http://www.b365.ro/laserul-de-la-magure ... 58673.html

Laserul de la Măgurele, cel mai puternic din lume, pus în funcţiune vineri

Laserul de la Măgurele, cel mai puternic din lume, va fi pus în funcţiune, astăzi. Aparatul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, la identificarea conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, dar şi la testarea materialelor care se folosesc în misiunile spaţiale.
Pentru început, fasciculul laser va avea o putere mai mică. Până se va ajunge la parametri maximi, de 10PW, va mai dura", spune directorul proiectului, profesorul Nicolae Zamfir.

Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai important centru de cercetare ştiinţifică din România.

Laserul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent.

Investiţia de la Măgurele se ridică la 300 de milioane de euro.

Implementarea proiectului a început în ianuarie 2013, iar bugetul nu a fost depăşit, afirmă managerul proiectului.

Laserul de la Măgurele este considerat cel mai puternic din lume, cu cele mai performante echipamente şi cel mai strălucitor fascicul Gamma.

140 de persoane lucrează în total la acest proiect, din care 120 sunt cercetători români şi străini din întreaga lume, care au venit să lucreze la cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România.

Autorităţile spun că proiectul va repune România pe harta globală a cercetării.

Investiţia este destinată cercetărilor fundamentale. Laserul va folosi şi la testarea materialelor care se folosesc în misiunile spaţiale, care sunt trimise în perioade îndelungate de timp.

Premieră pentru Laserul de la Măgurele A fost testată funcționarea întregului sistem, la o putere intermediară care îl face cel mai puternic din Europa





Punct de cotitură în proiectul laserului de la Măgurele: astăzi a fost testată pentru prima dată funcționarea întregului sistemul de laseri, iar “rezultatele sunt excelente”, a declarat pentru HotNews.ro directorul ELI-NP, Nicolae Zamfir. Testarea s-a făcut pe o putere intermediară, de 3 Peta Wati (PW), care face însă ca România să aibă în acest moment cel mai puternic laser din Europa, a afirmat oficialul. Obiectivul de 10 PW este planificat să fie atins în februarie anul viitor.

“Pentru noi, era un punct esențial ca întregul sistem să funcționeze. Vorbim despre un sistem pe 2.000 de metri pătrați: lumina pleacă dintr-o parte a platformei și ajunge în cealaltă trecând prin sute de componente; sunt acei laseri de pompaj care pompează lumină mai multă la mai multă ca să ajungă la aceste puteri uriașe. Deci acum se vede că totul funcționează", a explicat pentru HotNews.ro directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), Nicolae Zamfir, care este si directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei” de la Măgurele.  

Oficialul a precizat că, “de aici înainte, urmează să urce încet-încet puterea, până în februarie anul viitor când e planificat ca întreg sistemul să fie testat la 10 PW”.

Zamfir a declarat că laserul a început să se instaleze din momentul în care a fost gata constucția, în septembrie 2016.

“În toamna anului trecut, brațele de 1 PW și de 100 de TW au fost testate și sunt gata de furnizat fascicol. Până săptămâna trecută, s-au testat componente pentru brațul de 10 PW. Acum este tot sistemul de laser montat și au început testele pentru două brațe de 10 PW; dar este testată funcționarea întregului sistem, nu numai pe componente, la puterea intermediară de 3 PW și rezultatele sunt excelente. E prima dată când tot sistemul este testat”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir.

“În momentul acesta, avem cel mai puternic laser din Europa. Sud-coreenii au raportat anii trecuți o putere 4 PW, dar acesta este maximul, s-au oprit aici”, a adăugat el.





Amintim că Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din România, parte a unui proiect pan-european. Costul total al proiectului laserului de la Măgurele se ridică la 356,2 milioane de euro.

O importanță capitală în implementarea proiectului la Măgurele au avut-o foștii miniștri Daniel Funeriu și Dragoș Ciuparu, plecând de la primele contacte realizate de Cristian Adomniței și Anton Anton. Amintim că Executivul European a aprobat finanțarea proiectului ELI de la Măgurele în septembrie 2012, aceea fiind ultima aprobare de care România avea nevoie (detalii aici). Nicolae Zamfir este directorul proiectului de la începutul demarării sale.

Cum arată cel mai puternic laser din lume și cea mai sofisticată clădire din cercetarea cu lasere




Laserul de mare putere de la Magurele

Camera experimentală de 10 PW de la Măgurele este un “buncăr” cu pereți și uși groase de peste 2 metri, din beton greu. Asta ca să oprească radiația care se va produce aici în experimentele de fizică nucleară cu laser, unde cercetătorii așteaptă reacții cum se întâmplă în explozii stelare, pentru că o direcție de cercetare de la ELI-NP este formarea elementelor grele, cum sunt aurul, platina, uraniul.

*Vezi în video reportajul de mai jos cum arată camera de control laser care săptămâna trecută a înregistrat cea mai mare putere din Europa, 3 PW, sistemul de amortizoare care asigură stabilitatea și la un cutremur de 8 grade și vedeți cu câtă ușurință transformă oamenii de știință teorii dintre cele mai savante și tehnologie de ultimă oră într-o poveste pe înțelesul tuturor:





“Asta este o parte fascinantă: cum o lumină atât de blândă cum este lumina vizibilă să poată produce o radiație atât de penetrantă, încât să trebuiască 2 metri de beton pentru a o opri”, ne-a explicat Dan Stutman, directorul experimentelor de la Laser.

Camera laser de la Măgurele are 2.000 de metri pătrați pe care sunt montate cele două brațe care acum o săptămână au atins 3 PW - cea mai mare putere din Europa, iar peste câteva luni vor ajunge la 10 PW - o putere care nu a mai fost atinsă nicăieri în lume.

“Pentru ca de la o lumină obișnuită să ajungi la a zecea parte din puterea soarelui, sistemul este extrem de sofisticat și cere să fie extrem de stabil. Cerința a fost ca acea platformă de 2.000 de mp să nu vibreze cu o diferență de mai mult de 1 micron. 10 microni este grosimea unei foi de hârtie. Această stabilitate este asigurată de arcuri și armotizoare. Toată platforma este decuplată de restul clădirii și stă pe acest sistem de arcuri, deci 100.000 de tone stau pe un sistem de arcuri”, a explicat pentru HotNews.ro directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), Nicolae Zamfir.

“Clădirea prin ea însăși este o realizare tehnică deosebită. Este cea mai sofisticată clădire în domeniul cercetării cu lasere”, a continuat Zamfir.

Un obiectiv important în ridicarea clădirii a fost asigurarea radioprotecției, dar o altă cerință a fost legată de stabilitatea temperaturii și a umidității. “Soluția aleasă a fost ca toată puterea să fie asigurată de energie verde. Avem un sistem geotermal de peste 1.000 de găuri în pământ. Se ia temperatura de la 120 de metri, un fel de aer condiționat, asigurat de temperatura geo”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir, care este și directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei” de la Măgurele.  

Dan Stutman, directorul departamentului de experimente cu lasere de mare putere, ne-a arătat camera experimentală de 10 PW pentru experimente de fizică nucleară cu laser. “În camera asta vor fi aduse cele două fascicule de 10 PW ale laserului; vor fi aduse și focalizate de la o dimensiune cu un diametru de 60 cm la o dimensiune cu mult sub dimensiunea firului de păr, pentru a crea niște densități de energie cum nu au mai fost create pe pământ. Diferența față de acceleratorii convenționali este că laserele pot să facă fascicule de intensitate de milioane de miliarde de ori mai intense decât acceleratorii convenționali și să producă reacții care nu se pot face pe pământ, cum de pildă se întâmplă numai în supernove, în explozii stelare. Una dintre direcțiile de cercetare este formarea elementelor grele, cum sunt aurul, platina, uraniul”, a explicat acesta.  

Cercetătorul a arătat cum fasciculele vor intra în camerele experimentale pe niște tuburi de 1 metru diametru, preluate de oglinzi care le vor trimite mai departe în mașinăriile concepute pentru experimente.  

“Dacă vă uitați la pereții ăștia groși de beton, au peste 2 metri de grosime, ușile sunt groase cam de 2 metri și sunt făcute din beton greu pentru a opri radiația foarte energetică care se va produce aici cu laserele. Asta este o parte fascinantă, cum o lumină atât de blândă cum este lumina vizibilă să poată produce o radiație atât de penetrantă, încât să trebuiască 2 metri de beton pentru a o opri”, a povestit Dan Stutman, care s-a întors în țară de la Johns Hopkins University din SUA, pentru a lucra la ELI-NP.

Ioan Dăncuș, directorul departamentului lasere, a povestit că “pornirea laserului, de la zero, pentru 3 PW, durează o oră spre două ore. În cazul experimentelor care au nevoie de puteri foarte mari, intensități foarte mari, rata noastră de repetiție maximă este de un puls pe minut. Un puls pe minut este foarte mult. Laseri de genul ăsta, adică cu puteri similare în clasa PW, de obicei lucrează la câteva pulsuri pe zi”.

Amintim că Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din România, parte a unui proiect pan-european de mare anvergură. Costul total al proiectului laserului de la Măgurele se ridică la 356,2 milioane de euro.

Laserul de la Măgurele - Care sunt problemele care frânează cel mai mare proiect științific din România

Cel mai mare proiect european de cercetare în domeniul laserilor este ținut la ralanti de legislația achizițiilor publice, de modul în care Ministerul Educației face recunoașterea studiilor și de italienii care întârzie de mai bine de un an instalarea fascicolului Gamma. Consorțiul Eurogamma condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia a creat sistemul de fascicol gamma, a adus componentele la Măgurele, însă nu a început nici până acum instalarea, în ciuda penalizărilor pe care le-au plătit, a declarat pentru HotNews.ro directorul proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir. În ceea ce privește angajările, legislația românească favorizează un “naționalism pur”, avertizează specialiștii.

Sursa: https://economie.hotnews.ro/stiri-bani_ ... romnia.htm
Autori: Raluca Pantazi și Victor Cozmei

Comisia Europeană este îngrijorată de întârzierile din proiectul laserului de la Măgurele





Comisia Europeană este îngrijorată de întârzierile din proiectului laserului de la Măgurele. Comisarul european Corina Creţu s-a întâlnit, joi, la Bruxelles, cu ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, oficialul european subliniind necesitatea găsirii unei soluţii cât mai rapide de către autorităţile române şi contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, l-a primit joi, la Bruxelles, pe ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc. Cei doi au discutat despre situaţia la zi în ceea ce priveşte implementarea proiectelor de cercetare cofinanţate din fonduri europene. Comisarul european a apreciat progresele înregistrate în ceea ce priveşte investiţiile europene în derulare în România în domeniul cercetării şi inovării.

O atenţie deosebită a fost acordată, în cadrul întâlnirii, situaţiei dificile cauzate de blocajul înregistrat în implementarea celei de-a doua faze a proiectului Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele, ce presupune instalarea unui sistem de fascicul luminos gamma, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Potrivit sursei citate, înaltul oficial european a semnalat îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la aceste întârzieri şi a subliniat necesitatea găsirii unei soluţii cât mai rapide de către autorităţile române şi contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului, tocmai pentru a avea garanţia că proiectul ELI-NP va fi finalizat în cadrul perioadei de programare 2014 – 2020.

"Încurajez părţile implicate să încerce să ajungă rapid la un compromis, pentru a putea finaliza acest proiect în actualul exerciţiu bugetar. Este important, atât pentru Ministerul Cercetării şi Inovării, precum şi pentru comunitatea cercetătorilor din România, să evite o situaţie care, dincolo de pierderile financiare, ar afecta inclusiv credibilitatea şi reputaţia cercetătorilor români. În acest sens, le propun tuturor părţilor implicate în derularea proiectului ELI să avem o discuţie la nivel înalt, de data aceasta la Bruxelles, împreună cu colegul meu, Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, pentru a face o nouă încercare de a ieşi din acest impas. Proiectul laserului de la Măgurele este un proiect fanion nu doar pentru România, ci şi pentru cercetarea din întreaga Uniune Europeană", a declarat comisarul european Corina Creţu.

Îngrijorarea Comisiei Europene a apărut în urma disputei existente deja de ceva timp între beneficiarul proiectului - Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) - şi consorţiul european EuroGammaS (EGS), care trebuie să livreze şi să instaleze sistemul de fascicul luminos gamma, în baza unui contract în valoare de 66 milioane de euro.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Proiectul Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP), parte a infrastructurii paneuropene de cercetare, a început în perioada de finanţare 2007 – 2013, iar acum se află în faza a doua de implementare. Bugetul total se ridică la aproximativ 250 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional pentru Competitivitate (COP). În prima fază a proiectului a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser şi gamma şi pentru experimente, iar etapa a doua presupune construirea de maşini şi echipamente pentru un laser de 10 PW şi pentru un fascicul gamma, precum şi pentru instalarea acestora.

Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume, 7 PetaWatts. Performanța “depășește granițele României” – directorul echipei franceze de Lasere





Premieră în proiectul laserului de la Măgurele, care a atins cea mai mare putere în lume la acest moment: sistemul de lasere a fost testat cu succes la 7 PetaWatts, iar obiectivul de 10 PW este stabilit până în iunie. “Laserul de la ELI-NP a ajuns la cea mai mare putere din lume la momentul acesta, 7 PetaWatts”, a declarat pentru Edupedu.ro directorul Departamentului de Lasere al proiectului, Ioan Dăncuș. Performanța “depășește granițele României”, a precizat pentru Edupedu.ro directorul echipei franceze de Lasere de la ELI-NP, François Lureau.

Sistemul laser de mare putere de la Măgurele este realizat de francezii de la Thales, în cadrul unui contract de 60 de milioane de euro. Asamblarea sistemului de lasere a început în 2016, iar în 2018 a fost testat la puterea intermediară de 3 PW.

Ioan Dăncuș, directorul Departamentului de Lasere al proiectului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), a declarat pentru Edupedu.ro că “laserul de la ELI a ajuns la cea mai mare putere din lume la momentul acesta, 7 PW, și e o veste foarte bună. Este unul dintre punctele de răscruce pentru noi, întrucât ne apropiem de 10 PW; acesta este un nivel intermediar foarte important, care dovedește că drumul pe care l-am ales este cel bun”.





“Este, probabil, unul dintre elementele cele mai importante pentru comunitatea științifică – faptul că dovedim că ELI-NP va fi o bază bună de lucru pentru propunerile și experimentele științifice. După cum știți, ELI-NP va fi o unitate deschisă pentru comunitatea științifică, drept urmare este foarte important să dovedim că instrumentele pe care le construim aici sunt cele decise împreună cu comunitatea”, a precizat Dăncuș.

François Lureau, directorul echipei franceze de Lasere de la ELI-NP, fost director în cadrul Thales, compania franceză care a construit laserul de mare putere, a declarat pentru Edupedu.ro că atingerea celor 7 PW este o veste care “depășește granițele României, deoarece performanța de astăzi este unică. Dacă te uiți la comunitatea științifică implicată în domeniu (laserele de mare putere), există puține locuri în lume care să poată gestiona un astfel de sistem”.

“Obiectivul este să atingem 10 PW până în luna iunie. Este important ca sistemul să fie la capacitate maximă în 2019. Am început în 2016 să asamblăm sistemul și în mai puțin de 2 ani am atins 3 PW, anul trecut. A fost un punct de răscruce important și l-am atins la timp, împreună cu ELI suntem pregătiți să implementăm proiectul în calendarul stabilit la început și o asemenea realizare cred că este de asemenea o performanță, nu numai datorită parametrilor tehnici, dar și în termeni de management”, a continuat François Lureau.





Lipsa Sistemului Fascicul Gamma “nu afectează în niciun fel activitatea laserului. Laserul este o instalație separată, experimentele cu laser vor fi efectuate fără nicio problemă”, a afirmat pentru Edupedu.ro Ioan Dăncuș.

“Ceea ce facem este să înaintăm cu grijă, pas cu pas, în testarea laserului la puteri intermediare”, a adăugat François Lureau.

“În acest moment, laserul care se află pe locul al doilea ca putere, în lume, este de 4 PW, în Coreea de Sud”, spune Dăncuș.





Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, acuză partea română de rezilierea contractului cu italienii / Ministerul Cercetării: Neînțelegerile au la bază nerespectarea clauzelor contractuale de către Asocierea condusă de italieni

În timp ce sistemul de lasere de mare putere, componenta principală a proiectului, este în termen, al doilea echipament esențial întâmpină probleme care au căpătat o pronunțată dimensiune politică. Este vorba despre Sistemul de Fascicul Gamma – care trebuia construit de Consorțiul EuroGammaS, condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în baza unui contract de 66 de milioane de euro, semnat în martie 2014.

Ca urmare a întârzierii de către italieni a asamblării Sistemului Fascicul Gamma, partea română a reziliat contractul cu Consorțiul condus de italieni, în noiembrie 2018, iar italienii au dat în judecată institutul din România, pentru anularea rezilierii.

Potrivit surselor Edupedu.ro, italienii cer ca românii să renunțe la reziliere și să reintre în contract, fără să mai plătească penalități pentru că au întârziat punerea în funcțiune a sistemului.

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, cea care decide finanțarea europeană pe proiecte precum ELI, a vorbit în repetate rânduri despre ”găsirea unei soluții cât mai rapide de către autoritățile române și contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului”.

Într-un text publicat astăzi pe pagina sa de Facebook, Crețu vorbește despre blocaje care pun “în pericol finalizarea proiectului”, blocaje “cauzate de rezilierea contractului”.

Potrivit surselor Edupedu.ro, Corina Crețu – care a anunțat că va candida din partea Pro România, partidul lui Victor Ponta, în alegerile europarlamentare – susține cerințele italienilor de a reintra în contract fără a mai plăti penalități și fără să ofere garanții că duc contractul la îndeplinire necondiționat, conform condițiilor din contract și din documentele de atribuire de la licitație

UPDATE Într-un comunicat de presă, Ministerul Cercetării îi transmite comisarului european Corina Crețu că “neînțelegerile apărute între Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’ (IFIN-HH) și Asocierea EuroGammaS (EGS) au la bază nerespectarea clauzelor unui contract comercial de către EGS“. “Conflictul ajungând la nivelul de litigiu în instanță, Ministerul Cercetării și Inovării, împreună cu celelalte
autorități responsabile, nu pot interveni direct în acest conflict”, spune Ministerul.

“Dat fiind faptul că rezoluțiunea asupra contractului încheiat între IFIN-HH și Consorțiul EuroGamaS poate fi anulată doar printr-o hotărâre a instanței pe rolul căreia se află procesul la acest moment, nici Ministerul Cercetării si Inovării și nici Guvernul României nu pot influența în niciun fel situația creată”, susține Ministerul.

Instituția precizează că “Sistemul Fascicul Gamma (cel care face obiectul neînțelegerilor apărute între Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” (IFIN-HH) si Asocierea EuroGammaS (EGS) este doar o componentă a Proiectului ”Extreme Light Infrastructurii – Nuclear Physics” (ELI-NP), celelalte componente fiind finalizate sau în curs de finalizare conform graficului de execuție“.

“Clădirile ELI-NP au fost finalizate în anul 2016 și sunt funcționale în integralitatea parametrilor proiectați, având toate autorizațiile de funcționare și îndeplinind toate condițiile tehnice și legale.

Sistemul laser de mare putere (HPLS) se realizează în limitele bugetului și termenelor contractuale, furnizorul – asocierea Thales Franța și Thales România îndeplinindu-și toate obligațiile contractuale. Sistemul, a cărui instalare în clădirea ELI-NP a început în septembrie 2016, se află în procedura de testare finală, atingându-se, în acest moment, o putere intermediară de 7 PW”, confirmă și Ministerul Cercetării.

Instituția precizează că “recentul laureat al premiului Nobel pentru Fizică, profesorul Gerard Mourou, sublinia public rolul major cu care construcția acestui sistem în România a contribuit în acordarea acestei distincții”.

Descarcă de aici comunicatul Ministerului Cercetării


Suspiciuni ridică și faptul că, între timp, italienii de la Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia s-au angajat să facă în Calabria sistemul pe care trebuia să realizeze la Măgurele, după cum arată datele publicate de instituția italiană. Pe site-ul Institutului Național de Fizică Nucleară din Italia găsim proiectul numit STAR, cu următoarea explicație: “Observăm o puternică sinergie cu ELI-NP-GBS, în construcție la ELI-NP în România, unde INFN (Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia – n.red.) este principalul coordonator al construcției mașinilor în numele unei colaborări europene extinse numită EuroGammaS: grupul de design ELI-NP-GBS este, de fapt, același cu cel pentru Proiectul STAR, bazat în principal pe o expertiză puternic recunoscută la nivel internațional (vezi lista de publicații de la final) în privința teoriei, modelării și design-ului Surselor Compton/Thomson, bazate la NFNF Milano și la Departamentul de Fizică al Universității din Milano”. Mai multe aici

Cum a ajuns laserul de la Măgurele să fie cel mai puternic din lume și ce înseamnă asta

Click pe imagine pentru video:





Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume și a stabilit astfel, și un record mondial. Cercetătorii au făcut teste, și au ajuns la 10 peta-wați, adică puterea maximă, la care sperau atunci când au început acest proiect.

Asta le va permite să testeze materiale care ajung în spațiu și speră să găsească tratamente pentru boli incurabile. Din nefericire însă, nimic nu s-a schimbat, în zona institutului. Infrastructura a rămas aceeaşi, iar de linia rapidă de la aeroport și de drumurile noi, promise de oficiali, nu mai vorbește nimeni.

“Putem să raportăm cel mai puternic laser din lume care se găseşte, din fericire, în România.”

În timpul testelor, cercetorii de la Măgurele au reuşit să depăşească 10 petawați pe unul dintre cele două braţe ale laserului.

Puterea atinsă de laser, de 10 pw, înseamnă 10 milioane de miliarde de waţi, adică a zecea parte din puterea totală a soarelui, totul concentrat într-un fascicul. Acesta străbate încăperea în vid, prin niște cutii, ajunge în camera experimentală, unde interacţionează cu materia.

Cu ajutorul laserului, până la finalul anului, cercetătorii spera să răspundă la întrebări esenţiale despre univers, dar şi să facă experimente care să ne îmbunătăţească viaţa.

Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI: “Domeniul cel mai interesant pentru omenire în ziua de astăzi este domeniul biomedical. Şi bineînţeles că şi interesul nostru tot acolo se îndreaptă, să vedem ce tehnologii care pot să ajute în diagnostic, în tratarea diferitelor boli şi mai ales a cancerului, boală modernă.”

Ioan Dăncuș: ”Particulele accelerate folosind un astfel de laser sunt utilizabile la fel ca şi radioterapia din ziua de astăzi. În plus, pot să fie mai bine mai bine localizate în ţesuturile bolnave. Una dintre staţiile pe care le vom avea aici este dedicată iradierii materialelor, un cocktail de radiaţii similar celor cosmice. În felul ăsta putem să testăm materialele şi ţesut biologic la călătoriile spaţiale.”

Proiectului laserului de la Măgurele, început în 2011, a costat până acum 350 de milioane de euro, bani europeni. Guvernul a anunţat acum trei ani şi transformarea zonei într-una modernă, care să atragă investitori, cu legături rapide către gară şi aeroport. Însă totul a rămas în faza de intenţie.

Președintele Consiliului Județean Ilfov: ”Primul obiectiv este acest parc ştiinţific. După lupte seculare o să îl facem. Noi sperăm ca într-un an de zile începem construcţia lui. Infrastructura este cea pe care o ştim. Ştiţi că construcţia unui metrou înseamnă foarte mulţi bani şi foarte mulţi ani şi ar fi păcat să ne minţim, dar nişte rute rapide cu trasee unice care să facă posibilă parcurgerea acestei distanţe în 20-30 de minute, ne putem gândi la ele.

Singura schimbare făcută până acum a fost introducerea unor linii noi de autobuz.

Daca va intereseaza niste 360 de la Magurele:
http://www.ecliptique.com/thales-eli/index.html

https://science.hotnews.ro/stiri-tehnolo ... ator.htm

Laserul de la Măgurele, eșec major: Comisia Europeană nu ne acceptă nici statutul de membru Observator / Cât ne va costa întreținerea proiectului?

Comisia Europeană a luat o decizie mult așteptată pe 5 mai de a înființa Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC) doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România. Decizia de a aproba cererea vine după ani de negocieri intense, potrivit unui comunicat al ELI.

”Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională.”, se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă.

România a pierdut calitatea de membru după ce nu și-a atins țintele asumate și a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării Teleman, să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să re-atingă această țintă în 2023.

ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea părții române de a opta, în acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Prin decizia de ieri, România a pierdut și acest statut.

„Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. „Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”.

ERIC este o entitate juridică unică, formată dintr-un regulament al UE special destinat infrastructurilor științifice. Ca organizație internațională, membrii săi sunt țări care contribuie științific și financiar la consorțiu. Pe lângă Republica Cehă și Ungaria, Italia și Lituania sunt membri fondatori. Germania și Bulgaria se alătură ca observatori cu scopul de a se alătura pe deplin la o dată ulterioară. Alte țări europene și non-europene și-au exprimat interesul de a se alătura după înființare.

Facilitățile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Břežany în Republica Cehă și instalația ELI-ALPS din Szeged, Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare științifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane EUR - fiecare - în ultimii șase ani, folosind fonduri structurale europene. Ei angajează deja 600 de oameni de știință, ingineri și personal de sprijin din țările gazdă, din regiune și din străinătate.

Integrarea facilităților ELI este planificată să aibă loc în următorii doi-trei ani, cuprinzând o fază operațională inițială. În acest timp, procedurile tehnice și științifice din diferitele facilități sunt armonizate. Fuziunea este facilitată de o subvenție de 20 de milioane EUR acordată de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020 cunoscut sub numele de „IMPULS”.

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.

Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.

   Laserul de la Măgurele. Ce s-a întâmplat de România nu a ajuns să fie inclusă în ERIC

Care au fost argumentele ministerului Teleman pentru alegerea statului de Observator Fondator:

”Deși au fost realizate eforturi deosebite de către partea română în relație cu serviciile Comisiei Europene și membrii fondatori ai ELI-ERIC, aceștia din urmă nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Deși nu reprezintă una dintre variantele propuse de membrii fondatori ELI-ERIC, rezultatul discuțiilor purtate la finalul anului 2020 –începutul anului 2021 a condus spre alegerea opțiunii de Observator Fondator pe baza următoarelor argumente, conform prevederilor din statut:

-Observatorii Fondatori au dreptul de a numi până la 2 reprezentanți care să participe la Adunarea Generală și la Comitetul Administrativ și Financiar (art.17 alin. (4) . Deși nu au drept de vot, reprezentanții Observatorului Fondator pot fi informați, astfel, în mod direct, în legătură cu problemele și activitățile ELI-ERIC;

-Fiecare Observator Fondator poate numi o Entitate Reprezentantă (art. 21 alin (2), la fel ca oricare alt Membru. Entitatea Reprezentantă realizează activitățile în numele Membrului, în legătură directă cu scopul și activitățile ELI-ERIC(art. 15 alin (2)). Astfel, înțelegem că și Entitatea Reprezentantă a Observatorului Fondator, ar putea fi conectată la activitățile ELI-ERIC;

-Observatorii Fondatori nu plătesc taxă (art. 17 alin (2) și Anexa 2);

-Observatorii Fondatori sunt acceptați pentru o perioadă de trei ani, în cazuri excepționale putând să prelungească acesta perioadă (art. 17 alin (1)). Astfel, au un răgaz de trei ani pentru a decide dacă este în avantajul lor să adere la ELI-ERIC.

În cazul în care aleg să adere la ELI-ERIC, trebuie să notifice Adunarea Generală cu cel puțin 6 luni înainte de încheierea celui de al treilea an financiar complet.”

Context:

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.

Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.

Fiecare din cei trei piloni ELI, conține un sistem de laseri puternici și o sursă de particule. Laserul și sursa sunt componente indispensabile ale ELI. Pentru pilonul românesc, sursa de particule este o sursă gamma.

În 2018, ELI-NP a reziliat contractul de 67 de milioane de euro cu consorțiul european EuroGammaS, acuzând consorțiul de întârzieri în livrarea sursei. Consorțiul motiva întârzierea printr-un raport în care arăta că clădirea ce ar fi trebuit să adăpostescă sursa nu era potrivită pentru instalarea echipamentelor.