Cel mai important muzeu al României, închis de 15 ani, din cauza nepăsării autorităților

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2017/11/21/61923522-2.mp4

Cel mai important muzeu al României, cu un patrimoniu de peste 600 de mii de piese, ținute în condiții improprii, rămâne închis de 15 ani, din cauza nepăsării autorităților.

Este vorba despre Muzeul Național de Istorie. Anul trecut, un concurs internațional de arhitectură, anunța cu fast un proiect de modernizare, doar că a fost blocat, în instanță. Acum, mutarea patrimoniului într-un alt spațiu este o prioritate.

Ceea ce ar fi fost în mod normal un tur ghidat în Muzeul de Istorie al României este acum o descoperire dureroasă a unui loc ce pare abandonat.

În timp ce autoritățile anunță cu fast centenarul Marii Uniri, generații întregi de copii și adolescenți nu au avut șansa încă să o viziteze sala dedicată Unirii de la 1918.

Pereții clădirii sunt un pericol și singurul lucru pe care au putut să îl facă angajații muzeului a fost să protejeze patrimoniul în lăzi speciale. La un eventual cutremur mai mare, o dată cu clădirea ar dispărea și mărturiile istoriei acestui popor.

Muzeografii trăiesc cu frustrarea că nu au unde să expună aceste rărițați. În depozitul de artă plastică sunt ținute peste 600 de tablouri.

Anul trecut, muzeul a organizat un concurs internațional de arhitectură, câștigat de firma românească Starh. Dar conducerea a contestat proiectul și salvarea muzeului a fost amânată cu încă un an, din cauza unui proces. Acum, judecătorii au dat câștig de cauză arhitecților, iar modernizarea ar putea deveni realitate, cu un împrumut de la Banca Europeană de 100 de milioane de euro.

S-au împlinit 15 ani de când Muzeul Național de Istorie este captiv într-o spirală a promisiunilor. în 2002, o lucrare de restaurare ar fi trebuit să îl readucă la viață, dar, în loc să se întâmple așa, l-a îngropat. Acum, cel mai optimist scenariu spune că muzeul ar putea fi redeschis peste 5 ani. Până atunci, este nevoie urgentă de un spațiu de depozitare.

Aflat la Bruxelles, Ministrul Culturii a transmis că nu are timp să ofere un punct de vedere despre Muzeul de Istorie.

misterr wrote:
Cel mai important muzeu al României, închis de 15 ani, din cauza nepăsării autorităților

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2017/11/21/61923522-2.mp4

Cel mai important muzeu al României, cu un patrimoniu de peste 600 de mii de piese, ținute în condiții improprii, rămâne închis de 15 ani, din cauza nepăsării autorităților.

Este vorba despre Muzeul Național de Istorie. Anul trecut, un concurs internațional de arhitectură, anunța cu fast un proiect de modernizare, doar că a fost blocat, în instanță.
...............

Aflat la Bruxelles, Ministrul Culturii a transmis că nu are timp să ofere un punct de vedere despre Muzeul de Istorie.

Incredibil, insa in privinta ministrului eu zic ca este chiar normal acest comportament, ceea ce oglindeste tot guvernul actual.

Pai cum sa aiba timp daca ministerul asta al inculturii a ajuns sa evalueze daca este sau monument istoric absolut orice cladire se demoleaza in tara asta, vezi cocioaba de canton CFR ajuns locuinta de la santierul A3, si-au creat baietii singuri de treaba, orice vrei sa demolezi trebuie sa te duci cu spaga la ei ca sa iti confirme punctual ca nu este monument, cred si eu ca nu au timp de restaurat muzee.

Cladirile istorice din Capitală în care proprietarii au investit sute de mii de euro





În timp ce multe bijuterii arhitecturale din București au fost lăsate în paragină, există și excepții fericite.

Sunt foste conace ajunse pe mâna unor oameni care au știut să le pună în valoare și să le transforme în spații culturale. Din păcate, autoritățile române nu vor să copieze acest model.

Peretele unei case le este unoscut celor care trec prin zona Gradina Icoanei. Nu toţi ştiu, însă, ca această clădire, încărcată de istorie, găzduieşte acum un hub cultural.

A luat naştere din dorinţa proprietarului de a oferi comunităţii bucureştene un spaţiu dedicat artei, fie că vorbim despre teatru, film sau fotografie. Tot aici, există şi un bar-restaurant pentru socializare.

Serghei Chivirigar, reprezentant Point: “Aici e parterul, aici se face accesul invitaţilor. înainte de spectacol, de obicei lumea vine cu o oră mai devreme, stau la un pahar de vin la noi şi după, urca la spectacol.”

Subsolul a fost reamenajat pentru proiecţii de film, workshop-uri sau petreceri.

În perioada comunistă, în subsolul unei case se întâlneau în secret intelectualii vremii, fiind unul dintre puţinele locuri în care se puteau simţi liberi.

Serghei Chivirigar, reprezentant Point: “Am avut chiar şi piese de teatru neconvenţional ţinute aici la subsol, e un spaţiu mai intim”.

Clădirea a fost restaurata şi amenajata cu o investiţie de peste 500.000 de euro.

Nu la fel de norocoasă a fost casa de alături, construită în oglindă. Vopseaua roz şi termopanele care acoperă coloanele originale arata lipsa coerenței în regulile de urbanism.

Pe Strada Negustori, într-o casă de la 1907 există acum un restaurant. Clădirea care a aparţinut iniţial unei familii de negustori - pescari, îi bucură acum pe oamenii care o vizitează pentru linişte şi pentru mâncare bună.

Noii proprietari au păstrat multe dintre elementele originale, cum ar fi sobele şi iluminatorul. Renovarea a costat 250.000 de euro, iar proprietarii se pot lăuda acum că le trec pragul peste 100.000 de oameni în fiecar an.

Iar în Centrul Vechi, o librărie nominalizată pentru cea mai frumoasă din lume ne arată că mai avem motive să ne mândrim cu Bucureştiul.

Librăria a fost amenajata în Palatul Crissoveloni, construit în 1860. Clădirea a fost a celor mai puternici bancheri din istoria României. În perioada comunistă, aici a fost deschis magazinul Familia. Iar în urmă cu câţiva ani, palatul a fost câştigat în instanţă de Jean Chrissoveloni. Lucrările de restaurare au trecut de un milion de euro, iar proprietarul a vrut să găzduiască aici un spaţiu cultural.

Oana Dumitru, reprezentantul librăriei: “Pentru noi nu este prima investiţie pe care o facem într-o clădire cu istorie. Merită, pentru că readucem la viaţă nişte clădiri care altfel ar fi rămas uitate. Multă lume ne-a felicitat pentru spaţiu, se fac foarte multe fotografii în acest loc. O publicaţie din Canada ne-a numit cea mai instagramabilă librărie din lume”

Din păcate, Ministerul Culturii nu îşi exercită dreptul de preemţiune atunci când monumente istorice sunt scoase la vânzare, iar multe ajung să fie ţinta intereselor imobiliare.

Casa Poporului





Comisiile de Industrie și Buget-Finanțe din Camera Deputaților au discutat, ieri, proiectul unei legi cu măsuri speciale pentru reglementarea unor sume de bani care s-au dat, până în 1989, pentru lucrări la Palatul Parlamentului

Deputații s-au declarat contrariați de faptul că acesta aspect se discută după 29 de ani. Președintele Comisiei de Industrie, Iulian Iancu (PSD), a replicat că se discută acum deoarece „este singura clădire care a rămas cu balamalele neinventariate”.

Sute de milioane de lei

De altfel, Casa Poporului a trecut în patrimoniul statului doar în urmă cu doi ani. Concret, situația stă în felul următor: s-au dat banii către trustul de construcții denumit „Carpați” pe atunci, pentru a finaliza lucrările și pentru a cumpăra echipamente și instalații necesare. Este vorba de suma de 169,725,486 de lei, la valoarea din 1989, care are acum patru titulari de avans, respectiv societăți comerciale, în care s-a divizat trustul de construcții „Carpați”. Acum urmează, după aprobarea legii, să se facă un inventar al materialelor rămase, ale căror proveniență este necunoscută și să se stabilească care dintre acestea vor fi trimise la casat si care vor intra în patrimoniul Palatului Parlamentului.

Șocul de la Finanțe

Se preconizează că, pentru bunurile care sunt în stare de funcționare și a celor care sunt utilizabile cel mult ca deșeu, să se facă licitații după ce un raport tehnic va stabili că acestea nu prezintă un potențial risc pentru persoane și mediul înconjurător. Cele care nu mai pot fi utilizate vor fi casate pe cheltuiala Camerei Deputaților. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în 27 iunie, Camera Deputaților fiind for decizional. Discuțiile în Comisie au durat extrem de puțin, deoarece nici deputații și nici reprezentantul Ministerului de Finanțe nu au ridicat alte obiecții, fiind șocați de faptul că o astfel de temă se discută abia acum. Alții au declarat că aceasta este o chestiune administrativă pentru care nu era necesar un proiect de lege.

Hotel Concordia, clădirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor în urmă cu 160 de ani, în continuare în paragină





Hotelul Concordia, clădirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor în urmă cu 160 de ani, este în continuare în stare avansată de degradare. Primăria Capitalei promitea anul trecut, pe 24 ianuarie, că aceasta va fi reabilitată, după ce instituția a ținut legătura cu proprietarii, iar aceștia vor depune ”în două săptămâni” documentația pentru autorizația de construire. A mai trecut un an, însă, și, potrivit informațiilor transmise de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, aceștia nu au mai depus nimic.

”Primăria Municipiului București a luat toate măsurile, conform competențelor legale ce îi revin, astfel încât, clădirea monument istoric din Centrul Vechi al Capitalei, aflată în proprietate privată, să poată fi renovată cât mai rapid. Astfel, de la preluarea mandatului actualei administrații, reprezentanții Primăriei Capitalei au ținut legătura cu proprietarul acestui imobil și au oferit suportul tehnic necesar pentru a urgența procedurile premergătoare demarării lucrărilor. Concret, în acest moment, proprietarul imobilului a reușit finalizarea tuturor rectificărilor la cartea funciară, iar în maxim două săptămâni va finaliza și documentația necesară obținerii autorizației de construire astfel încât, în primăvara acestui an, să poată începe reabilitarea imobilului”, anunța Primăria Capitalei, anul trecut, pe 24 ianuarie.

La un an distanță, mesh-ul de pe fațadă a fost îndepărtat, iar starea deplorabilă în care se află imobilul se vede de la distanță. Zona parterului a fost îngrădită cu placaj, iar plăcuța care amintea de noaptea de 23 ianuarie 1859 nu se mai vede. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proprietarul nu a mai depus actele pentru emiterea autorizației.





”Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire. Până în prezent, proprietarul nu a depus cerere pentru eliberarea autorizației de construire. Subliniem faptul că singurul mod prin care Primăria Municipiului București poate contribui la urgentarea consolidării și restaurării fostului Hotel Concordia este prin eliberarea autorizației de construire, însă nu poate realiza acest lucru dacă proprietarul nu depune documentația pentru eliberarea documentului”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.





Reprezentanții instituției spun că Direcția Generală de Poliție Locală și Control a făcut o serie de verificări la acest imobil încă din anul 2013 și a constatat că acesta se află într-o stare avansată de degradare, aplicând sancțiuni.

”Pentru nerespectarea prevederilor din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, au fost aplicate sancțiuni contravenționale proprietarilor imobilului prin Procese- verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în data de 26.02.2013 și în data de 27.06.2016. De asemenea, și reprezentanții Inspectoratului Regional în Construcții București – Ilfov, prin Procesul-verbal de control privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor din data de 11.09.2018, au solicitat proprietarilor imobilului "executarea în regim de urgență a lucrărilor de punere în siguranță a imobilului din str. Smârdan nr.39 și asigurarea stabilității și integrității schelei de protecție a fațadei, în baza unei documentații elaborată conform prevederilor legale (...)".

Demersurile au rămas însă fără rezultat.





Hotelul Concordia se află pe strada Smârdan nr. 39 din Centrul Istoric al Capitalei. Imobilul a găzduit istorica întâlnire din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domn al țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei. Hotelul fost construit în anul 1852 și avea 90 de camere.

În anul 1884, imobilul a ars aproape în totalitate într-un incendiu care a mistuit strada Smârdan. A fost refăcut, însă a mai avut de suferit de pe urma unui alt incendiu, prin 1901-1902.

Acum, imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut și sub denumirea de Hotel Concordia, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București, ci este proprietate privată.

Acest imobil este monument istoric și este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București.

Clădire emblematică a Capitalei, renovată cu 6 milioane €. Cum arată acum Hotel Lido

Click pe imagine pentru video:





După ce au zăcut în paragină, mai multe clădiri emblematice ale Capitalei prind viață grație unor investiții private. Hotelul Lido, care strângea pe vremuri lumea bună a Bucureștiului, s-a redeschis luni, proaspăt renovat.

Însă și Palatul Carol sau Hotelul Continental - clădiri istorice -strălucesc acum, pentru că antreprenori români sau străini le-au văzut potențialul turistic și au investit milioane de euro.

După 8 ani în care a stat în paragină, Hotelul Lido şi-a deschis porţile cu acelaşi farmec de altădată.

Povestea Hotelului Lido începe în 1928, situat pe bulevardul Magheru, cea mai modernă stradă a Capitalei de atunci. La început, era o clădire de birouri, însă câţiva ani mai târziu devenea celebră pentru prima piscină cu valuri de la noi.

Palatul Lido a fost naţionalizat în anii ’50 şi a găzduit aviatorii sovietici. Abia în ’58 a fost transformat de comunişti în hotel.

Ani de zile a fost un loc renumit, unde se adună lumea bună a Capitalei.

După ce ani de zile a stat închis, hotelul a fost concensionat de la moșternitori de omul de afaceri libanez Mohamad Murad, care a investit până acum 6 milioane de euro.

Mohamad Murad: ”Era într-o stare degradată: pereţii, camerele - am schimbat tot. Am păstrat arhitectura de afară, liftul pe care am vrut să-l păstrez... Am făcut reparaţii capitale.”

Rămasă în paragină, cel puţin deocamdată, este partea exterioară a Hotelului Lido. Vorbim de teresa construită în 1930. În acele vremuri, aici cântau formaţii bucureştene de jazz şi se scriau poveşti de dragoste.

O altă clădire emblematică Bucureştiului a prins viaţă de curând, după ce a fost transformată într-un hotel de cinci stele. Proiectat de arhitectul elveţian Suter în 1900 la ordinul Regelui Carol I, a fost renovat cu milioane de euro de o familie din Timişoara, care iniţial avea în plan să îl transforme în reşedinţă.

Răzvan Pirjol: ’’Această clădire cred că a încetat să funcţioneze ca şi hotel în 2014. Noi l-am preluat în 2016 şi am refăcut tot interiorul. Am intervenit la interior la nivel de design. Am păstrat tot ce era lemn, candelabrul din spate, care e cel mai lung candelabru Murano dintr-un hotel, cel puţin din Europa.”

Aici, un apartament se închiriază de la 1500 de euro pe noapte.

Un alt hotel încărcat de o istorie de peste 100 de ani este Continentalul, unde Regele Mihai a stat peste noapte în prima sa vizită în ţara noastră după exil, în 1992.

Construit pe temelia fostului Grand Hotel Broft, situat pe cea mai frumoasă arteră a Capitalei, Calea Victoriei, şi după zeci de ani de zile în care a rămas abandonat, Hotelul Continental a fost redescoperit şi redeschis în 2010 după o investiție de aproape 9 milioane de euro.

Tot în zona centrală a Bucureştiului, în ultimii ani, şi-au recăpătat strălucirea şi alte clădiri emblematice cum ar fi Grand Hotel du Boulevard, Hotel Cişmigiu sau Capsa.

Fosta fabrică de bere Grivița, în proces de restaurare/reconversie/reconstrucție - șantier în care se lucrează  

Primăria Capitalei vrea să ia cu forța 4 monumente. Ce intenționează să facă cu ele

Click pe imagine pentru video:





După ce a început exproprierea celor care refuză consolidarea clădirilor cu gradul întâi de risc seismic, Primăria Capitalei vrea acum să ia cu forţa patru monumente istorice pentru reconsolidare.

Printre acestea: Hotelul Concordia, o clădire emblematică pentru Mica Unire sau Casa Miclescu. Sunt de ani buni în paragină, însă după restaurare, valoarea unui singur imobil ar putea trece de 20 de milioane de euro.

Aceste ziduri, acum părăsite şi acoperite de panouri, de pe strada Smârdan din Centrul Vechi, au găzduit acum 160 de ani o întâlnire crucială pentru România modernă.

2.000 de metri pătraţi şi o încărcătură istorică imensă - asta înseamnă Hotel Concordia. Aici, într-un apartament de la primul etaj, în noaptea dintre 23 şi 24 ianuarie 1859, era numit ca domnitor al Ţării Româneşti Alexandru Ioan Cuza, după ce fusese deja numit domn al Moldovei.

În atenţia primăriei este şi Hanul Solacolu, una dintre cele mai vechi clădiri din Bucureşti. Pe lângă momente istorice, locul este legat şi de multe promisiuni.

Edmond Niculuşcă, preşedinte ARCEN: ″În 1997 trebuia să intre în planul naţional de restaurare, dar nu s-a întâmplat şi a fost retrocedată proprietarilor de drept care au scos din clădire 40 de camione de gunoi.”

O altă perlă arhitecturală a Bucureştiului, pe care primăria vrea să o exproprieze şi să o reconsolideze, este Casa Miclescu. Aici s-a filmat în anii ’70 “Felix şi Otilia” după romanul ″Enigma Otiliei″⁣.

Dincolo de acest zid stau ruinele unei case înţesate de istorie. Planurile i-au fost desenate de arhitectul Ion Mincu şi imediat a devenit un simbol al Micului Paris. Casa era recunoscută pentru balurile la care participau membrii familiilor boiereşti ale vremii.

Eduard Uzunov, directorul unei companii imobiliare: “Preţul este acum poate unul derizoriu, dacă ar fi scoasă pe piaţă, această proprietate de pe cel mai important bulevard al Capitalei şi al României, poate ar fi scoasă la 5 -6 milioane de euro. După restaurare, dacă sunt păstrate planurile iniţiale şi picturile, poate să depăşească 20 de milioane de euro.”

Cât ar putea plăti de fapt primăria pentru aceste clădiri, nu ştim deocamdată. Pentru început, aşteaptă avizul de la Ministerul Culturii, după care urmează alţi paşi pentru a prelua clădirile.

Tom wrote:
Clădirea din fundal a fost a Ministerului Construcțiilor de Mașini și mai târziu Ministerului Economiei Naționale, plus tot felul de sedii de firme. În final a fost demolată în 2007 în condiții dubioase, pentru a face loc unor excrocherii imobiliare, golănii din cele care au făcut praf orașul mai rău decât a reușit Ceaușescu s'o facă. Astăzi acolo cresc bălării, efectul minunatei "dezvoltări imobiliare" pe care vin toți golanii din orient și occident să o facă aici.
În fotografie, troleibuzul se află în apropierea semaforului de la intersecția cu Calea Victoriei. Tot acolo sau oricum în apropiere, era și stația (cred că e și acum).

Cladirea MICM era grav afectata de cutremure. Ultima data cind am fost in ea (aprox. 1995), erau crapaturi in care puteai baga fara probleme bratul. Cind porneau si se opreau lifturile, (atitea cite mai ramasesera in functiune) etajele superioare vibrau.
Arhitectonic, era un amestec de art-deco si monumentalism neo-clasicist interbelic (mie imi aducea aminte de Academia Militara si Palatul Victoria).
Legenda urbana sau nu, se pare ca in timpul razboiului s-ar fi adaugat si un planseu masiv de beton pe acoperis pentru a instala artilerie anti-aeriana, ceea ce nu fusese proiectat initial.
Sincer, de fiecare data cind intram in cladire ma intrebam daca voi mai iesi viu din ea - intr-atit era de afectata.
Decizia de a fi evacuata mi se pare corecta tinind cont de starea in care se afla.
Daca ar fi putut sau nu fi consolidata, nu sint in masura sa judec.
Daca e o pierdere arhitectonica pentru Bucuresti - asta e greu de spus. La vremea respectiva, s-a incadrat in arhitectura Caii Victoriei exact cum se incadreeaza acum noua Circa 1 de Militie  pe Ana Ipatescu.
Pe de alta parte, insa, avem putine (si ramin tot mai putine) cladiri monumentale interbelice. Ar fi meritat, poate, o incercare mai hotarita de a vedea daca se putea reabilita.
...poate...

viewtopic.php?f=217&t=2396&p=312321#p312197
Acea clădire fusese grav avariată în 1977 și nu a fost consolidată niciodată. Urma să fie demolată, consolidarea ei costând foarte mult. Nu știu dacă a mai fost folosită până în 1990. Sursa este sigură.

Muzeul Antipa riscă să piardă 5.300 mp, pentru a se construi Muzeul Holocaustului

Click pe imagine pentru video:





Vizitat anual de sute de mii de oameni, „Muzeul Antipa″ este în acest moment în pericol să piardă aproape jumătate din parc, mai exact 5.300 de metri pătraţi.

Pe scurt, este vorba despre zona verde cuprinsă între clădirea muzeului Antipa şi cea a Muzeului Ţăranului Român. Acolo, ar urma să se construiască un Muzeu al Holocaustului.

Directorul Muzeului Grigore Antipa a fost chemat la Agenţia Naţională pentru Cadastre şi Publicitate Imobiliară să semneze un act potrivit căruia curtea muzeului ar urma să fie separată în două parcele.

Conform documentului, semnat şi înaintat chiar de secretarul general al Guvernului, pe 45% din suprafaţa respectivă Institutul „Elie Wiesel” ar urma să contruiasca un Muzeu al Holocaustului.

Practic, pe această suprafaţă, de 5.300 de metri pătraţi, ar putea apărea un nou muzeu. Noua clădire ar fi, aşadar, situată între Muzeul Antipa şi Muzeul Ţăranului Român şi limitată de Bulevardul Ion Mihalache şi Şoseaua Kiseleff.

Demersul este susţinut şi de Ministerul Culturii.

Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Național de Istorie Grigore Antipa: „Nu mi s-a explicat de ce aş face aşa ceva. În timp ce eram acolo, existau lucrători în curtea muzeului care făceau măsurători. Vrem să rămânem în posesia curţii pentru că aşa este normal. Personal, am aşteptarea că Ministerul Culturii îşi va însuşi acest punct de vedere şi că o va transmite mai departe Guvernului.”

Contactat de Ştirile PROTV, secretarul general al Guvernului a declarat că proiectul este într-un stadiu incipient.

Toni Greblă, secretarul general al Guvernului: „Este prematur de a trage concluzia că acel teren a fost deja repartizat institutului Elie Wiesel. Cert e că acea suprafaţă este neutilizata dintotdeauna și terenul nu aparţmie în proprietate Muzeului Antipa. Este proprietatea statului român şi e doar în administrarea muzeului.”

Pe de altă parte, pe suprafaţa disputată reprezentanţii muzeului Grigore Antipa plănuiesc, la rândul lor, să facă o altă construcţie în care să îşi depoziteze piesele care nu mai încap în muzeu.

Muzeul Grigore Antipa este unul dintre cele mai vizitate muzee din România. Anual, îi trec pragul peste 300.000. Doar la „Noaptea Muzeelor″, în jur de 20.000 de oameni au stat la o coadă imensă pentru a-l putea vizita gratuit.

Acelasi subiect ca mai sus, dar se vad mai bine metodele de lucru.
Pui ochii pe un teren...faci niste "lobby" politic avantajos pt ambele parti, adica israel-PSD...si se rezolva.
Am observat că la Muzeul Antipa există o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizați din punct de vedere instituțional, de când este acest muzeu, și am întrebat la Ministerul Culturii, am avut o discuție cu ministrul Culturii și ni s-a spus că nu există un proiect imediat de dezvoltare muzeală acolo sau instituțională.

https://m.hotnews.ro/stire/23222617

Eu sunt prea prost sa pricep: de cand este o problema faptul ca un teren sta "nefolosit"? Concret, in cazul de fata? Am mai vazut eu cateva terenuri nefolosite, se numesc parcuri...