Zona metropolitană BucureștiTotul despre BucureștiInfrastructura, utilitățile și serviciile publice din București

 

Topic: Energie electrica

113 posts, 44794 views
 
Go to page:  1 2 3 4 5 6 7 8 9
 
 

📖 Pagination options
Re: Discutii - Lucrari statia Parc Drumul Taberei TibiV

133 313 wrote:
Energia electrica chiar daca se cumpara la licitatie de la... X sau Y va fi produsa in realitate tot in CET-uri. Din motive. Si va fi transportata tot de Enel.

Transportul îl face Transelectrica.
Toţi stâlpii ăia care încurcă Strapungerea Nicolae Grigorescu-Splai sunt ai Transelectrica.
De fapt, între clădirea CET Sud şi Dâmbovița este un mare teren pe care tot echipamentul este al lor. Din CET vin nişte cabluri, care sunt legate de nişte megatransformatoare - şi de acolo încolo curentul îl plimbă Transelectrica.
Vă spun sigur pentru că am fost acolo la un eveniment organizat de Transelectrica, toţi angajaţii aveau salopete şi căşti cu sigla lor.
Directorul de atunci ne-a spus că "până în zid este CET, dincoace noi".
Şi este normal, pentru că Transelectrica este operatorul SEN.

Acum nu pot să vă spun cum ajunge curentul în blocurile care înconjoară CET-ul...

 


Re: Energie electrica misterr

RCS & RDS continuă furnizarea energiei conform licenței

Compania RCS & RDS anunţă că îşi continuă activitatea de furnizare a energiei electrice în conformitate cu licența ANRE. Digi Energy este serviciul de furnizare a energiei electrice pentru clienții casnici și non casnici. Altfel stau lucrurile in domeniul distribuției de energie electrică pentru că statul întreţine artificial monopolul unor companii private de distribuţie, dându-le astfel dreptul de a impune ce tarife doresc. Concurenţa ar însemna reţele de distribuţie noi, care ar pune presiune pe preţ şi ar elimina grija penelor de curent şi a electrocasnicelor arse din cauza variaţiilor de tensiune.

În România, concurenţa din domeniul energiei electrice funcţionează doar pentru producerea şi furnizarea curentului electric. În rest, firmele care ne aduc energia la priză sunt protejate prin lege de stat. Taxele şi tarifele care compun preţul final sunt hotărâte tot de autorităţi.

Piaţa a fost liberalizată în domeniul furnizării, unde au apărut zeci de companii private care, după ce cumpără curent de pe Bursă, îl vând mai departe companiilor de distribuţie. Beneficiari sunt, în mare parte, firmele şi instituţiile. Însă şi clienţii casnici îşi pot schimba furnizorul, mai ales că în acest moment 60% din energia de pe factură este cumpărată de furnizori de pe bursă.

Astfel, furnizorii pot negocia tarife mai mici. Între distribuitori precum Electrica, Eon, Enel şi CEZ, nu există însă concurenţă.

„Cu excepția furnizorilor, transportatorii şi distribuitorii au monopol. Nu au concurență, nu pune nimeni presiune pe ei, nu operează într-un mediu concurenţial normal şi nu poți compara performanţa lor cu performanța altora ca să îți poți da seama dacă performanța lor este corectă sau nu”, spune Remus Vulpescu, fost reprezentant al statului în Transelectrica.

Lipsa concurenţei face ca preţul energiei care iese de pe poarta centralei să crească de la cel puţin 120 până la peste 400 de lei pe megawatt oră.

Singurul lucru pe care îl poate face în acest moment consumatorul este să îşi schimbe furnizorul de electricitate. Prin asta îşi scade factura finală. Cel mai bine se vede acest lucru la instituţiile care au şi consum mai mare.

„L-am cumpărat cu 18% mai ieftin față de prețul pe care îl aveam prin contractul cu Enel”, spune Vitali Finoghen, primarul comunei Sarichioi din județul Tulcea.

„Să fac economie, că asta ne gândim prima dată. Să facem economie”, adaugă Georgian Caraman, primarul orașului Babadag.

Doi primari din Dobrogea au negociat cu un furnizor privat din lista de peste 60 care activează în România. Rezultatul: facturi cu câteva mii de euro mai mici.

„Depinde ce tip de contract ai, pentru că poţi primi o reducere de preţ dacă ai contract pe termen lung”, spune Martin Smelik, director general CEZ România.

Acelaşi lucru l-au făcut în celălalt capăt al ţării Regia de transport local din Oradea, un hotel şi o fabrică de componente electronice.

„Anul trecut, vechiul furnizor a livrat la 160 de lei megawatul oră, acum noul furnizor s-a angajat la 130 de lei. Economia posibilă ar fi de 600.000 lei. Asta înseamnă 140.000 de euro”, spune Romeo Nica, director economic Regia de Transport Oradea.

„Se traduce într-o scadere de costuri pe care altfel e foarte greu să o faci”, adaugă Romeo Ionescu, manager general hotel.

„Normal că vor merge la fondul se salarii. În România şi în zona Oradea trebuie crescute salariile ca să avem o economie competitivă, ca să fim eficienţi pe piaţa”, afirmă Călin Vesa, director general fabrică de componente electronice.

Cei care şi-au schimbat furnizorul de curent spun că economia ar fi şi mai mare dacă ar exista concurenţă şi între distribuitorii de electricitate. Adică între cei care încasează facturile.

„Eu cred ca acest monopol ar trebui să dispară la noi în România. Pur şi simplu pe anumite localități unde e consumul mai mare să nu fie neapărat numai Enel cel care distribuie. Concurența să asigure un preț mai mic”, mai spune Vitali Finoghen, primarul comunei Sarichioi.

„Distribuţia e mult mai scumpă decât cel care furnizează, dar asta este situaţia”, spune Georgian Caraman, primarul orașului Babadag.

Din păcate, spun reprezentanţii furnizorilor, doar o mică parte din componentele unei facturi se pot negocia.

„Practic, energia pură este într-o zonă competitivă şi se pot negocia şi costurile de furnizare. Restul sunt elemente care sunt reglementate şi nu se pot negocia. Din toata paleta asta negociabil este 30%. Restul de 70% nu se pot negocia”, declară Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie.

Cea mai mare pondere în factură o are taxa de distribuţie, adică cea percepută de companiile private pentru care statul întreţine un monopol neprevăzut de lege. Taxa de distribuţie depăşeşte 35% din factura finală. Spre comparaţie, tariful perceput de furnizor este de doar 6%. Cu alte cuvinte, prin liberalizarea distribuţiei scăderea facturilor ar fi de câteva ori mai mare decât cea venită din schimbarea furnizorului. Iar prin combinarea celor două reducerea ar deveni substanţială.

http://s1.digi24.ro/onedb/transcode/56ed554a682ccff93eec6228.webm

 


  • 133 313
  • Posted:
  •  

Re: Energie electrica 133 313

RCS&RDS astia... plang de mila electrocasnicelor arse de distributie... dar pana la distributie ei ce fel de energie injecteaza ca furnizor in SEN?  :twisted: Cumva de productie solara?
Problema fluctuatiilor pe distributie este clara, retelele au devenit subdimensionate (mai ales in interiorul perimetrelor individuale cu consumatori, blocuri, apartamente, strazi). Dar astia de la RCS&RDS vor sa spuna ca chiar se apuca ei de tras cabluri si isi fac puncte si statii trafo prin tot orasul daca primesc licenta de distributie?
Poate le-a venit vreo idee creata sa incerce niste smecherii a la Fenechiu.  :twisted: Ala cu transformatorul.

 


Re: Energie electrica TibiV

Este o ştire Digi24.
Care este proprietatea RCS/RDS.
În cazul de faţă, credibilitate similară cu RTV-ul lui Ghiţă când vorbeşte despre DNA... :D

 


  • 133 313
  • Posted:
  •  

Re: Energie electrica 133 313

E o strategie de crescut valoarea companiei cel mult. Ceva gen, "uite ce mare spanac vrem noi sa facem si nu ne lasa statul". Eu banuiesc ca ei prin "distributie" se gandesc la o mica micro-retelusca (perfect coliniara cu cea de comunicatii) strict pentru nevoile lor de companie prin oras, ca sa nu mai depinda de Enel (adica sa castige independenta reala in comunicatii, treaba este gandita de multa vreme). Dar pentru asa giumbusluc nefolositor utilizatorului casnic de rand nu cred ca o sa sara cineva sa le faca lobby.

 


  • 133 313
  • Posted:
  •  

Re: Energie electrica 133 313

Las si eu asta aici.
Nu se mai fac cum se faceau odata. Bornele alea de pe vremea Renel erau din alama si incastrate in asfalt. Au disparut de multa vreme odata cu asfaltarile. Acum se pun placutele astea prinse in doua dibluri.  :lol:
IMG1074.jpg (149.39 KB; downloaded 4744 times)

 


Re: Energie electrica abc_XC

Se stie faptul ca multe lucrari de infrastructura din Bucuresti au suferit blocaje si intarzieri din cauza companiei ENEL si a cablurilor electrice pe care le detine (magistrala M4 e un bun exemplu). Dar pentru a nu ramane cu impresia ca ENEL saboteaza doar lucrarile de infrastructura publica, am gasit un articol excelent despre sabotarea unei lucrari din domeniul privat.
Sursa articolului este Ziarul Financiar: http://www.zf.ro/companii/parklake-mallul-verde-de-180-mil-euro-functioneaza-pe-generatoare-de-curent-electric-dam-peste-1-000-de-euro-pe-combustibil-pe-zi-pentru-generatoare-a-recunoscut-ingo-nissen-seful-dezvoltatorului-15656590
ParkLake, „mallul verde“ de 180 mil. euro, funcţionează pe generatoare de curent electric. "Dăm peste 1.000 de euro pe combustibil pe zi pentru generatoare“, a recunoscut Ingo Nissen, şeful dezvoltatorului

„Dăm peste 1.000 de euro pe combustibil pe zi pentru generatoare“, a recunoscut Ingo Nissen, managing director al Sonae Sierra, dezvoltatorul celui mai nou mall. Finalizarea legăturii la reţeaua electrică este în construcţie. Enel nu comentează.
ParkLake, mallul de 70.000 mp în care portughezii de la Sonae Sierra şi irlandezii de la Caelum Deve­lop­ment au investit 180 mil. euro, funcţionează în prezent cu aju­torul generatoarelor de curent electric, în condiţiile în care reţeaua existentă nu poate acoperi consumul necesar, iar pentru a autoriza o conexiune la reţeaua de mare putere, dezvoltatorii au aşteptat mai bine de un an şi jumătate OK-ul italienilor de la Enel.
Mai mult, în prima zi de deschidere, mallul a avut 85.000 de vizitatori, peste estimările iniţiale, iar în primul an se aşteaptă la peste 10 mil. vizitatori.

Proiectul ParkLake este anunţat de nouă ani şi în construcţie de doi ani, iar situaţia absurdă arată cât de greoaie şi birocratice sunt procedurile de co­nectare la reţeaua de curent electric administrată de italienii de la Enel în Bucureşti, dar şi investiţiile insuficiente în reţea care să permită accesul unor mari consumatori, afirmă specialiştii.

Dezvoltatorul mallului din cartierul Titan al Capitalei a pornit genera­toarele de curent electric pentru a susţine centrul comercial, în condiţiile în care aprobarea a venit prea târziu din partea Enel, iar conexiunea la reţeaua de mare putere se va face în umătoarele săptămâni.

„Din păcate suntem nevoiţi să utilizăm generatoare pentru ca mallul să funcţioneze în parametri. Nu folosim non-stop generatoare, însă, în faţa ParkLake, pe Liviu Rerebeanu, nu există suficientă energie electrică disponibilă  de la Enel pentru a susţine întregul mall la 20 kV (tensiune de transport - n. red.). De aceea trebuie să construim o staţie de transformare şi să aducem o tensiune de 110 kV la ParkLake tocmai de la staţia de la Dudeşti. Suntem nevoiţi astfel ca cel puţin două săptămâni sau cel mult două luni să funcţionăm şi cu ajutorul generatoarelor. Noaptea avem su­ficientă putere din reţea“, a spus  Ingo Nissen, managing director al Sonae Sierra, responsabil cu proiectele de dezvoltare din România.

Contactat de ZF, Enel nu a putut furniza niciun punct de vedere cu privire la acest caz, fiind o procedură complexă.

„Din păcate procedura de aprobare pentru conexiunea  de 110 kV a durat mult mai mult decât estimam. Am aplicat în urmă cu un an şi jumătate şi abia în august am primit-o. Utilizarea generatoarelor ne costă peste o mie de euro pe zi deoarece avem conexiunea 20kV“, a spus Ingo Nissen. El a subliniat că astfel de probleme a mai întâlnit în Portugalia şi Grecia, însă numai în România au fost nevoiţi să realizeze conexiunea direct din staţia de transformare.

Pe de altă parte, potrivit unor surse din cadrul companiei de electricitate, un astfel de dosar este o procedură lungă şi laborioasă, iar compania se confruntă cu mai multe probleme din partea dezvoltatorilor.


Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2016

 


Re: Energie electrica Lixandru Dragos-Liviu

Bună să vă fie inima, dragi colegi  :) ! Iată că s-au apucat, de ceva vreme, la realizarea tranşeelor necesare îngropării prin canivouri a reţelei de alimentare cu mall-ul ParkLake de pe str. Liviu Rebreanu nr. 4. Din ce am remarcat prin presă şi la faţa locului, vor fi două faze (una va pleca din mall şi va ajunge la staţia de transformare Balta Albă — cred că este cea din zona Dumbrava Nouă – pe str. plutonier Radu Gheorghe, vis-a-vis de Str. Stelian Mihale, Vârfureni şi Becaţei şi cealaltă fază, tot din acelaşi mall şi va ajunge către staţia de transformare Dudeşti).
Iată imaginile realizate de mine în data de 16 decembrie a.c., în jur de orele 16–17, prezentate în două părţi, astfel:
Partea I:
Plan general al lucrarilor din ziua de 16 decembrie 2016.
GoogeMaps (detaliu general).jpg (546.51 KB; downloaded 4525 times)

Detaliu harta între str. Fizicienilor si str. Fuiorului.
GoogleMaps (1).jpg (585.01 KB; downloaded 4524 times)

Detaliu harta între str. Fuiorului si B-dul N. Grigorescu.
GoogleMaps (2).jpg (531.33 KB; downloaded 4524 times)

Detaliu harta între B-dul N. Gricorescu si str. Stelian Mihale
GoogleMaps (3).jpg (1.93 MB; downloaded 4523 times)

Page1.jpg (836.65 KB; downloaded 4526 times)

Page2.jpg (951.17 KB; downloaded 4522 times)

Page3.jpg (908.07 KB; downloaded 4529 times)

Page4.jpg (816.2 KB; downloaded 4524 times)

Page5.jpg (962.51 KB; downloaded 4522 times)

Page6.jpg (885.76 KB; downloaded 4522 times)

Lucrările se desfăşoară pe latura nordică a bulevardelor C. Ressu şi Th. Pallady, pe partea cu sensul de intrare în oraş dinspre A2. În marea partea a lucrărilor desfăşurate pe C. Ressu, în speţă între str. Fuiorului şi Fizicienilor, sunt realizate canivourile, acestea fiind turnare la faţa locului, şi sunt prevăzute cu două canale prin care vor fi amplasate două faze: unul va porni din centrala Balta Albă iar celălalt de la centrala Dudeşti.

 


Re: Energie electrica Lixandru Dragos-Liviu

Partea a II-a:
Page7.jpg (769.58 KB; downloaded 4525 times)

Page8.jpg (759.04 KB; downloaded 4524 times)

Page9.jpg (741.79 KB; downloaded 4526 times)

Page10.jpg (642.81 KB; downloaded 4525 times)

Page11.jpg (686.6 KB; downloaded 4605 times)

Page12.jpg (655.79 KB; downloaded 4520 times)

Page13.jpg (706.52 KB; downloaded 4524 times)

Page14.jpg (759.53 KB; downloaded 4522 times)

Page15.jpg (308.88 KB; downloaded 4524 times)

Şanţul, din ce am observat şi trasat cu dungă roşie pe hărţile prezentate în postarea anterioară (prima parte a reportajului), trece şerpuind când prin spaţiul alocat pietonilor, când prin zona verde din apropierea blocurilor. Dalele din beton care au fost montate pe trotuare au fost scoase şi puse în stive pe marginea trotuarului sau pe spaţiul verde care, în mică parte, este folosit ca trotuar provizoriu. Compania care se ocupă de acest proiect este Pro Fortuna.

Şi o ştire pe marginea acestui proiect, din B365.ro:

ParkLake, conectat la reţeaua de energie electrică. Cât va dura ŞANTIERUL şi ce străzi sunt AFECTATE
SPECIAL • 13 Septembrie 2016 - 15:54 • B365.ro    
ParkLake Mall este susţinut în continuare de generatoare, nefiind conectat la reţeaua de energie electrică. Pentru a-i asigura puterea necesară, trebuie aduse două linii electrice subterane de 110 kV, de la o distanţă de 5 km, una de la la staţia electrică Balta Albă şi alta de la staţia Dudeşti. Chiar şi aşa, în următoarele luni zonele verzi proaspăt refăcute în zona Dristor şi Liviu Rebreanu vor fi săpate din nou, bucureştenii care locuiesc în zonă urmând să se "bucure" de un nou şantier care vine la pachet cu praf, zgomot şi  mizerie.
Mall-ul ParkLake functioneaza pe generatoare de curent electric
Enel Distributie Muntenia si ParkLake spun ca lucrarile vor dura aproximativ trei luni. Mai mult, strazile si spatiile verzi afectate de lucrari vor fi aduse la forma initiala pe cheltuiala beneficiarului, respectiv mall-ul ParkLake, scrie hotnews.
"ParkLake a solicitat o putere considerabila (12 MW) astfel ca, pentru a nu afecta echilibrul energetic din zona, este necesara o infrastructura noua de inalta tensiune - realizarea unei statii de transformare si a doua linii electrice subterane de 110 kV, cu o lungime de 5 km, traversand cartierul. Cele 2 cabluri subterane de 110 kV, au impreuna o lungime totala de 5km. Primul dintre ele porneste din statia electrica 110 kV Liviu Rebreanu, continua prin incinta centrului comercial ParkLake, apoi pe str. Odobesti, pe bd. Camil Ressu, str. Firidei, bd. Nicolae Grigorescu, bd. Th. Pallady si ajunge pana la statia electrica Balta Alba. Cel de-al doilea porneste tot de la statia Liviu Rebreanu si va ajunge pana la statia Dudesti. Parcursul a fost stabilit in colaborare cu Primaria Sector 3 si Administratia Domeniului Public sector 3, care de altfel monitorizeaza buna desfasurare a lucrarilor. Lucrarile de excavare sunt efectuate cu atenta monitorizare din partea departamentelor responsabile din cadrul Primariei Sector 3, respectiv Administratia Domeniului Public Sector 3. Terenul, pavajele si spatiile verzi afectate de lucrari vor fi aduse la starea initiala, conform autorizatiei de constructie. Toate lucrarile vor fi finantate de catre beneficiarul acestora", explica reprezentantii Enel Distributie Muntenia.
ParkLake, mallul de 70.000 mp în care portughezii de la Sonae Sierra şi irlandezii de la Caelum Deve­lop­ment au investit 180 mil. euro, funcţionează în prezent cu aju­torul generatoarelor de curent electric, în condiţiile în care reţeaua existentă nu poate acoperi consumul necesar, iar pentru a autoriza o conexiune la reţeaua de mare putere, dezvoltatorii au aşteptat mai bine de un an şi jumătate OK-ul italienilor de la Enel.
„Dăm peste 1.000 de euro pe combustibil pe zi pentru generatoare", a recunoscut Ingo Nissen, managing director al Sonae Sierra, dezvoltatorul celui mai nou mall.
Proiectul ParkLake este anunţat de nouă ani şi în construcţie de doi ani, iar situaţia absurdă arată cât de greoaie şi birocratice sunt procedurile de co­nectare la reţeaua de curent electric administrată de italienii de la Enel în Bucureşti, dar şi investiţiile insuficiente în reţea care să permită accesul unor mari consumatori, afirmă specialiştii.

Sursa informaţiei:
http://www.b365.ro/parklake-conectat-la...53748.html

 


  • 133 313
  • Posted:
  •  

Re: Energie electrica 133 313

A, deci de asta se scormoneste iar in PA din dreptul domolaciunii de langa Depoul Dudesti.

 


Re: Energie electrica alchimistul

Extraordinar! Dalele acelea vor mai fi vreodata asezate la fel? Chiar parea o lucrare trainica pavajul acela. Zau daca n-as prefera sa sparga carosabilul, doar sa nu se atinga de dale.
Generatoarele or avea catalizator? :(

 


Re: Energie electrica shoppy

In mod sigur se merge la statiile Balta Alba pe strada Soldat Stelian Mihale si Dudesti pe strada Pericle Papahagi.

 


  • 133 313
  • Posted:
  •  

Re: Energie electrica 133 313

Electrica scormoneste pun Punct Alimentare (PA) pe Dudesti.




Adica aici.


 


Re: Energie electrica shoppy

Cand se vorbeste ca nustiuce LES / LEA merge la xxxxx inseamna statia electrica xxxxx, care poate sa aiba putina legatura cu alte obiective cu acelasi nume, in cazul acesta statia Dudesti este asta: http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=44.40...8&z=17&m=b

Ce este acolo langa Depoul Dudesti nu are nici o legatura cu Park Lake.

 


Go to page:  1 2 3 4 5 6 7 8 9
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Infrastructura, utilitățile și serviciile publice din București  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419428 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use