Sau poate încep lucrările la stația de metrou Universitate (M5)...

O fi vreo Euro World Cup! ))

V-am spus eu, sunt pregatirile pentru Sarbatorile de Iarna !

Sursa: B365.RO

http://www.b365.ro/mobi/contractul-pent...41227.html

Contractul pentru Sala Polivalentă a fost atribuit firmei Astaldi. CUM VA ARĂTA CONSTRUCȚIA

Contractul pentru Sala Polivalentă rămâne la firma Astaldi. Firma fusese declarată câștigătoare și în urmă cu aproximativ un an însă decizia municipalității fusese contestată de cea de-a doua firmă calificată în etapa finală a licitației, respectiv Strabag. În final însă,  firma Astaldi a fost declarată câștigătoarea licitației cu o ofertă de aproximativ 80 milioane euro. Sala Polivalentă va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, dintre care 2000 de locuri VIP. De asemenea, vor fi amenajate și 500 de locuri noi de parcare.
Asocierea Astaldi Spa - Euro Construct Trading 98 SRL va construi Sala Polivalentă din cadrul Complexului Lia Manoliu. După aproximativ un an de contestații oferta Asocierii Astaldi Spa - Euro Construct Trading 98 SRL  a fost declarată câștigătoare cu un punctaj de 100 de puncte și o propunere financiară de 357 milioane lei cu TVA (aprox. 80 milioane euro), la care se adaugă cheltuieli neprevăzute de 24,3 milioane lei cu TVA. Durata contractului este de 36 de luni din care 24 de luni pentru proiectare și execuția lucrărilor și 12 luni pentru servicii tehnice de oprare și mentenanță după recepția lucrărilor.

Contractul a fost atribuit de Primăria Capitalei încă de acum un an, tot firmei Astaldi, însă rezultatul licitației a fost contestat de cea de-a doua firmă calificată în etapa finală a licitației, respectiv Strabag. În septembrie 2014, jurnalistul Cătălin Tolontan scria pe blogul său că "Strabag a fost declarat câștigător, cu o ofertă de 57 de milioane de euro, de către Primărie, iar apoi a fost descalificat și a primit lucrarea Astaldi, cu 61 de milioane de euro".

Sala Polivalentă va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, dintre care 2000 de locuri VIP. De asemenea, vor fi amenajate și 500 de locuri noi de parcare.

"Noua arenă multifuncţională va permite organizarea de competiţii pentru mai multe discipline sportive, ca gimnastică, tenis, baschet, handbal, fotbal în sală, badminton, volei, atletism uşor, tir sportiv, scrimă etc., dar şi organizarea de spectacole şi concerte de mare anvergură", spunea anul trecut Bogdan Hreapcă, directorul general al Directiei Generale de Investitii si Dezvoltare din cadrul Primariei Capitalei.

Lângă noua sală va fi construită și o parcare pentru circa 450 de autoturisme dispusă pe o suprafață de 10.000 mp. Sala Polivalentă va avea 5 nivele și o înălțime de 22 de metri de la teren și până la acoperiș.

http://m.hotnews.ro/stire/20616324

Surse HotNews.ro: Primarul interimar al Capitalei ar putea fi schimbat din functie marti de majoritatea PNL-PSD din Consiliul General al Municipiului Bucuresti
de Catiusa Ivanov Luni, 23 noiembrie 2015, 18:36

Consiliul General al Municipiului Bucuresti se intalneste marti in sedinta extraordinara pentru a-si aproba noul regulament de organizare si functionare . Sedinta este convocata de consilierii generali, nu de primarul general, iar acesta este singurul proiect de pe ordinea de zi. Surse HotNews.ro spun insa ca de fapt in aceasta sedinta ar putea avea loc o tentativa de schimbare a primarului general interimar, Stefanel Dan Marin. Pentru a putea realiza acest lucru, PNL si PSD trebuie sa isi dea mana, doar asa fiind posibila atingerea pragului de doua treimi necesar pentru destituirea din functie a primarului interimar.

Gata, s-a votat, nu mai avem primar...

Bucurestiul are un nou primar general interimar - Razvan Sava (PNL)

Razvan Sava, candidatul propus de PNL, a fost ales miercuri de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in functia de primar general interimar. Din 45 consilieri prezenti, 34 au votat pentru si 11 impotriva. Mai intai, Sava a fost ales in functia de viceprimar, dupa care a fost propus pentru a asigura interimatul.  Acesta nu a avut un contracandidat in "competitia" pentru ocuparea functiei de primar general interimar deoarece Dan Darabont (PSD), celalalt viceprimar in functie, nu a fost propus si nici nu a dorit acest post. Potrivit unor surse HotNews, Sava a fost sustinut de Teodor Atanasiu.

"PNL in sfarsit isi asuma responsabilitatea de a avea un cuvant de spus, tinand cont ca reprezinta majoritatea din Consiliul General. Fiindca ieri s-a spus ca fara PSD nu se poate face majoritate, votul de azi infirma acest lucru. Din cei 47 de consilieri prezenti, 24 sunt ai PNL.  Fara PNL nu poate fi ales niciun interimar. Doriti sa avem in continuare o criza politica, circ haos? PSD va face o opozitie constructiva pentru a rezolva problemele Bucurestiului, ca sa terminam cu fruntea sus acest mandat. Ca atare, noi nu facem acest joc politic. Consilierii PSD se vor exprima prin vot ca opozitie fata de propunerea de azi", a declarat Dan Darabont.

Cristinel Deaconescu, consilier independent, i-a cerut lui Dan Darabont sa isi dea demisia daca nu vrea sa candideze pentru a asigura interimatul si a strigat "USL traieste!".

"Va multumesc pentru votul de incredere. Imi doresc sa fim o echipa, impreuna sa construim o administratie moderna", a declarat Sava imediat dupa numire.
Sava a declarat ca este pregatit sa ocupe aceasta functie si are patru prioritati:
- sa nu ramana bucurestenii fara caldura in aceasta iarna;
- sa faca pregatirile necesare pentru sezonul rece;
- sa publice pe site contractele de achizitii publice;
- sa faca un audit al Primariei.

"Prioritatea zero este rezolvarea situatiei RADET, vreau ca impreuna cu cei din conducerea acestei regii sa stabilim masuri clare, astfel incat bucurestenii sa nu aiba probleme cu furnizarea de apa calda si caldura, mai ales acum, in pragul iernii. In acest sens, voi convoca in cel mai scurt timp o sedinta de lucru. A doua prioritate o reprezinta intrunirea comitetului de iarna pentru a verifica stadiul pregatirilor pentru sezonul rece. Urmatoarea masura pe care o voi aplica este afisarea pe site-ul PMB a tuturor contractelor aflate in derulare, astfel incat bucurestenii sa poata vedea clar unde se duc banii din taxe si impozite. De asemenea, voi demara contractarea de urgenta a serviciilor de audit pentru a avea o imagine cat mai exacta asupra situatiei din primarie", a declarat Sava.


Cine este Razvan Sava

De meserie inginer energetician, Sava a absolvit Facultatea de Energetica - Universitatea Politehnica Bucuresti in 1995, dupa care a lucrat in mediul privat. Acesta are 46 ani.

Razvan Sava este in Consiliul General al Municipiului Bucuresti din 2012 si presedintele Comisiei pentru Utilitati Publice, din cadrul PMB.

Cariera:
-2008-2012 - manager ICT Totall Term
- 2004-2008 manager ICT Tehno;
- in 2001-2004 - director Protehnic Grup
- 1997-2001 director regional Romstal Imex
- 1996- 1997 - consultant tehnic Ascomi Trade Company;
- 1995-1996 - inginer proiectare Tubal;

Avere:
- un teren de 480 mp in orasul Pantelimon, cumparat in 2007 impreuna cu sotia;
- un apartament de 140 mp in Bucuresti, sector, 1 cumparat in 2010 impreuna cu sotia;
- un autoturism Jaguar cumparat in 2006;
- credite la banca in valoare de 190.000 de euro, luate in 2007 si 2010;
-  in 2014 a avut un venit provenit din indemnizatia de consilier - 11.913 lei an;
- sotia, consilier/sef departament la CNVM (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare)are un venit de 273.465 lei/an;

Interese:
- este asociat la firma ICT Tehno-Term si ICT Com-Term;
- este vicepresedintele filiala PNL sector 6

http://www.hotnews.ro/stiri-administrat...n-sava.htm

Practic il intretine nevasta pentru ca, fata de cat castiga ea, el este un coate-goale...

Credite la banca=avere. )) (pentru banci poate, din dobanzi). ))

http://www.profit.ro/must-read/soarta-strazilor-din-centrul-bucurestiului-o-afacere-de-peste-70-milioane-euro-a-fost-decisa-de-curtea-de-apel-15400608

Soarta refacerii mai multor străzi din centrul Bucureștiului până în 2020, o afacere de peste 70 de milioane de euro, a fost decisă de Curtea de Apel, care a hotărât, definitiv, ca acest contract, acordat într-o licitație contestată ulterior, să rămână în posesia unei firme înființate cu o lună înainte de licitație și susținută și de compania Tehnologica Radion a lui Theodor Berna.

Contractul, despre care Profit.ro a mai relatat aici, având ca obiect repararea unor străzi din sectorul 1 al Capitalei pe o durată de 44 de luni, a fost câștigat în 2015 de firma TGB Mecano Construct cu o ofertă de preț care a reprezentat 42,98% din valoarea contractului estimată de Administrația Domeniului Public Sector 1.

Concret, raportat la valoarea totală estimată a contractului gândit pentru 44 de luni, de 324,9 milioane de lei fără TVA (din care 79,9 milioane de lei prevăzute să fie acordate în primul an de contract, 84,1 milioane de lei în anul 2, 81,6 milioane de lei în anul 3 și 79,1 milioane de lei în anul 4), oferta desemnată câștigătoare s-a cifrat la 139,6 milioane de lei.

La licitație au participat TGB Mecano Construct, asocierea Grant CPC-Straco Grup, asocierea Dimar-Kiat Group Construct-Socot, asocierea Strabag-Via Strade International, asocierea Astaldi-Astalrom-Activ Group Management, Euroconstruct Trading 98, asocierea Eldiclau Impex-Corporate Management Solution - NettStrade JK Solution, asocierea Alexcor Trading-Immobiliare Lo Monaco-ISAP-F.D.-Dancor Romconstruct și Viarom Construct, ofertele situându-se într-o plajă cuprinsă între 139,6 milioane de lei (cea mai mică ofertă) si 218,2 milioane de lei.

Cuantumul ofertei desemnate câștigătoare pe baza criteriului "prețul cel mai scăzut" a fost motivul pentru care rezultatul licitației a fost reclamat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de către firma Grant, în calitate de lider al asocierii Grant CPC - Straco Grup, cu argumentul că prețul ofertat poate fi considerat ca fiind "neobișnuit de scăzut", sintagmă definită și reglementată de legea achizițiilor publice.

Conform legii, o ofertă poate fi tratată ca având un preț aparent neobișnuit de scăzut, în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat, atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv.

La înregistrarea unei astfel de oferte, autoritatea contractantă, în acest caz Administrația Domeniului Public Sector 1, este obligată să solicite ofertantului, în scris și înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii și precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum și să verifice răspunsurile care justifică prețul respectiv.

Prețul "neobișnuit de scăzut" a fost definit prin lege după ce s-a constatat că la numeroase licitații publice sunt depuse oferte cu un preț foarte mic, desemnate astfel câștigătoare, după care, pe parcursul lucrării, prețul este majorat în trepte, cu explicația că au apărut "situații neprevăzute". Această "portiță" este prezentă și astăzi în lege, printr-un articol care stabilește că valoarea unui contract atribuit pentru lucrări și servicii poate fi ridicată, prin acte adiționale, cu până la 50% din valoarea inițială, "datorită unor circumstanțe neprevăzute, dar devenite necesare" pentru îndeplinirea contractului.

În contestația depusă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, unul dintre argumentele invocate de reclamant a fost că firma câștigătoare, TGB Mecano Construct, a subevaluat 24 tipuri de materiale de construcții, precum pavele de beton de 10 centimetri (pentru care a cerut 8 lei/metru pătrat), pietriș (6 lei/metru cub), nisip (6 lei/mc), balast (4,5 lei/mc), piatră spartă (8 lei/mc), bordură beton (3 lei/ml), arătându-se că prețurile cerute sunt mult mai mici comparativ cu cele de piață.

Consiliul a întrebat Administrația Domeniului Public Sector 1 dacă și-a îndeplinit obligația legală de a solicita firmei detalii legate de oferta scăzută pe care a primit-o. Răspunsul primit a fost că firma și-a justificat în detaliu tarifele, astfel că CNSC a respins contestația. Decizia finală a aparținut Curții de Apel, care a decis, joi, să respingă la rândul său contestația și să dea câștig de cauză TGB Mecano Construct.

Concret, judecătorii au respins plângerea ca nefondată și au obligat petentul, în speță Asocierea Grant CPC-Straco Grup, având ca lider de asociere firma Grant CPCA, să plătească 1.500 lei drept cheltuieli de judecată către TGB Mecano Construct. Decizia este definitivă.

Firma câștigătoare - înființată cu o lună înainte de licitație într-un spațiu de bloc

Firma câștigătoare, TGB Mecano Construct, a fost înregistrată la Registrul Comerțului pe 17 decembrie 2014, iar Administrația Domeniului Public Sector 1 a lansat licitația pe 15 ianuarie 2015. TGB Mecano Construct a fost formată ca societate cu răspundere limitată (SRL), cu un capital de 200 de lei, și și-a ales ca sediu social, la finele lunii ianuarie 2015, un apartament-birou la etajul 2 al unui bloc de pe bulevardul Regiei.

Proaspăt înființată, firma a putut prezenta la acel moment o pierdere brută pe 2014 de 281 lei și zero în dreptul cifrei de afaceri.

Pentru atribuirea contractului de peste 70 de milioane de euro, Administrația Domeniului Public Sector 1 a stabilit numeroase condiții care să ateste capacitatea tehnică și financiară: o cifră de afaceri medie pe ultimii 3 ani de cel putin 168 de milioane de lei, efectuarea unor lucrări similare în ultimii 5 ani de cel puțin 84 de milioane de lei exclusiv TVA, existența personalului specializat.

Criterii clare, dar cu o mențiune introdusă, în baza legii, în documentația Administrației: capacitatea economică și financiară a ofertantului/candidatului poate fi susținută "și de o altă persoană".

Apare Tehnologica Radion, care asigură totul: personal și utilaje

Documente aflate în posesia Profit.ro relevă că firma TGB Mecano Construct a anunțat Administrația că are 2 "terți susținători": Tehnologica Radion și Construct Peron, cu indicația că Tehnologica Radion îi va asigura susținere financiară și tehnologică (cu personal și utilaje), iar Construct Peron îi va furniza personal.

"Terțul și susținătorii nu prezintă date de identificare", scrie în documente.

Firma Tehnologica Radion aparține omului de afaceri Theodor Berna, trimis în judecată în noiembrie 2014, cu două luni înainte de lansarea licitației, într-un dosar cu acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani, cu un prejudiciu calculat de către anchetatori la 100 de milioane de euro.

Legislația achzițiilor publice stabilește că o autoritate contractantă are obligația de a exclude orice ofertant/candidat despre care are cunoștință că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat, prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru participare la activități ale unei organizații criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/sau pentru spălare de bani.

Aceeași legislație stabilește că autoritatea contractantă "are dreptul", nu obligația, de a exclude o firmă care nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale la buget.

Pentru Theodor Berna nu există la acest moment o hotărâre definitivă de condamnare, iar neplata obligațiilor bugetare poate reprezenta un factor care să îl excludă de la o licitație, dar nu obligatoriu, grație legislației în vigoare, astfel că nu există vreo problemă în a participa la licitație.

Și contestatarii au un susținător - firma Delta ACM 93

Aceleași documente relevă că și asocierea Grant CPC - Straco Grup a indicat un terț susținător, respectiv firma Delta ACM 93, care îi furniza utilaje.

Delta ACM 93, care a încheiat la rândul său numeroase contracte cu statul, este deținută de omul de afaceri Florea Diaconu, care a decis, la finalul anului trecut, să îi vândă 10% din acțiuni lui Ionel Pirpiliu, fratele lui Ștefan Pirpiliu, fost deputat ales din partea PDL în legislatura 2008-2012.

Nu am pus tot articolul...

Mamă, ce şerpărie...

Bucureştiul, un oraş pe marginea prăpastiei

Cu trei sferturi din primari înlăturaţi pentru fapte penale, cu un Consiliu General ocupat cu luptele interne şi cu două milioane de locuitori apatici, problemele Capitalei se înmulţesc pe zi ce trece.

După şapte ani de controverse şi scandaluri, primarul general Sorin Oprescu şi-a pierdut funcţia în toamna anului trecut după ce a fost prins în flagrant primind mită. Tot pentru fapte de corupţie depistate de procurori au fost suspendaţi în 2015 şi 2016 şi primarii sectoarelor 1, 2 şi 5, în timp ce „şeful“ sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi-a dat demisia ca urmare a rolului nefast jucat de instituţia sa în tragedia de la Colectiv. Practic doar doi din cei şapte edili bucureşteni aleşi în 2012, cel al sectorului 3, Robert Negoiţă, şi cel al sectorului 6, Rareș Mănescu, mai sunt astăzi pe poziţie. Iar suspiciunile nu i-au ocolit nici pe aceştia, aşa încât cel mai probabil nu ar fi un şoc foarte mare pentru locuitorii de pe malul Dâmboviţei să afle şi despre ei că sunt implicaţi în dosare penale.
Dar ceea ce este cu adevărat trist nu este că majoritatea primarilor din Capitală au fost implicaţi, potrivit procurorilor, în fapte ilegale. Ci faptul că, din cauza corupţiei din administraţia locală, a vidului de putere creat după plecarea (voluntară sau forţată) a celor cinci edili sau ca urmare a unei combinații a celor două motive, Bucureştiul pare să fi intrat în ultimii ani într-un proces accelerat de degradare.

Viaţa trece stând la coadă

Nu puţine sunt zonele din metropola de pe Dâmboviţa care, pe zi ce trece, aduc tot mai mult a Calcutta sau Lagos. Trafic infernal, în care pare că nu se mai respectă nicio regulă, gropi, maşini parcate  oriunde şi oricum, gunoaie, câini vagabonzi şi pietoni apatici care fac slalom printre autovehicule, chioşcuri ruginite şi excremente canine.
De ce s-a ajuns aici? Cauzele sunt numeroase şi complexe. Şoselele rămân extrem de aglomerate (locul cinci în lume între metropolele analizate de specialiştii TomTom) deoarece în ultimii ani au fost create prea puţine alternative pentru şoferi. Transportul public de suprafaţă nu numai că nu a evoluat, dar chiar s-a degradat (detalii despre asta ceva mai încolo), metroul nu a reuşit să adauge noi linii la reţeaua existentă (de exemplu, lucrările la magistrala din Drumul Taberei trebuia să fie deja terminate, dar sunt încă departe de final), pistele de bicicletă funcţionale încă se numără pe degetele de la o mână, iar pentru fluidizarea traficului auto s-a făcut prea puţin: patru pasaje finalizate în opt ani, din care doar două (Mihai Bravu şi Doamna Ghica) pe inelele care ar trebui să ocolească zonele centrală şi semi-centrală, şi nici măcar o singură străpungere sau lărgire care să degreveze de presiune unele din cele mai aglomerate zone ale Capitalei. Proiecte importante, precum pasajul Mihai Bravu, legătura Nicolae Grigorescu- Splaiul Unirii sau nodul rutier de la podul Ciurel sunt mult întârziate, iar străpungerea Ciurel-A1, care ar scăpa cartierul Militari de o bună parte din trafic, este la un pas să fie blocate în instanţă. De altfel, la ce s-ar putea aştepta bucureştenii având în vedere că o chestiune simplă, cum era o defecţiune la cablurile sistemul de management a semafoarelor din 270 de intersecţii importante din oraş, a avut nevoie de cinci luni pentru a fi rezolvată.

Nepăsare sau incompetenţă?

Şi la capitolul parcări realizările sunt cu mult sub promisiuni şi, mai ales, sub nevoile oraşului. În ultimii ani a fost inaugurată o singură parcare subterană (cea de la Universitate) şi una supraterană cu uz limitat (la Arena Naţională), restul de proiecte sub sau supraterane anunţate de primăriile bucureştene în zona centrală sau în locuri precum Gara Băneasa ori Şoseaua Iancului rămânând pe hârtie. În plus, decizia Curţii Constituţionale privind interzicerea ridicării maşinilor parcate ilegal a dus la căderea în cealaltă extremă: dacă până anul trecut în cinci din cele şase sectoare riscai să-ţi fie luată pe sus maşina chiar dacă depăşeai cu doar 20 de centimetri spaţiul de parcare şi trebuia să plăteşti până la 1.000 de lei pentru recuperarea ei, acum în marea majoritate a cazurilor poţi să blochezi treceri de pietoni, trotuare sau să o urci chiar pe spaţiul verde, căci nu vei primi nici măcar o amendă.

Lipsa de investiţii este însoţită şi de o incapacitate cronică de a întreţine proiectele finalizate, care, aproape fără excepţie, se degradează în ritm accentuat (a se vedea, de exemplu, trotuarele din Piaţa Unirii, Pasajul Latin din zona Lipscani, ***** de biciclete de pe strada Buzeşti ori recent renovatele pasaje rutiere Lujerului sau Victoriei). În plus, după ofensiva împotriva câinilor vagabonzi (declanşată în 2013 doar după ce un copil de şase ani a fost ucis de o haită în Parcul Tei), care a înlăturat de pe străzi cea mai mare parte a animalelor fără stăpân, în ultima vreme sunt tot mai multe semnale că populaţia de câini vagabonzi începe să se refacă în Capitală.

Transport public falimentar

Două dintre cele mai importante entităţi din subordinea Primăriei Generale, RATB şi RADET, trec de asemenea prin momente grele în ultimii ani. Regia Autonomă de Transport Bucureşti pare a fi la un pas de colaps, deşi beneficiază anual de subvenţii de peste 110 milioane de euro. Autovehicule vechi şi prost întreţinute, frecvenţă proastă pe majoritatea liniilor, proiecte de reabilitare întârziate, corupţie şi management execrabil. Cam aşa arată RATB în cele mai multe descrieri făcute atât de utilizatorii transportului public bucureştean, cât şi de angajaţii societăţii.
Potrivit ultimelor date furnizate în martie de sindicaliștii RATB, doar 690 din cele 1.000 de autobuze existente sunt folosite, restul fiind defecte, accidentate sau supuse reviziilor periodice. Problema este că autobuzele regiei au între şapte şi zece ani şi o medie de utilizare de peste 400.000 de kilometri fiecare. Situaţia este şi mai serioasă la tramvaie, unde se utilizează numai circa jumătate din parc (256 din 475 de vehicule), iar flota are un grad de uzură extrem: 297 peste 100%, 136 între 50% şi 100%, 32 între 25% şi 50%, numai zece tramvaie fiind aproape noi. Iar cireaşa de pe tort este parcul de troleibuze al RATB - 172 de vehicule utilizate din 297 existente, 265 din ele având un grad de uzură de peste 100%, restul de 32 situându-se între 75% şi 100% din acest punct de vedere.

De ce s-a ajuns aici? Sindicatul Transportatorilor APT din RATB spun că de vină este managementul „neperformant şi ilegal“, aparent susţinut şi impus pe criterii politice de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi care ar fi gestionat în ultimii 25 de ani un jaf tolerat de celelalte instituții ale statului. În sprijinul acestor acuzaţii există o serie de dosare penale deschise pe numele unor foşti directori din cadrul Regiei. Însă nu poate fi omisă lipsa de finanţare pentru parcul de vehicule al RATB din ultimii şapte-opt ani sau încăpăţânarea politicienilor de a menţine, din raţiuni electorale, gratuităţile pentru pensionari sau preţurile foarte scăzute ale biletelor şi abonamentelor (cu impact semnificativ asupra veniturilor Regiei). În Bucureşti o călătorie pe o linie costă 1,3 lei, iar un abonament lunar pe toate liniile este 50 de lei. Spre comparaţie, în oraşe cu reţele de transport în comun semnificativ mai mici şi cu putere de cumpărare mai scăzută decât în Capitală tarifele arată cam aşa: 2 lei călătoria şi 116 lei abonamentul lunar în Iaşi, 2 lei şi 125 de lei în Cluj, 2 lei şi 93 de lei în Timişoara sau 2 lei şi 65 de lei în Craiova.

La un pas de colaps

Regia de distribuţie a energiei termice este, de asemenea, într-o situaţie aproape disperată. În toamnă RADET avea datorii de nu mai puţin de 3,5 miliarde de lei către Elcen, furnizorul agentului termic folosit pentru încălzire şi apă caldă. La rândul său, Elcen avea datorii de circa jumătate de miliard de lei către distribuitorii de gaze, care nu o dată au ameninţat cu închiderea robinetului. Din cauza acestor probleme financiare în lanţ, bucureștenii au fost de mai multe ori în ultima vreme la un pas de a rămâne fără căldură. „Am făcut numeroase apeluri, atât în spaţiul public, cât şi către toate instituţiile administrative implicate, pentru conştientizarea situaţiei, astfel încât factorii responsabili să poată lua deciziile necesare sprijinirii sistemului de termoficare. Foarte multe dintre aceste demersuri au rămas însă fără răspuns. Tocmai de aceea, situaţia în care ne aflăm azi, este foarte gravă şi afectează bucureştenii în mod direct“, spunea în noiembrie 2015 Valentin Viţalariu, directorul general al RADET.

Iar ce este mai grav este că situaţia Regiei s-a înrăutăţit în perioada 2009-2015, în fiecare an noi datorii adunându-se în contul ei. Asta deşi cea mai mare parte a clienților îşi plătesc la timp facturile. Însă aparent banii achitaţi de bucureşteni şi subvenţiile de peste jumătate de miliard de lei anual plătite de Primăria Capitalei nu sunt de ajuns pentru a acoperi costurile. Soluţia ar fi simplă: creşterea preţului gigacaloriei, care a rămas unul dintre cele mai mici din ţară. Însă acesta a fost blocat de PMB, din motive electorale, începând din 2011. Perpetuând astfel discriminarea bucureştenilor care se încălzesc cu gaze, lemne sau electricitate, şi care nu primesc nici un fel de subvenţie, vizavi de cei branşaţi la reţeaua centralizată de termoficare.

Iar lista problemelor Bucureştiului pe care ar trebui să le rezolve administraţia publică ar putea continua cu lipsa unui sistem integrat de transport pentru suburbii, distrugerea monumentelor istorice, degradarea parcurilor şi a spaţiilor verzi, condiţiile improprii din multe spitale, nerespectarea regulilor de urbanism în numeroase proiecte imobiliare sau lipsa de locuri suficiente în grădiniţele şi creşele publice. Cu alte cuvinte, sarcina viitorilor edili nu va fi una deloc uşoară. Asta cu o singură condiţie: ca aceştia să-şi dorească să schimbe lucrurile în bine.

63% din tramvaiele RATB au un grad de uzură de peste 100%, în mod normal trebuind retrase imediat din circulație, reprezentând un pericol pentru călători şi pentru trafic

580 mil. lei a alocat anul trecut Primăria Capitalei regiei de transport în comun sub formă de subvenţii şi cheltuieli de investiţii. Suma a echivalat cu 15% din bugetul metropolei.

11% din bugetul Bucureştiului pe 2016 (respectiv circa 600 de milioane de lei) va fi alocat RADET, în cea mai mare parte drept subvenţii pentru a păstra un preţ scăzut al gigacaloriei.

Exemplul perfect pentru primarii Bucurestiului. Orasul in care tramvaiul e subteran, iar trotuarele apartin doar pietonilor

http://vid1.stirileprotv.ro/2016/05/06/61800203-2.mp4

CAUTAM PRIMAR, EP. 2. Orasul Dusseldorf poate fi comparat cu Bucurestiul dupa numarul de masini inmatriculate si traficul de pe strazi.

Doar ca la nemti autoritatile gandesc strategii coerente, prin care oamenii sa fie convinsi sa renunte la autoturisme.

Amenajeaza parcari, iar transportul in comun leaga toate cartierele printr-o retea subterana. Tramvaiele din centru s-au mutat sub pamant si strazile au fost cedate pietonilor.

Germania pare tara contrastelor organizate coerent. Vezi asta la nivel de oras, acolo unde gasesti centre istorice cu multe cladiri monument, dar si sedii ale unor institutii noi, concepute de vestite case internationale de arhitectura. Contrastul apare si la nivel de tara, pentru ca Republica federala are in continuare diferente mari intre Est si Vest, despartite pana in 1990.

Dusseldorf este capitala landului Renania de Nord - Westfalia si e unul din cele 5 orase mari ale Regiunii. Orasul se prezinta impecabil, vazut si de sus, si de la firul ierbii din parcuri. Are un standard de trai foarte ridicat si ocupa locul 6 in lume, in ce priveste calitatea vietii.

Gheorg Dobrescu este arhitect si locuieste la Dusseldorf din 1975, atunci a fugit din Romania, departe de regimul comunist. A lucrat la numeroase proiecte private pentru oras de-a lungul timpului, iar astazi vorbeste despre frumusetea locului de care se bucura si la pensie si din care nu ar pleca niciodata. Cand vine vorba de solutii de trafic, il compara cu Bucurestiul, in care a lucrat temporar, pentru cateva contracte private.

Dusseldorf se intinde pe 217 km patrati, si are o populatie sub 600 de mii de locuitori. Adica o densitate de 2700 de locuitori la kilometrul patrat, de 4 ori mai mica decat in Bucuresti. Asadar un oras aerisit, conceput si organizat pentru plus de calitate vietii. Cetateanul are mult spatiu intre cladiri, intre strazi si prin parcuri, dar are asta si pentru ca de-a lungul timpului nemtii au stiut sa taxeze orice abuz si sa nu accepte derogari si exceptii de la reguli.

Gheorg Dobrescu architect: "De fapt este obsesia institutiilor…grija pentru om. Nici nu au inceput santierul si deja au instalat panoul."

Arhitectul sustine ca altfel, oamenii s-ar fi suparat daca nu erau instiintati, apar frustrari daca un viitor santier nu este semnalat. Indiferent de orasul in care te afli, autoritatile germane i-au obisnuit dintotdeauna pe oameni sa fie informati, sa stie ce li se intampla langa bloc si in cartierul lor. Si sa le ceara parerea. Nu e obligatie prevazuta in lege, ci e o datorie morala pe care o au edilii alesi, in fata membrilor comunitatii. Pentru ca din banii lor sunt finantate santierele.

Arhitectii si toti cei care se ocupa de proiectare sunt ovationati, iar intalnirile sunt prilej de bucurie in orice oras, nu de scandal si frustrari. E multa transparenta, si alesii sunt cu toate planurile la vedere, nu au nimic de ascuns.

La Dusseldorf Gheorg Dobrescu ne prezinta cea mai recenta solutie a celor de la primarie. Intr-un oras cu multe masini, proiectantii municipalitatii au tinut sa treaca in subteran tot traficul tramvaielor din zona inelului principal din capitala landului. Si au reusit in doar 5 ani.

A fost doi ani de consultari inainte sa inceapa santierele. Au existat numeroase dezbateri publice si oamenii au umplut Sali de sport si li s-a cerut parerea. Au fost multe intalniri cu locatarii de langa viitoarele statii. Iar acestea au fost montate in zonele cu mai multe magazine si cu mai multe blocuri.

Tramvaiul a devenit in centru un soi de metrou, cu acces rapid dintr-o parte in alta a orasului, cu statii la interval scurt, care sa acopere toate zonele de interes.

Asa arata o statie data de in folosinta in urma cu o luna. Are pavaj pentru nevazatori, lifturi moderne, si arhitectul roman spune ca materialele folosite NU sunt din cele mai scumpe. Alesii au organizat mai multe sesiuni de dezbateri si discutii impreuna cu firme de arhitectura si asociatii. Iar oamenii au dorit lucruri simple si functionale.

Pentru cei care vin sa lucreze in centrul orasului, tramvaiul ramane cea mai buna solutie, mai ales ca nu sunt multe parcari subterane, si neamtului nu-I place sa scoata multi bani din buzunar, cand are alternativa sa nu faca asta. S-a dezvoltat intens zona fostelor docuri de marfa ale portului din Dusseldorf, acolo unde au aparut cladiri noi, emblematice pentru oras, si unde ajung zilnic mii de angajati.

Le place pentru ca orasul se are un aspect elegant, cochet si foarte curat. Chiar si la periferii, acolo unde tramvaiele ies la suprafata catre dezvoltari urbane facute coerent . Iata cum arata fostul triaj de marfuri al orasului. A vedenit un cartier nou, dupa mai multi ani de discutii intre un dezvoltator privat si primarie.

Primaria s-a asigurat ca poate oferi toate utilitatile pentru noul cartier si pana acest detaliu nu a fost verificat si planificat, nu a acordat autorizatie de constructier. Nu a permis sa rasara blocuri in camp, cum se intampla la noi. Pentru strazi si trotuare de exemplu, a impartit nemteste investitia, cu dezvoltatorul privat.

Dezvoltatorul a inteles ca trebuie sa scoata bani din cont si nu a asteptat sa vina primaria cu reteaua stradala, desi putea spune ca autoriatile au in atributie sa faca asta. Iar primaria s-a implicat si a facut ansamblul si mai atractiv. Edilii au ridicat un zid paravan, catre soseaua de centura si catre liniile de cale ferata. De la zid a fost amenajat si un spatiu verde, o panorama frumoasa pentru cei din noile blocuri. O gandire in folosul locatarilor, pentru ca ei sunt comunitatea, ei sunt orasul, iar alesii sunt la dispozitia lor. Ghoerg Dobrescu ne arata si regulile impuse de autoritati cand vine vorba de lucrarile de modernizare la noile locuinte.

Nu e permis praf mult, de pe urma reparatiilor, iar amenzile urca pana la 2 mii de euro. De cele mai multe ori santierele publice sau private sunt monitorizate video, cu acces de pe site-urile primariilor, tot pentru informarea publicului larg. Inspectorii primariei nu iarta pe nimeni, iar firma de constructii poate fi inchisa definitiv, daca nu respecta cerintele de mediu.

Batranul Rin a vazut cum pe malurile lui creste un oras modern. Un centru financiar, care a primit in urma cu 15 ani si o zona de promenada, langa albia raului. Un loc de vacanta, in mijlocul urbei, cu o atmosfera asemanatoare oricarui oras vest european. Si acest proiect a aparut tot in urma dezbaterilor publice cu oamenii, care au avut un cuvant de spus si in alegerea unei solutii mai ieftine, imbunatatita ulterior prin dezvoltari treptate.

Dan Teodorovici e un alt arhitect roman, care locuieste la Stuttgart. Spune ca nemtii nici nu concep sa inceapa o lucrare de anvergura, fara dezbateri si fara certitudinea ca oamenii accepta noile proiecte.

Germania are o practica de zeci de ani in a-si consulta cetatenii. Sunt chestiuni care tin de bun simt, de psihologie si de cultura unui popor. Orasele sunt construite pentru ei, impreuna cu ei, iar dezbaterea publica e reala, nu pe hartie. Localnicii sunt chemati sa aiba un cuvant de spus si simt ca orasul se dezvolta in beneficiul lor. Oamenii nu asista pasivi, nu sunt frustrati de risipa si investitii inutile, ci din contra, au convingerea ca au la dispozitia lor edili responsabili si chibzuiti, care tin cont de parerile lor, si le aduc in fiecare an si cu fiecare proiect, un mare plus in standardul de viata.

Intr-un oras cu multe masini... am trecut tramvaiul in subteran. Si... cu ce oxigenam calatorii? Cu niste aer aspirat de sub roata masinii...
Asa ma apuca o scarba mai nou cand vad chestii gen "lauda-ma in gura" despre nemti...
"De fapt e obsesia institutiilor grija pesntru om"? Arhitectul asta sper ca nu e un fel de Goldmund care s-a dus la nemti sa le supradimensioneze statica. Ca asa, cu ajutorul romanilor, s-ar explica niste sasiuri prea grele pentru falswagen care necesita motorizari puternice si incapabile sa treaca omologarea decat prin... masluire.
P.S. Foame mare la pro. Dar poa' sa se dea Germania cu posteriorul de caldaram cu propaganda, ca daca nu isi pune cenusa in cap pentru... stie ea ce...  au reusit sa-i supere pana si pe americani... Cand exista o problema in partidele locale, nationale exista probleme si in partidele europene la care sunt afiliate. Si ar face bine sa-si vina in fire, de aplaudaci ne-am saturat de pe vremea ailalta. Cu atat mai mult de unii care s-au trezit aplaudaci pentru altii. Bleah.
P.S. Cu masinile mai moale moncher, pilitura de tramvai e grea, sta locului, rubberul de la anvelope mai putin. Prin Bucuresti avem o problema mare cu rubberul din aer, pe langa uleiul de motor ars in cantitati intolerabile si toate gazele de ardere obisnuite, eu care circul mult aternativ si imi trec mana prin par cand ajung la destinatie pot sa-ti spun ca... nu miroase a bine.

Stii ce ar putea face primarul tau pentru ca santierele sa nu mai incurce pe nimeni? Modelul din orasul tramvaiului suspendat