EFSI) în valoare totală de 6,8 miliarde de euro.

Proiectele urmează să fie implementate pe întreg teritoriul României în perioada de programare UE 2014-2020, informează Comisia Europeană.

Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

„Locația proiectelor va varia, dar majoritatea va fi implementată în regiunile mai puțin dezvoltate din România și/sau pe axele prioritare TEN-T. Investițiile vor beneficia de subvenții europene și se vor concentra pe promovarea transportului sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile cheie din rețea. Se va pune accent și pe dezvoltarea sistemelor de transport multiple și pe reducerea impactului nociv al transportului asupra mediului înconjurător”, se arată în comunicatul Comisiei.

Finanțarea se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă de către BEI.

„Împrumutul BEI va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și interconectivității în România și pentru consolidarea competitivității țării”, a declarat Andrew McDowell, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

BEI a colaborat de-a lungul timpului cu autoritățile române, prin servicii de finanțare și consultanță, pentru accelerarea absorbției fondurilor UE.

România a beneficiat deja de alte patru facilități similare: două facilități legate de perioada anterioară de programare UE, în valoare de 1,3 miliarde de euro, și alte două pentru perioada de programare curentă, în valoare de 660 milioane de euro, care acoperă proiectele de mediu din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman.

„Acest nou împrumut este dovada bunei colaborări dintre România și BEI, având ca scop încurajarea investițiilor în România, punerea în practică a Master Planului general de transport convenit cu Comisia Europeană și creșterea absorbției subvențiilor UE pentru perioada de programare 2014-2020”, a spus ministrul finanțelor Ionuț Mișa, care a precizat că împrumutul este acordat „în condiții financiare favorabile și pe termen lung”.

La rândul său, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat că „dezvoltarea rețelei strategice de transport din România va fi benefică comerțului și turismului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, drumurilor mai sigure și sistemelor de transport mai sustenabile în viața de zi cu zi a cetățenilor”.
drbm
Membru Silver
 
Mesaje: 445
Membru din: Mar, 23 Feb 2016, 16:27

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde TibiV » Vin, 21 Iul 2017, 17:41

drbm scrie:Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).


Cu alte cuvinte recunoastem ca bugertul nu are bani nici macar penrtru amarata aia de cofinantare...
TibiV
Membru Gold
 
Mesaje: 8604
Membru din: Vin, 14 Noi 2014, 20:20

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde drbm » Vin, 21 Iul 2017, 18:51

Noroc că ne împinge UE banii de coparticipare la un cost civilizat de împrumut, perioadă de grație de 7 ani, etc.
În schimb "rezolvăm" de la bugetul ministerului Shhaideh "investiții" în stadioane și echipe de fotbal... aș fi de părere ca politicienii decidenți să plătească dobânzile rezultate din împrumuturile de la BEI. Dacă pun interesul local deasupra celui național, de ce nu?
drbm
Membru Silver
 
Mesaje: 445
Membru din: Mar, 23 Feb 2016, 16:27

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Sâm, 31 Mar 2018, 17:32

Ne-am bătut joc de banii UE: 47 miliarde de euro, investite în nimic

Imagine

România a primit de la Uniunea Europeană 46,8 miliarde de euro din 2007 şi până în februarie 2018, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Cea mai mare parte a banilor, 37 de miliarde de euro, a fost accesată în cadrul programelor din exerciţiul financiar 2007-2013, iar alte 9,74 miliarde de euro au fost acordaţi din programele aferente perioadei 2014-2020. Banii s-au risipit în nenumărate proiecte mărunte, în cursuri de formare profesională pentru coafeze şi ospătari, în construcţia de bucăţi de autostrăzi care, deocamdată, nu duc nicăieri sau în subvenţii directe la hectar. Încă nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii sau drumuri rapide care să lege provinciile istorice între ele.

Spre deosebire de noi, bulgarii, ungurii şi polonezii au reuşit să folosească fondurile UE pentru proiecte majore care să le asigure o dezvoltare de durată. Şi-au împânzit ţara de autostrăzi şi căi ferate, au investit în ferme mari şi în sisteme de irigaţii, au construit incineratoare ecologice pentru deşeuri, au înoit sistemele de alimentare cu apă și canalizare din localităţile importante şi au modernizat transportul public din câteva mari oraşe.

Peste 19 miliarde de euro au venit în România prin programele aferente fondurilor structurale şi de coeziune, care au ca scop diminuarea dezechilibrelor regionale şi crearea de noi locuri de muncă. Însă banii nu au ajuns în proiecte majore, ci în cursuri de perfecţionare pentru diferite grupuri sociale defavorizate sau în autoturisme şi computere cumpărate de firme din bani europeni.

Şi agricultura României a beneficiat de 21,4 miliarde de euro din 2007 şi până în prezent, însă 11,73 miliarde de euro au fost folosiţi pentru subvenţiile sub formă de plăţi directe la hectar. Cu restul de 9,68 miliarde de euro ar fi trebuit să ne creştem competitivitatea fermelor şi să îmbunătăţim viaţa locuitorilor de la sate. Rezultatele vorbesc de la sine, mâncăm tot mai multe roşii şi mere din Polonia şi importăm tot mai multă carne de porc din Ungaria şi de pui din Polonia.

35 172 de noi locuri de muncă au fost create în România cu ajutorul proiectelor generate de banii europeni din finnaţarea 2007-2014. În Polonia au fost create 84. 636, în Ungaria 108. 908, iar în Bulgaria 6. 018, potrivit statisticilor europene

Gradul de absorbţie fonduri europene 2007-2013

Polonia 98,07%

Cehia 97,25%

Lituania 95,75%

Bulgaria 95%

Slovenia 95%

Ungaria 94,03%

România 90,44%

Croaţia 81,8%

Drumuri rapide. Am rămas tot cu căruţa

România. A beneficiat de 3,377 miliarde de euro de la UE pentru construcţia de drumuri, însă nu are decât 748 de kilometri de autostradă, adunaţi din multe tronsoane.

Banii europeni au fost folosiţi pentru construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 km fac parte din rețeaua transeuropeană unificată de transport TEN-T. Problema este că s-a construit haotic, tronsoane de autostrăzi de câte 10-20 de kilometri care nu duc nicăieri, se termină în plin câmp. Din fondurile UE au mai fost executate lucrări de reparaţie şi modernizare pentru 1.893 km de drumuri şi a fost modernizarat Aeroportului Internațional Iași.

Câţi kilometri de autostradă s-au construit între 2007-2018

  Ţara        Anul 2007            Anul 2018            Diferenţa

Polonia      1.083 km             3.510 Km            2.427 Km

Ungaria        967 Km             1.489 Km              522 Km

Bulgaria        420 km               810 Km               390 Km

România        261km               748 km               487 Km

Nota: Nu toate autostrăzile construite sunt din fonduri europene

Polonia. Pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale a atras 15,9 miliarde de euro, de 4,5 ori mai mult decât România. Cu aceşti bani s-au dat în folosinţă 1.886 km de drumuri noi, majoritatea autostrăzi sau drumuri rapide. Totodată au fost modernizaţi 7.216 km de drum.

Autostrada Toruń - Stryków (158 de kilometri) care leagă nordul țării și portul Gdańsk de Polonia centrală și Republica Cehă a fost terminată în aprilie 2015.Costul proiectului a fost de 1,4 miliarde de euro, cu aproape 600 de milioane de euro mai puțin decât s-a estimat inițial.

Bulgaria. Vecinii noştri de la sudul Dunării au atras puţin peste 1 miliard de euro pentru construcţia de drumuri naţionale, adică de trei ori mai puţin decât România. Cu toate astea, din aceşti bani au făcut 175 km de drumuri noi, aproape toate autostrăzi integrate în reţeaua de transport europeană TEN-T. Au continuat autostrada Trakia care leagă Sofia de porturile de la Marea Neagră şi de granița cu Turcia cu tronsonul de la Stara Zagora la Burgas şi la punctul de trecere a frontierei Kalotina.

Autostrada Struma, care conectează localitatea Dupnita cu Kulata, punct de frontieră cu Grecia şi mai departe cu autostrada greacă A25 (Serres - Egnatia Odos) va fi finalizată integral în trimestrul unu 2019, şi deja sunt daţi în folosinţă primii 87 de kilometri.

Tot din bani europeni, bulgarii au modernizat 1 040 km de drumuri existente şi au refăcut şoseaua de centură a capitalei Sofia.

Ungaria. A beneficiat de 3,28 miliarde de euro de la UE pentru construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri. Aproape la fel ca şi România. Cu aceşti bani, ungurii au reuşit să construiască 502 km de drumuri noi, mai mult cu 134 de kilometri decât România. În plus, au modernizat 2.521 km de drumuri existente, cu 628 de kilometri mai mult decât noi. Ungaria are astăzi 13 autostrăzi şi un drum rapid, însă numai nouă sunt complet finalizate, restul sunt în diverse stadii de construcţie.

Căile ferate. Trenul de mare viteză ocoleşte România

România are cea mai slabă reţea de căi ferate dintre toate ţările vecine în ciuda fondurilor care au venit de la UE, circa 1, 692 miliarde de euro. Cu aceşti bani au fost construiţi numai 22 km de linii noi şi modernizaţi 122 km de drumuri de cale ferată. Construcției liniei 5 de metrou din Bucureşti i-au fost alocate 453 de milioane de euro, însă lucrarea este întârziată.

Polonia. A atras 5,48 miliarde de euro, fonduri cu care a modernizat 482 km de cale ferată, din care 124 km fac parte din TEN-T. Un exemplu de succes este modernizarea liniei dintre Cracovia - Rzeszów, care leagă Ucraina și Germania, astfel încât să permită viteze de până la 160 km pe oră. În plus, Polonia a cumpărat 42 de trenuri electrice care să circule pe o varietate de rute regionale pentru care a plătit 300 milioane de euro.

Bulgaria. A beneficiat de numai 341.4 milioane de euro pentru reţeaua de căi ferate din care a reuşit să modernizeze 234 km de linii feroviare TEN-T. Adică cam de două ori mai mult decât România. Din aceşti bani a realizat şi linia de metrou ce leagă gara de aeroportul din Sofia care a fost inaugurată în 2015.

Bulgarii au construit o linie feroviară de mare viteză de aproximativ 100 km între orașele Parvomai și Svilengrad, parte dintr-un proiect mai amplu care va lega orașul Plovdiv și granița cu Grecia.

Ungaria. A atras 1,72 miliarde de euro, cam la fel ca şi România. Însă din aceşti bani a construit 20 km de linii de cale ferată şi a modernizat 216 km, adică dublu decât România.

Agricultura. Fondurile UE s-au dus pe Apa Sâmbetei

Agricultura românească a beneficat de cele mai mari fonduri pentru agricultură după Polonia, însă rezultatele se lasă aşteptate. În afara subvenţiilor acordate prin Fondul European de Granatare Agricolă (FEGA) restul banilor, circa de 10,1 miliarde de euro, ar fi trebuit să ridice competitivitatea fermelor româneşti, să sprijinirea înfiinţarea grupurilor de producători, să creeze centre de colectare, să dezvolte satele româneşti. Concret, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională, agricultura românească a beneficita de 7,73 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocaţi încă 8,124 miliarde de euro pentru exerciţiul finnaciar 2014-2020, din care a consumat deja 2,38 miliarde de euro.

În ciuda acestor fonduri, România este tot mai dependentă de carnea, legumele şi fructele din UE, în special de vecinii polonezi şi unguri. Anul trecut a cumpărat mâncare în valoare de 5 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro carne şi 1,5 miliarde de euro legume şi fructe, potrivit ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică.

Situaţia este cu atât mai jenantă cu cât Ungaria- ţara de unde luăm carne , făină de grîu şi ulei- a primit de la UE numai 3,86 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate încă 3,43 miliarde de euro pentru 2014-2020.

Polonia a luat 13,39 miliarde de euro între 2007-2013, adică mai mult cu jumătate decât a luat România, însă a devenit liderul regional de necontestat pentru produse agricole. Pentru 2014-2020 are programate fonduri de 8,69 miliarde de euro.

Bulgaria a luat 2,64 miliarde de euro între 2007-2013 şi mai are alocate fonduri de 2,38 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Codaşi şi la reciclarea deşeurilor

România. Peste 4,4 miliarde de euro au fost alocate mediului, din care două treimi s-au dus în investiţii care să asigure apă curată și tratarea apelor reziduale. Restul de 600 milioane de euro s-au dus pe proiecte care să ajute la gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, directivele UE referitoare la mediu nu au fost îndeplinite. Ponderea deșeurilor municipale reciclate a rămas sub nivelul de 10% și este cea mai scăzută din UE.

Bulgaria. A absorbit numai 1, 375 miliarde de euro, dar a reuşit să realizeze proiecte majore care au inclus construirea de depozite de deșeuri regionale cu centre de recuperare și au înființat instalații regionale pentru reciclarea deșeurilor provenite din lucrările de construcții și de demolare. Evaluarea UE este mulţumitoare, practic 7 dintre cele 24 de sisteme regionale de gestionare a deșeurilor planificate au fost finalizate, iar alte cinci au fost terminate în proporţie de 70-90%.

Ungaria. A absorbit 4,19 miliarde de euro pentru şi a reuşit să bifeze cerinţele UE. Două miliarde de euro s-au dus în investiții legate de gestionarea deșeurilor şi astfel, ponderea gunoaielor municipale reciclate a trecut de 10%, principla cerinţă a UE. Restul banilor au fost utiliyaţi pentru modernizarea sistemelor de alimentarea cu apă și tratarea apelor reziduale. Investiția a dus la conectarea a 478. 000 de persoane la principalele stații de epurare și epurare a apelor uzate.

Polonia. A luat 6, 7 miliarde de euro din care 1,3 miliarde de euro au fost alocaţi gestionării deșeurilor și 3,9 miliarde de euro pentru alimentarea cu apă și epurarea apelor uzate. În ceea ce privește deșeurile, finanțarea a cofinanțat 44 de proiecte regionale de prelucrrae a gunoielor.

Cinci proiecte realizate cu fonduri UE

Lucrări de reabilitare a surselor de apă subterană, înlocuirea și construcția de noi conducte (aproximativ 143 km), reabilitarea unei stații de tratare a apei potabile și a 14 rezervoare de apă din judeţul Cluj. Cost total 196,9 milioane de euro, din care 145,6 milioane fonduri UE

Extinderea cu 1. 050 de metri a digului de nord din portul Constanţa pentru a oferi o protecţie completă împotriva valurilor. Cost total 121,9 milioane de euro, din care 58 milioane fonduri UE

Extinderea metroului pe o distanță de 1,9 km între stație Parc Bazilescu și Străulești. Investiţia totală 97,7 milioane de euro, din care 83 milioane de la UE

Construcția unui nou terminal și extinderea pistelor, a zonelor de trafic și a căilor de rulare la Aeroportul Internațional Iași. Cost total 56,7 milioane de euro, din care 38,6 milioane fonduri UE

Sistem de management integrat al deşeurilor solide pentru judeţul Arad. Investiţia totală 29,1 milioane de euro, din care 21,8 milioane de la UE
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Lun, 29 Oct 2018, 19:26

Corina Creţu: România nu-şi poate permite luxul de a se gândi la ideea de a ieşi din UE

Imagine

România “nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană”, a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu, în cadrul conferinţei EuroImpact, transmite Agerpres.

“Am înţeles, în ultimii ani, că partea de comunicare privind politica de coeziune trebuie să fie parte integrată a eforturilor noastre comune. Nu este vorba de a comunica numai despre existenţa unor programe sau despre sisteme de finanţare care pentru oamenii de rând, probabil, sunt lucruri mai abstracte, ci de a prezenta oamenilor efectele concrete ale optimizării fondurilor europene”, a afirmat oficialul european.

Ea a spus că, în prezent, există “un limbaj antieuropean care e din ce în ce mai pregnant”.

“Eu cred că România nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană mai ales acum, când are în faţă preşedinţia Uniunii, când are posibilitatea ca lider al Uniunii Europene să schimbe lucrurile în bine din interior”, a punctat Creţu.

Creţu: România a pierdut 1,8 - 2 miliarde de euro într-un domeniu sensibil - infrastructura de transport

România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport, a declarat, luni, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.

Comisarul european participă la Conferinţa “EuroImpact - Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

“Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (...) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (...) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez - e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională - s-au pierdut (...) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a explicat Corina Creţu.

Ea a precizat că au fost lucruri “care au afectat potenţialul României” de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.

“Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a spus Corina Creţu.

Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.

“Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani”, a mai afirmat Corina Creţu.

Comisarul Corina Creţu face, luni şi marţi, o vizită la Bucureşti, în cursul căreia va avea convorbiri cu premierul Viorica Dăncilă şi va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferinţe de anvergură.

Corina Creţu: România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii CE

România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii Comisiei Europene, a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu şi a subliniat necesitatea unui acord pe cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor.

“Din fericire, Politica de Coeziune a rămas în centrul viziunii despre viitor a Uniunii Europene”, a spus ea şi a vorbit despre unul dintre principiile alocării de fonduri europene.

“Până la urmă, să conving colegii mei din cadrul Comisiei Europene că trebuie să ne întoarcem la formula Berlin (...) se bazează aproape 80% pe formula Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestei formule, am reuşit ca cele mai sărace ţări - Bulgaria, România, Grecia - să aibă un plus de 10%”, a punctat ea.

Ea s-a adresat ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la conferinţă, pe această temă.

″În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, 2014-2020. Am speranţa, domnule Negrescu, că negocierile care se derulează între Consiliu şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate. Sunt convinsă că dumneavoastră vă veţi bate în Consiliu pentru a menţine aceste cifre pentru ţările noastre”, i-a transmis oficialul european.

Totodată, Creţu a vorbit despre nevoia unui acord cu privire la cadrul financiar multianual.

“Pe timpul Preşedinţiei (Consiliului UE - n.r.) trebuie să ne unim împreună eforturile, împreună şi cu Parlamentul European, care şi doreşte să avem un agreement pe cadrul financiar multianual. Eu cred că acest lucru este foarte important, de a avea înţelegere privind cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor”, a evidenţiat ea.

Comisarul european s-a referit şi la riscul de a nu ajunge la un asemenea acord.

“Altfel, din studiile noastre, dacă nu (...) din prima zi a anului 2021, de la 1 ianuarie 2021, 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor”, a explicat Corina Creţu.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Vin, 02 Noi 2018, 19:00

Crețu, șocată de „atacurile pornite” la adresa sa. Cum răspunde acuzațiilor că ar fi fost „vândută intereselor străine”

Imagine

Corina Creţu a declarat că după ce a afirmat că studiul de fezabilitte pentru spitalele regionale costă 1,8 milioane de euro, nu 250 cum au spus autorităţile române, atacurile împotriva sa s-au intensificat.

“Nu ştiu dacă aţi urmărit, dar aseară, că la un semnal, după ce am zis că studiul de fezabilitate al spitalelor regionale costă 1,8 milioane euro (şi nu 250, cât se avansase în spaţiul public), am început să fiu atacată într-un mod şocant. Aceste atacuri pornite ca la un semnal la adresa mea şi mai ales atacurile la adresă Uniunii Europene, injuriile prin care sunt acuzată că sunt vândută intereselor străine, în condiţiile în care toţi ştiu câte eforturi am făcut preluând pe fonduri europene toate creditele României pe care le avea de plătit către Bancă Europeană de Investiţii şi Bancă Europeană de Dezvoltare, salariile funcţionarilor din România care lucrează pe fonduri europene, fazand zeci de proiecte care nu s-au terminat la timp şi pentru care statul pierdea aproximativ 3 miliarde de euro, sincer, toate acestea mă lasă fără cuvinte”, afirmă Corina Creţu.

Ea spune că ar fi înţeles să fie considerată “trădătoare de partid şi de ţară”, dacă România ar fi avut depuse la Comisia Europeană zeci de proiecte care tergiversau sau pe care le-am fi uitat perioade lungi de timp.

“Repet, din păcate nu mai avem în analiză proiecte majore depuse la Comisie în afară Magistralei de Metro M6, proiect în legătură cu care încă aştept un răspuns la o scrisoare adresată de către Directorul General al DG Regio, Dl Marc Lemaitre, Ministrului Transporturilor, fără de care regulamentele nu îmi permit să adopt o decizie. Nici un alt proiect major nu e depus la Comisia Europeană, în condiţiile în care România a depăşit cu mult datele la care singură s-a angajat că le va depune, nu numai pentru spitalele regionale, dar şi pentru autostrăzile Piteşti-Sibiu, Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti, podul de la Brăila, Metroul Pipera-Berceni, Centură Bucureştiului, etc”, precizează Creţu.

“E trist că reuşim în alte state să dezvoltăm şi să deblocăm proiecte, iar de la Bucureşti primesc doar acuzaţii şi insulte. Nu numai eu, dar şi serviciile Comisiei Europene sau ale celorlalte instituţii europene” continuă comisarul european.

Creţu afirmă că pentru perioada 2021-2027, viitorul Buget European, s-a zbătut pentru mai mulţi bani pentru România, astfel încât această să beneficieze de încă 8 miliarde faţă de actuală perioadă de programare pentru investiţii în interesul cetăţenilor români.

“Când reuşeşti, în ciuda plecării celui de-al doilea mare contributor la Bugetul UE, Marea Britanie, să obţii o creştere cu 10 la sută a fondurilor europene pentru ţara ta, eşti, cu siguranţă, în slujbă unor interese străine, nu-i aşa? Va laş pe Dvs să apreciaţi muncă şi loialitatea mea faţă de România şi Uniunea Europeană”, conchide ea.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Sâm, 17 Noi 2018, 21:03

Corina Creţu demască minciunile PSD: Centura Capitalei nu a ajuns la Comisia Europeană, magistrala de metrou M6 nu s-a aprobat

Imagine

Comisarul european Corina Creţu a dezvăluit într-un interviu multitutindea problemelelor cu care se confruntă România, arătând că o mare parte dintre acestea, inclusiv cele legate de obţinerea fondurilor europene sunt legate de inconstanţa Executivului, care schimbă proiectele, după cum schimbă miniştri.

„Au fost patru prim-miniştri, dar în domenii esenţiale, ca transport, sănătate, la transport am avut şapte miniştri în aceşti patru ani. (...) Am o scrisoare de anul trecut cu nişte priorităţi pe transport; o altă scrisoare, anul acesta, cu alte priorităţi de transport. Pe infrastructură să schimbi priorităţile de pe-o zi pe alta, de la un guvern la altul, din două în două luni”, a spus comisarul european Corina Creţu, într-un interviu acordat România TV.

Aceasta şi-a exprimat indignarea faţă de faptul că oficialii din Transporturi şi chiar Primăria Capitalei au anunţat că proiectul magistralei M6 a fost aprobat de Comisia Europeană, lucru total neadevărat.

„Să spui că s-a aprobat M6 când nici acum nu e aprobat şi s-au dat cred că trei comunicate de presă de către Ministerul Transportului că e aprobat... Nici acum nu e aprobat M6! Centura Bucureştiului (...) Să spui în guvern, televizat, în direct, că Centura Bucureştiului e la Comisie? Nu e primită Centura Bucureştiului la Comisie. Noi nu avem sub analiză decât acest M6, care este sub analiză... metroul de la Gara de Nord la aeroport”, a spus comisarul.

Aceasta a precizat că „principalul criteriu este PIB pe cap de locuitor, prin care România practic câştigă aproape 10 miliarde în plus faţă de actuala perioadă de programare”.

„Dar având în vedere faptul că avem o absorbţie care nu este atât de mare şi avem probleme legate de absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, cred că europarlamentarilor, oricât de patrioţi ar fi, le va fi foarte greu să demonstreze cum să obţinem mai multe fonduri, în condiţiile în care nu reuşim să cheltuim banii pe care îi avem acum. Dar speranţa mea este că vom reuşi să lucrăm în paralel pentru îmbunătăţirea absorbţiei, pentru perioada 2014 - 2020 şi pentru a avea un buget mai consistent în perioada 2021 – 2027”, a adăugat Creţu.

Comisia ne-a alocat 9,2 miliarde de euro, din care România a cheltuit doar 1,3 miliarde

Referindu-se la acuzele care i-au fost aduse, Creţu a spus că nu înţelege de unde vine „această situaţie conflictuală care este legată de nişte nerealizări asupra cărora eu am atras atenţia”.

„Să vă dau acest exemplu, al autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni. Au fost la mine în audienţă oamenii care militează pentru această autostradă. Această autostradă este o prioritate la fel ca centura Bucureştiului, ca Sibiu - Piteşti, ca Piteşti - Craiova, în Master planul de transport adoptat de România. Deci, România a decis că este o prioritate această autostradă.

Apoi, bineînţeles că am fost atacată spunând că nu ştiu concret nimic. Oamenii aceea nu s-au întâlnit doar cu mine la Bruxelles ci cu toţi specialiştii nostri şi de aceea eu am această datorie să apăr munca a zeci de oameni.

Şi ca să vă spun concret, legat de sursele de finanţare, în programul de infrastructură mare România are la dispoziţie pentru perioada 2014-2020 - 9,2 miliarde de euro.

S-au făcut plăţi de 2,3 miliarde de euro, dar din care un miliard de euro înseamnă prefinanţări, adică bani care se dau la începutul perioadei de programare, nu pe lucrări efectuate ci pentru a ajuta statele membre dacă cumva nu au bani de cofinanţări să înceapă lucrările.

Deci, practic din 9,2 miliarde de euro pe programul de infrastructură mare s-au cheltuit pe lucrări efectuate doar 1,3 miliarde. Atâtea plăţi am făcut noi de la Comisia Europeană. Mi se spune, mi s-a răspuns şi nu ştiu cum poţi să nu demonstrezi că sunt 200% contractări.

Care sunt acele contracte? N-au venit la Comisia Europeană. Din punctul nostru de vedere, noi mai avem la dispoziţie atâtea miliarde. Sigur, avem cele fazate şi restrospectivele, pentru că ştiţi că am făcut efort şi pentru perioada 2007 - 2014. Iarăşi, nu vreau să intru în conflict cu nimeni...”, a afirmat comisarul european.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Sâm, 09 Mar 2019, 21:39

43 de miliarde €, la dispoziția României. De ce nu construim spitale sau autostrăzi

Click pe imagine pentru video:

Imagine

43 de miliarde de euro avem la dispoziţie de la Uniunea Europeană în ciclul financiar 2014-2020. Cu aceşti bani am putea să schimbăm faţa acestei ţări. Am putea să construim autostrăzi. Sau spitale.

Avem bani. Ce facem cu ei şi de ce nu construim - aflăm duminică seara, în emisiunea “România, te iubesc!”, unde punem în balanţă şi exemple de succes.

Dintr-un scaun cu rotile şi din faţa unui calculator, Marian Ilie atrage bani în satul său: Luncaviţa, o localitate aşezată la poalele Munţilor Macin, în inima Dobrogei. Până acum, din fonduri europene aici au ajuns peste 40 de milioane de euro. Adică aproape 10 mii de euro pe cap de locuitor. Alte 15 milioane sunt pe drum.

Ștefan Ilie, primar Luncavița: ”Pentru noi ce reprezintă fondurile? Este singura soluţie pentru noi de a ne dezvolta. Nu există altă soluţie.”

Ştefan Ilie este fratele lui Marian şi primarul locului. Împreună au pus pe picioare o echipă şi de câţiva ani schimbă împreună faţa acestui loc. Duminică, la “România te iubesc!” aflaţi ce au făcut cu banii, care sunt piedicile şi mai ales care este secretul accesării fondurilor europene.

Marian Ilie: ”Pentru unul care vrea să acceseze, nu asta e dovada. Eu sunt dovada. Pentru că şi unul ca mine poate depăşi anumite bariere şi poate accesa aceşti bani care sunt la îndemâna oricui.”

La îndemâna României sunt 43 de miliarde de euro. Atât avem la dispoziţie noi românii din fonduri europene în ciclul financiar 2014-2020. Ca să vă faceţi o idee, toată această sumă în bancnote de o sută de euro poate să încapă în 20 de TIR-uri. Duminică, aflaţi pe ce toacă însă guvernanţii noştri banii pentru a da bine în statistici. Pentru drumuri avem la dispoziţie 5 miliarde de euro. Avem bani pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Corina Creţu este comisar european şi se ocupă chiar de fondurile europene.

Corina Crețu: ”Banii sunt parcaţi. Este prioritatea numărul 1 în master plan. Banii sunt alocaţi pentru Sibiu-Piteşti. Este prioritatea numărul unu.”

Mergem la Compania de Drumuri. O clădire care pare abandonată. Alin Şerbănescu este purtător de cuvânt.

Alin Șerbănescu: ”Sibiu-Pitești există de fapt. Documentaţia sau dorinţa de a construi Sibiu-Pitești există.”
Alex Dima: ”Există dorinţa, dar pot să circul cu maşina pe dorinţă?”
Alin Șerbănescu: ”Nu. Nu poţi, să ştii că nici nemţii, nici chinezii, nici fracezii, nici americanii, nimeni, nu au ars etape cum pretindem noi că vrem să facem. De 15 ani ne-am uitat la ea. 15 ani n-am ştiut ce vrem.”

Duminică, îl vedeţi şi pe şeful drumurilor din România, care fuge din faţa camerei de filmat, dar şi pe politicienii care fac promisiuni incredibile.

Rovana Plumb, la audiere: ”Pentru anul 2019, în ce priveşte autostrăzile, vom putea să dăm în trafic, deci în trafic, 180 de kilometri.”

Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, după audiere: ”N-am promis nimic.”

Pe fonduri europene am putea să construim autostrăzi şi spitalele care au fost promise de PSD-ALDE în campania electorală.

Alex Dima: ”Aveţi vreun sentiment de mustrare că promisiunile electorale nu au fost îndeplinite?”
Liviu Dragnea: ”Aşa se fac interviurile? Vii cu mine în baie?”
Alex Dima: ”Ce înseamnă să vin cu dvs. în baie?”
Liviu Dragnea: ”Păi, vii la mine în birou.”
Alex Dima: ”Ce înseamnă să merg cu dvs. în baie? Şi dacă vin la dvs. în birou mă invitaţi în baie?”
Liviu Dragnea: ”Merg la baie.”
Alex Dima: ”Succes.”

Duminică, discutăm despre fondurile europene şi cu premierul României. Mergem şi la Oradea, campioană la accesarea fondurilor europene.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Dum, 10 Mar 2019, 20:46

Miliarde din fondurile UE, blocate în dosare cu şină. “Avem un sistem birocratic perfect”

Click pe imagine pentru video:

Imagine

FORMĂ FĂRĂ FONDURI, I. Ce aţi zice dacă v-am spune că avem bani să construim autostrada dintre Piteşti şi Sibiu? Sau că avem bani să construim spitale, şcoli, poduri...

Dar chiar avem bani! Avem la dispoziţie 43 de miliarde de euro din fonduri europene încă din 2014. Politicienii noştri însă n-au fost şi nici nu sunt în stare să acceseze aceste fonduri şi să schimbe faţa acestei ţări. Rămân la stadiul de promisiuni. Din fericire, avem şi locuri în care banii europeni sunt folosiţi cu cap şi salvează comunităţi întregi.

Ora 5 dimineaţa. Comuna Luncaviţa. Ştefan Ilie pleacă la muncă. Este primarul locului la al patrulea mandat şi acesta îi este obiceiul. În fiecare dimineaţă ajunge cu câteva ore înaintea angajaţilor în primărie şi le pregăteşte agenda zilei.

Luncaviţa este aşezată la poalele munţilor Măcin, în inima Dobrogei. Până acum, din fonduri europene în sat au ajuns peste 40 de milioane de euro. Adică, aproape 10 mii de euro pe cap de locuitor. Alte 15 milioane sunt pe drum.

Imagine

„Avem în toate localitatile 46 de km de străzi. Şi am primit finanţare pentru tot”, spune Ştefan Ilie. „Mai întâi am pus canalizare, se văd capacele”

„Este singura soluţie pentru noi de a ne dezvolta. Nu există altă soluţie”, spune edilul despre fondurile europene. „Ne-am gândit că principala noastră soluţie este să ne constitutim o echipă care să le atragă. Pentru că nu aveam la momentul respectiv oameni care să muncească pe aşa ceva. Nici nu ştiau despre ce e vorba. Era un vis. Vai dar nu poţi să te apuci de proiecte europene. Ştii câte hârtii trebuie să afci? Te omoară aceste hârtii.„

Din scaunul cu rotile şi din faţa calculatorului, Marian Ilie, fratele primarului, este cel care a adus banii europeni în comună. Conduce echipa care se ocupă de accesare. Pe Marian l-am întâlnit prima dată în 2014. I-am spus atunci povestea. În sat deja erau 10 milioane de euro atrase şi băgate în canalizări, drumuri şi în şcolirea localnicilor.

Marian avea şi un proiect personal împreună cu logodnică: o pensiune. Pe atunci avea terenul şi un proiect. Acum pensiunea e gata şi primeşte turişti.

Imagine

„ Asta este pensiunea mea care încă este împodobită de iarnă. Şi tare îmi mai este dragă. Şi frumuşică. Şi cu care mă mândresc că sunt român autentic. Şi am pus şi un steag ca să arătăm celor cazaţi din afara ţării noastre că au ajuns în România”, spune Marian Ilie.

O sută de mii de euro a luat din fonduri europene. El a pus 15.000 pe care deja şi i-a recuperat din cazarea turiştilor. O afacere bună, îi merge, s-a însurat şi are o fetiţă. Pentru agropensiunea a fost premiat de Uniuniunea Europeană la Gală fondurilor europene.

Aici, la această masă, cu o echipă mică se caută fonduri şi se accesează. Nu totul e roz pentru în calea lor stă birocraţia. „Dacă te uiţi pe adresa aia, este 23 ianuarie şi noi o primim ieri. Uite cum se pierd 7 zile ca să le trimitem răspuns înapoi. 8 zile. Ca să trimitem un răspuns. Şi mereu se întâmplă. Am sunat după un act adiţional şi când l-am trimis era înregistrat cu 2 luni înainte. A uitat să îl expedieze.”

Imagine

Birocraţia este principala piedică în calea proiectelor europene. Dragoş Jaliu este fondatorul unei companii de consultanţă pe fonduri europene şi doctor în dezvoltare regională.

„Timpul pe care îl alocăm unui proiect se sparge, peste 80 la sută la raportare. Şi rămâne foarte puţin timp pentru activităţile pe care ţi l-ai propus. Adică birocraţie. Comisia nu ne cere asta”, spune Dragoş Jaliu.

Mihaela Toader este secretar de stat în ministerul fondurilor europene. „De multe ori când lucrezi cu banii public, tendinţa funcţionarilor, a colegilor şi a mea, nu aş fi exclusă, să te acoperi de hârtii, să te asiguri că nu poate să vină cineva şi să te întrebe de ce i-ai dat lui ăla 2 lei. Păi, uite domnule pentru că am avut atâtea hârtii în spate”.

„Este modalitatea noastră de a ne complica viaţa singuri”, crede Dragoş Jaliu, „pentru că avem un sistem birocratic în sens peiorativ aproape de perfecţiune. Este extrem de greoi, extrem de complicat şi impovărător pentru cei care implementează. Şi din păcate nu asta ne cere UE.”

În ciuda piedicilor, Luncaviţa e dovada că se poate. Pe banii europeni în sat au apărut o sală de sport, un centru de informare turistică, se repară liceul, se fac cursuri de recalificare, se construiesc pensiuni, se schimbă faţa comunităţii.

Nu doar din fondurile Uniunii se accesează bani. Cu 400 de mii de franci elveţieni s-a pus pe picioare un proiect pilot, unic în România. Un centru medico-social, un loc în care bătrânii şi nevoiaşii satului îşi găsesc alinare şi susţinere. Centrul are 5 angajate care bat localităţile comunei în lung şi în lat şi ajută.

Marian Ilie e căutat acum de oameni din toată ţara care vor să pună mâna pe banii europeni. Cu el viaţa a fost dură şi l-a învăţat că dacă lupţi poţi să te ridici de oriunde ai fi şi să răzbeşti. „Pentru unul care vrea să acceseze, eu sunt dovada. Pentru că şi unul ca mine poate depăşi anumite bariere şi poate accesa aceşti bani care sunt la îndemâna oricui”, spune el.

La îndemână României sunt 43 de miliarde de euro. Atât avem la dispoziţie noi, românii, din fonduri europene în ciclul financiar 2014-2020. Ca să vă faceţi o idee, toată această sumă în bancnote de o sută de euro poate să încapă în 20 de TIR-uri. Cu aceşti bani am putea să facem multe: să construim autostrăzi, să ridicăm spitale, să clădim şcoli, să schimbăm faţa acestei ţări. Din păcate, la 12 ani de la intrarea în Uniune, autostrăzi nu prea avem, nici spitale n-am construit, iar copiii încă merg la toalete în fundul curţii în 2400 de şcoli. Revoltător este faptul că avem un comisar european român care se ocupă tocmai de soarta fondurilor europene: Corina Creţu.

„De cele mai multe ori am avut bani. Banii nu au fost problema. Ci faptul că nu am avut proiecte mature. De calitate. Mă întrebaţi care a fost cel mai emoţionant moment pentru mine? A fost în Grecia pentru că am văzut oameni plângând când a fost inaugurat drumul Tesaloni - Atena care se făcea înainte în 10-11 ore şi acum se fac 3,5-4 ore”, spune Corina Creţu.

La noi, ca să înconjori Capitala pierzi ore bune şi nu avem o autostradă care să ne lege de restul Europei. Asta în condiţiile în care pentru drumuri avem la dispoziţie de la Uniunea Europeană peste 5 miliarde de euro încă din 2014, anul în care Creţu a fost propusă de PSD în funcţia de comisar european. În cei 4 ani de mandat la şefia fondurilor europene Creţu nu şi-a criticat colegii de partid pentru ritmul în care atragem fonduri. În primăvara lui 2018 zâmbea liniştită la Congresul partidului.

În vară s-a certat cu partidul şi a început să spună cum stăm de fapt: România nu atrage fonduri iar ce atrage investeşte aiurea. Politicienii sunt principalii vinovaţi pentru că dăm cu piciorul la şansa de a schimba lucrurile în acesta ţară. Rămânem la coada clasamentului la capitolul autostrăzi în Europa dar ocupăm primul loc la morţi pe şosele.

Pe aceşti munţi va trece într-o bună zi autostrada Sibiu-Pitesti. Vorbim despre acest drum încă de pe vremea regelui Carol al II-lea. Orice politician care a vrut să ajungă la putere în această ţară a promis că face acest drum. Între timp, românii mor cu zile pe sub TIR-uri pe drumul îngust de pe Valea Oltului.

Imagine

Corina Creţu susţine că “banii sunt parcaţi. Este prioritatea numărul 1 în master plan. Este prioritatea numărul unu. Este singura veriga lipsă pe tronsonul Rotterdam - Constanţa. Deci, din punctul ăsta de vedere banii există, ne trebuie proiectul. „

Aşadar bani există. Avem şi un master plan care prevede că autostrada Sibiu Piteşti va fi gata în 2020. Aceasi promisiune apare şi în programul de guvernare PSD-ALDE. În ziua când a câştigat alegerile liderul PSD făcea un legământ.

„Tot ce am promis în campania electorală va fi respectat la virgulă. Fără excepţie. Orice măsură. Orice cifră care a fost prinsă în programul de guvernare va fi respectată.”

Imagine

Am încercat să stau de vorbă acum cu preşedintele PSD.

Alex Dima: Aveţi vreun sentiment de mustrare că promisiunile electorale nu au fost îndeplinite?
Liviu Dragnea: Aşa se fac interviurile? Vii cu mine în baie?
Alex Dima: Ce înseamnă să vin cu dumeavoastră în baie?
Liviu Dragnea: Păi, vii la mine în birou...
Alex Dima: Şi dacă vin la dumneavoastră în birou mă invitaţi în baie?
Liviu Dragnea: Merg la baie. Succes.
Alex Dima: Dar nu mă chemaţi în baie.
Liviu Dragnea: Păi, nu dar vii după mine în baie? Pot să merg? Vă rog frumos!
Alex Dima: Duceţi-vă în baie. V-am solicitat un interviu.
Liviu Dragnea: Şi eu am spus nu. E simplu.

Imagine

Solicitări de interviu am trimis şi copreşedintelui Alianţei de guvernare. Călin Popescu Tăriceanu a răspuns doar „pe culoar nu dau interviu. Vorbiţi cu ataşatul de presă”. Însă ataşatul de presă ne-a refuzat.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Dum, 10 Mar 2019, 20:50

Autostrada blocată de urși, deși primarul spune că n-a mai văzut vreunul de 59 de ani

Click pe imagine pentru video:

Imagine

FONDURI FĂRĂ FORMĂ, II. Autostrăzile sunt cheia succesului. Acolo unde există, beneficiile sunt uriaşe. În primul rând lângă ele apar investiţiile.

Revoltător este faptul că pentru autostrada Lugoj-Deva, de exemplu, avem bani la dispoziţie de la Uniunea Europeană încă din 2007. Dar n-am fost în stare să terminăm acest drum. Dar politicienii vin acum cu noi promisiuni.

Din Fondurile Structurale şi de Investiţii ne sunt alocate 31 de miliarde de euro. Restul de până la 43 de miliarde sunt bani pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Până acum am atras 11 miliarde. Într-o analiză internă, funcţionarii guvernului vorbesc despre motivele care ne ţin pe loc: Compania de drumuri nu este capabilă să scrie şi să implementeze proiecte pe finanţare europeană, nu ştim clar care ne sunt priorităţile, iar când le stabilim nu le respectăm, solicităm finatari fără să avem proiecte întocmite temeinic, instituţiile statului nu coloborează între ele. E haos. Politicienii se bat însă cu pumnul în piept şi ne asigură că stăm bine.

Rovana Plumb este ministrul fondurilor europene. Ea spune că „absorbţia fondurilor europene se situează la 26 la sută, apropiat de media UE care e la 27 la sută”.

Consultantul Dragoş Jaliu are însă o altă părere: „Nu stăm foarte bine. Noi nici nu cheltuim mult şi nici pe ce trebuie. Că măcar dacă am cheltui mult - arunci nişte bani în economie. poate să genereze ceva. Dar atâta vreme cât ai o sumă mică şi depui atâta efort să o justifici, e clar că impactul pe care îl generează în societate e limitat.”

Prin urmare, pentru a da bine în statistici şi pentru a pune mâna pe fonduri autorităţile noastre atrag bani dar nu intodeauna pentru ce avem nevoie. „Eu cred că e o slăbiciune a României pentru că absoarbe dar pe proiecte mici care nu au impact major în viaţa cetăţeanului”, spune Corina Creţu.

Am arătat de-a lungul vremii la „România, te iubesc!” proiecte construite aiurea pe multe milioane de euro.

Bursa de peşte din Tulcea. O clădire în care s-au investit 5 milioane de euro, inaugurată cu mare pompă în 2015. De aproape 4 ani stă nefolosită. Acolo stau maşinile. Au ruginit. O bătaie de joc.

Imagine

Bursa aparţine de Ministerul Agriculturii. Petre Daea spune că mai durează doar „câteva săptămâni” până să fie folosită.

Imagine

La Corabia, un milion de euro s-au băgat într-o bursă de cereale nefolosită, la Slobozia s-a construit un parc industrial năpădit de bălării cu 4 milioane de euro, în Năvodari s-a ridicat o clădire inutilă în formă de păstrugă cu 1 milion şi jumătate de euro.

În Călimăneşti, Vâlcea s-au ridicat cu 12 milioane de euro mai multe clădiri de expoziţii în 2010. Ceva mai la sus, în aceeaşi localitate, 8 milioane de euro au fost în investite într-un centru de agrement. Trebuia inaugurat acum 4 ani, dar nici acum nu e gata. Mai au de treabă la finisaje.

Imagine

Şi astfel de exemple sunt multe. Bani băgaţi în proiecte mărunte şi inutile. Mari proiecte n-am fost în stare să facem. Avem doar 807 km de autostradă. În 2017 am dat în folosinţă 17 km, în 2018, 60. Chiar dacă guvernanţii se laudă că sunt grafic cu accesarea, mare parte din banii atraşi acum pentru drumuri vin din fondurile pe care n-am fost în stare să le cheltuim în ciclul finaciar 2007-2013.

„Majoritatea plăţilor sunt generate de aşa numitele proiectele fazate, aşa numitele proiecte care trebuiau să fie terminate în perioadă anterioară de programare 2007-2013 dar din diferite cauze - datorită faptului că studiile de fezabilitate n-au fost realizate în timp sau studiile de mediu nu au fost realizate în timp sau pentru ca proiectele nu au fost bune - s-a întârziat”, explică Corina Creţu.

Autostrada Deva lugoj. De aici începe. Are aproape o sută de km. Avem bani pentru a construi acest drum de la UE încă din 2007. Trebuia să-l terminăm în 2012. N-a fost să fie. Atunci politicienii au promis ferm că or să termine această autostradă în 2016. Şi suntem tot la stadiul de promisiuni.

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene: „Pentru anul 2019 în ce priveşte autostrăzile vom putea să dăm în trafic 180 de km”.

La votarea bugetului, în fata parlamentarilor, Plumb, interimar şi la ministerul transporturilor făcea promisiuni ferme. Am încercat să vedem mai precis pe unde vor trece autostrăzile promise.

Imagine

Rovana Plumb: Eu n-am promis nimic. Eu am spus în ce priveşte bugetarea ca şi finalizare până la sfârşitul anului 2019 pot fi daţi în trafic 180 de km.
Alex Dima: Şi nu vi-i asumaţi?
Rovana Plumb: Am spus că se va circula pe 180 de km formaţi din mai multe tronsoane.
Alex Dima: Tronsonul Sebeş-Turda credeţi că se termină până la sfârşitul anului?
Rovana Plumb: Cu siguranţă domnul Neaga vă va explica.

Imagine

Narcis Neaga este şeful Companiei care se ocupă de drumurile din România, un apropiat al liderilor din partidul de guvernământ. Un om discret, care, aşa cum se laudă în CV-ul, personal este orientat spre încadrarea în termene şi obiective.

A spus că nu a primi nicio solicitare şi că ne va primi după ce se termină cu bugetul, dar nu ne-a mai primit. Acum 4 ani, în primvara lui 2015, am avut o discuţie despre stadiul drumurilor de care răspundea încă din 2013. Iar de inexistenta autostradă Comarnic-Braşov, Narcis Neaga se ocupă din 2002.

Imagine

În 2015, spunea că va fi gata studiul de fezabilitate la centura Buşteniului şi vor începe lucrările. Dar Centura Bşsteniului nu e nici acum începută. Neaga fost demis şi reangajat în 2018 la conducerea companiei de drumuri.

Autostrada Deva-Lugoj. Coşeviţa e locul unde s-au împotmolit lucrările, într-un mal de pământ. De aici urmează un nou tronson de 12 km pentru care în acest moment nici măcar nu sunt făcute licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor. Vor trece ani până să avem pe aici autostradă.

În 2014 o organizaţie de mediu a semnalat faptul că autostrada construită în acestă zonă afectează mamiferele mari, în special urşii. Aşa că s-a ajuns la concluzia că pe aici maşinile trebuie să treacă prin două tuneluri lungi de aproape 2 kilometri care vor costa 230 de milioane de euro. Suma nu era prevăzută în finanţarea europeană şi lucrările s-au blocat.

Am încercat să aflăm câţi urşi trec prin acesta zonă. Primarul Margina spune că în 59 de ani el nu a văzut şi nu a auzit niciodată de urşi în localitate. „ N-a fost nimeni care să povestească că a văzut vreodată urşi pe teritoriul comunei Margina. Nu ştiu cine a lansat povestea.”

Imagine

Între timp, Rovana Plumb susţine că poate se realizează chiar „200 şi ceva” de kilometri de autostradă. „Eu nu mă uit la cifre. De fiecare dată mă uit că în spatele cifrelor sunt nişte nevoi, investiţionale şi de trafic”, e răspunsul ministrului.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Dum, 10 Mar 2019, 20:57

Primarul care s-a descurcat mai bine decât tot Guvernul României să ia fonduri europene

Click pe imagine pentru video:

Imagine

FONDURI FĂRĂ FORMĂ, III. Oradea este campioana la accesarea fondurilor europene. Faţa locului s-a schimbat în ultimii ani şi multe probleme s-au rezolvat cu ajutorul banilor europeni. Secretul? La Oradea administraţie se face după carte.

Ajungem acolo, dar nu foarte repede pentru că...n-avem drumuri. Pentru tronsonul Deva Lugoj s-au alocat un miliard şi jumătate de mii de euro încă din 2007 iar acum riscăm să restituim toată această sumă Uniunii pentru că lucrările nu au fost gata la timp.

Aproape de Deva, pe sectorul 4, dealurile se surpă peste lucrări pentru că nu au fost făcute suficiente studii atunci când s-au apucat de cosntruit aici. În zadar de mai bine de un an muncitorii se chinuie să oprească bolovanii cu plasă. În programul de guvernare PSD-ALDE au promis că deschid autostrada Lugoj-Deva în 2017.

Imagine

Întrebată ce face dacă nu sunt gata kilometrii de autostradă promişi, Viorica Dăncilă, spune că nu îşi dă demisia, ci analizează. „Trebuie să fac discuţie pe fiecare autostradă, să discut cu miniştrii...”

Imagine

Autostrada Sebeş-Turda trebuia să fie gata în 2016. De lotul 2 se ocupă grecii de la Actor. Anul trecut au avansat 5 la sută - de la 44 la 49 la sută. În această zonă panza freatică este foarte sus şi în mijlocul autostrăzii sunt astfel bălţi. Nici pe lotul unu, construit de italienii de la Pizzarotti, lucrurile nu stau mai bine.

Breteaua de descărcare de pe autostrada Sebeş - Turda către Alba Iulia dă fix într-o fostă groapă de gunoi. Este incredibil cum nici cei care au făcut studiul de fezabilitate, nici proiectanţii, nici măcar cosntructorul n-au văzut că aici e o groapă de gunoi.

Imagine

Fostul ministru al Transporturilor, Lucian Şova, afirmă „că cele două loturi rămase la Sebeş-Turda sunt un dezastru din punctul meu de vedere - atât al proiectării cât şi al mobilizării resursei tehnice „

Fostul ministru vorbeşte despre posibile înţelegeri între unii angajaţi ai companiei de drumuri şi constructori prin care se caută tot felul de motive pentru a bloca lucrările. Surse din Companie susţin că până acum firmele de construcţie au solicitat daune de 2 miliarde euro pentru că... nu pot să lucreze.

„Au beneficiat de aceste neglijente din partea autorităţilor, întâmplătoare sau nu, privind neeliberarea amplasamentelor. Până acum le-a mers să câştige bani din revendicări şi să construiască cât mai puţin”, afirmă Şova, care susţine că i-a transmis Rovanei Plumb, când a preluat intermatul la Transporturi, lista cu nerealizările de pe şantiere şi motivele lor. Rovana Plumb s-a întâlnit şi cu reprezentanţii contructorilor. Presa nu a fost chemată la întâlnire.

Şi autostrada Sebes-Turda este construită tot din fonduri alocate încă din 2007, şi fazate în actualul ciclu financiar. 500 de milioane de euro. Şi aici riscăm să restituim finanţarea pentru că autostrada nu fost terminată la timpul asumat. La Compania de drumuri, într-o clădire care pare pustie, ne-am întâlnit cu purtătorul de cuvânt Alin Şerbănescu.

„Documentaţia sau dorinţa de a construi sibiu piteşti există”, spun el. „Să ştii că nici nemţii nici chinezii nici fracezii, nici americanii nimeni nu au ars etape cum pretindem noi că vrem să facem.”

Imagine

Susţine că autostrada Sibiu - Piteşti va fi gata în 2025 şi că angajaţii companiei muncesc la documentaţia pentru acest tronson. I-am cerut să ne permită accesul în birouri, să-i vedem la treabă. Dar nu s-a putut pentru că înăuntru se lucrează cu documente secrete. Purtătorul de cuvânt are termene pentru toate autostrăzile din România. „Avem 807 km de autostradă iar până în 2040 vom avea aproape 3.000 de km de autostradă”, promite el.

Oradea a scăpat de traficul infernal după ce a apărut centura de la marginea oraşului întinsă pe aproape 20 de kilometri construită de compania naţională de drumuri. Primăria a accesat fonduri europene pentru pasajele rutiere şi ambuteiajele au dispărut. Lucrurile s-au mişcat aici pentru că autorităţile locale s-a ocupat de toate procedurile birocratice pentru construirea acestui drum.

„Primăria Oradea a executat studiul de fezabilitate. Am pregătit exproprierile şi ne-am asumat riscurile proceselor care ar putea să apară între cei care care nu sunt mulţumiţi de preţ şi compania de drumuri”, spune primarul Ilie Bolojan. „Noi ştim cine sunt propretarii terenurilor, avem acces mult mai uşor la toate datele. Ne costă mult mai puţin să îi identificăm. Compania angajează companii de avocaţi din Bucureşti care necesită costuri suplimentare”.

Imagine

Oradea este pe primul loc în topul celor mai eficiente oraşe din România şi este campioană la atragerea fondurilor europene care au schimbat faţa locului. Până acum, din actual ciclu finaciar a atras 180 de milioane de euro şi are solicitări depuse pentru alte 130 de milioane.

„Bugetul municipiului Oradea este de aproximativ 70 de milioane de euro pe an din veniturile noastre proprii din care ne permitem să alocăm pentru investiţii între 15 şi 20 milioane de euro în fiecare an. Practic absorbţia de fonduri europene ne măreşte de 3-4 ori bugetul propriu”, splică Bolojan,

Primăria are un departament special care vânează şi acceaza fonduri europene. Marius Moş este director şi are în subordine 17 oameni. Aşa arată listă lungă cu proiecte făcute pe fonduri europene în actualul ciclu financiar.

„Domeniile în care noi acţionăm sunt foarte diverse. Dacă azi vorbim de blocuri de reabilitare termică, mâine vorbim de dotările de la blocuriile operatorii de la spitale, poimâine de aquapark, noul CET, poduri, monumente istorice”, spune el.

Au în orice clipă mai multe proiecte pregătite pentru finanţare. Acesta este secretul. În cazul în care unul nu este aprobat, au altul pregătit pentru depunere. Anul trecut primăriile oraşelor aveau posibilitatea să acceseze între 20 şi 45 de milioane de euro în funcţie de mărime. Oradea a avut la dispoziţie 35 de milioane de euro. Fonduri europene. Pentru că alte oraşe n-au fost pregătite cu proiecte, Oradea a dat lovitura.

„Ni s-a permis să dublăm proiectele. În final pe aceaste axe au fost contractaţi în jur de 140 de milioane de euro. Pornind de la 35. Pentru că din păcate o parte din municipiile din România nu au reuşit să aibă proiecte finalizate”.

Imagine

Fondurile europene au adus un suflu nou în oraş care capătă o nouă înfăţişare de la o zi la alta. Primăria îi împrumuta cu bani în condiţii avantajoase pe proprietarii care vor să refacă faţadele clădirilor şi îi obliga să o facă pe cei care refuză prin taxe şi impozite majorate considerabil.

Peste un milion de euro, din fonduri europene s-au investit în această stradă care a fost transformată în pietonala. Clădirile istorice sunt refăcute din fonduri europene sau banii primăriei şi transformate în obiective turistice. Anul trecut în Oradea au venit 243 de mii de turişti

Mihai Jurca este directorul Asociaţiei pentru promovarea turismului în Oradea. ”Strategia de a crea în centrul oraşului obiective turistice cumva e gândirea similară cu un centru comercial. Cu un mall. Trebuie să ai nişte ancore să îţi ţină oamenii. Zonele centrale s-a depopulat din cauza centrelor comerciale care s-au construit evident la periferii”.

Acum, au 20 de milioane de euro accesaţi pentru a construi pasaje subterane prin care se va muta traficul din centrul oraşului iar străzile vor deveni pietonale. Au accesat bani inclusiv pentru proiecte prin care să-i convingă pe oameni să meargă pe jos.

Primarul Bolojan spune că îşi conduce urbea după cărţile scrise de primarii din marile oraşe ale lumii. Ca să atragă investitori a amenajat tot pe fonduri europene spaţii pentru parcuri industriale la marginea oraşului.

„Întodeauna investiţiile private urmează urmează infrastructura publică. Nimeni nu va investi într-un câmp dacă nu are acolo reţele de apă de gaz şi aşa mai departe”, spune primarul.

Acum în parcurile industriale lucrează peste 7 mii de oameni şi multe firme care produc pentru branduri din toată lume au venit aici. Multe fabrici au fost amenajate tot cu fonduri europene.

Această fabrică produce încălţăminte pentru o renumită firma de pantofi din Austria. „Fondurile europene au permis existenţa asta, tot ce există aici. E ca şi când eu am 2 lei şi cineva vine şi îmi mai dă 5. Noi am avut bani de 400 de metri pătraţi şi am construit 2700. Ăsta e marele avantaj al fondurilor europene. E un mecanism incontesabil şi un organism extraordinar. În Oradea se vede cel mai bine chestia asta”, explică un consultant de fonduri europene.

Oamenii locului au de muncă iar primăria încasează taxe şi impozite, face rost de bani pentru cofintarea proiectelor europene. O schemă care funcţionează şi ar trebui multiplicata la nivel naţional. Tot pe bani europeni oraşul şi-a rezolvat şi problema termoficării. Până acum în noua termocentrala şi în reabilitarea conductelor din oraş s-au investit 120 de milioane de euro. Din fonduri europene. Alte 30 de milioane urmează să fie investite.

Totul e nou iar factura pentru încălzire a scăzut în oraş şi au dispărut pierderile din reţea şi firmele care căpuşau sistemul.

Imagine

Privind la aceste la acest loc, la sumele uriaşe atrase aici din fonduri europene n-ai cum să nu te întrebi de ce în alte părţi nu se poate. În Bucureşti de exemplu, unde iarna acesta pierderile din reţeaua de termoficare au fost uriaşe. Asta în condiţiile în care primăria Bucureştiului are la dispoziţiei 160 de milioane de euro din fonduri pentru termoficare şi e pe cale să-i piardă pentru că până acum n-a fost în stare nici măcar să facă proiectul.

Corina Creţu spune că „autorităţile romane ne-au anunţat că proiectul de termoficare din Bucureşti este mult întârziat.” Dar proiectul nu a ajuns la comisarul european.

Am încercat să discutăm pe acest subiect cu primarul capitalei, Gabriela Firea. N-a vrut să vorbească. Ca să evite birocraţia şi bâjbâiala guvernanţilor de la Bucureşti, primarii din vestul ţării s-au asociat şi cer să fie lăsaţi să acceseze fonduri europene fără piedicile impuse aiurea de la centru.

Floreşti, Cluj. Pe acest spaţiu vom ridica într-o bună zi un spital regional. Dar nu se ştie când. Puteam să îl construim demult dar politicienii noştri n au fost în stare să îl facă.

Imagine

Despre spitalele regionale discutăm de mai bine de 10 ani. Ar trebui să avem 3 spitale construite din fonduri europene. La Cluj, Iaşi şi Craiova. În programul de guvernare PSD-ALDE, s-au promis 8 spitale regionale şi unul metropolitan în Bucureşti până 2020. Dar nu se va întâmpla. Pentru cele 3 spitale regionale finanţarea prevăzută în actualul ciclu finaciar a fost de 150 de milioane de euro la care guvernul trebuia să pună tot pe atât. Numai ca guvernanţii şi-au dat seama că au nevoie de 1,2 miliarde de euro pentru lucrări.

Rovana Plumb a anunţat că a decis etapizarea construcţiei acestor spitale. Adică, se amână construcţia pentru următorul ciclu financiar, 2020-2027.

Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj: „Asta înseamnă că până în 2025 România sau judeţele nu vor avea spital regional. Eu cred că doar atunci vom începe construcţia.”

Până acum doar la Iaşi este gata studiul de fezabiliatate pentru spitalul regional.

„Eu nu consider că este un eşec. La modul foarte serios. Ss-au pornit. Şi eu cred că odată un lucruru pornit nu se poate opri”, spune ministrul Sorina Pintea.

Corina Creţu spune însă că dacă guvernul ar dori, s-ar putea aloca bani pentru spitalele regionale acum. „Noi aşteptăm poziţia guvernului. ... Dacă autorităţile doresc bani în plus, aşteptam să vedem din ce axe luăm bani şi eu sunt gata să schimb programul operaţional pentru a accelera şi realizarea spitalelor regionale.

Ministrul Sănătăţii susţine însă că propunerea pentru amânarea lucrărilor după 2020 a venit chiar de la Corina Creţu, “Mie mi-e greu să înţeleg aceste lucruri. Eu nu sunt în campanie electorală”, declară Sorina Pintea.

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, susţine că „avem bani pentru pentru documentaţia tehnică”. Dar în acest moment doar ministerul Sănătăţii poate să construiască aceste spitale. Preşedintele Consiliului judeţean Cluj e convins că dacă guvernul ar permite autorităţilor să aceseze bani pentru cele 3 spitale regionale, le-am putea avea mult mai repede.

„Este irelevant dacă aceşti bani sunt traşi de guvern sau un consiliu judeţean. Dar pentru că guvernul a politizat excesiv de mult acest subiect refuza să predea acest proiect către autorităţile judeţene...”, spune Alin Tişe.

Orgolii, lupte politice şi lipsa de viziune ne ţin pe loc şi ne fac să pierdem bani europeni. Pe timpul ministrului Eugen Nicolăescu s-au tocat 21 de milioane de euro pe studii de fezabilitate pentru spitale. Niciunul n-a fost pus în practică. În tot acest timp, romanii au murit şi încă mor cu zile în spiţele vechi pline de bacterii.

Banii de la uniunea europeană ar putea să ajungă şi în penitenciare. Până acum nu s-a întâmplat. Şi asta în condiţiile în care politicienii noştri plâng zilnic de milă deţinuţilor din închisori. Pentru că nu avem condiţii în puşcarii, peste 14 mii de deţinuţi au fost eliberaţi anul trecut. Singurii bani care au ajuns în penitenciare sunt din fonduri norvegiene. La Gherla, de exemplu s-a refăcut o aripă a închisorii vechi de sute de ani în care sunt amenajate acum 60 de locuri la standarde europene. Restul închisorii, în care sunt peste 800 de deţinuţi rămâne în condiţii greu de imaginat şi ascunse de cameră de filmat.

Imagine

Uniunea Europeană ne dă bani. Mulţi. Pentru a-i accesa, în primul rând trebuie să ai o idee pe care vrei să o pui în practică. Verificaţi dacă ideea este eligibila, adică dacă poate fi finanţată. Informaţii găsiţi în ghidurile solicitantului în funcţie de domeniul de investiţii pe site-urile ministerelor. Puteţi apela şi la firmele de consultanţă. Dacă ideea este eligibilă, înarmaţi-vă cu răbdare şi urmaţi cu stricteţe paşii indicaţi. Veţi descoperi birocraţia românească în toată splendoarea dar în final, fondurile europene ar putea să vă schimbe viaţa. Aceeaşi pasi ar trebui să-i urmeze şi guvernanţii noştri. Să acceseze bani pentru proiectele mari pe care le promit de fiecare dată în campaniile electorale şi pentru care iau voturi. Acum ar trebui să pregătească deja proiecte pentru noul ciclu financiar 2020-2027 şi ar trebui să înţeleagă că dacă s-ar pune pe treabă, dacă şi-ar face datoria, cu banii europeni ar putea să schimbe în bine faţa acestei ţări.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06

Re: Fondurile europene si infrastructura din Romania

Mesajde misterr » Lun, 11 Mar 2019, 19:09

România, te iubesc!: Formă fără fonduri, emisiunea integrală din 10 martie 2019

Click pe imagine pentru video:

Imagine

Ce aţi zice dacă v-am spune că avem bani să construim autostrada dintre Piteşti şi Sibiu? Sau că avem bani să construim spitale, şcoli, poduri...

Dar chiar avem bani! Avem la dispoziţie 43 de miliarde de euro din fonduri europene încă din 2014. Politicienii noştri însă n-au fost şi nici nu sunt în stare să acceseze aceste fonduri şi să schimbe faţa acestei ţări. Rămân la stadiul de promisiuni. Din fericire, avem şi locuri în care banii europeni sunt folosiţi cu cap şi salvează comunităţi întregi.
misterr
Membru Silver
 
Mesaje: 3173
Membru din: Vin, 29 Apr 2011, 17:06


Înapoi la Aspecte diverse din transporturi şi infrastructură


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 3 vizitatori