Zona metropolitană BucureștiTotul despre BucureștiInfrastructura, utilitățile și serviciile publice din București

 

Topic: Energie electrica

113 posts, 44767 views
 
Go to page:  1  ... 3 4 5 6 7 8 9
 
 

📖 Pagination options
Re: Energie electrica misterr

Românii își pot alege furnizorul de energie electrică. Cine vinde cel mai ieftin curentul





Românii își pot alege, din acest an, furnizorul de energie electrică, din peste 130 de producători. Mulți dintre ei vând energie verde, care provine din parcuri eoliene sau câmpuri cu panouri fotovoltaice.

Teoretic, pentru că aceasta este mai ieftină, facturile abonaților ar trebui să scadă. În realitate însă, apar mereu alte costuri.

Cu un vânt care a suflat, în medie, cu 7,2 metri/ secundă, Dobrogea este considerată regiunea cu cel mai mare potenţial eolian din Europa. În zonă există cel mai mare parc eolian, cu câteva sute de turbine.

Producţia de energie eoliană în România este de 3.000 MW. Prin comparaţie, Central Nucleară de la Cernavodă produce 1.400 de MW/H. La nivel de calcul, o rotaţie completă a palelor unei turbine înseamnă o producţie de energie în valoare de un leu.

În toată România funcţionează 80 de parcuri eoliene, cu aproape 1250 de turbine. Instalaţiile furnizează 12 la sută din energia consumată în ţară.

Bogdan Bădescu, director mentenanță parc eolian: ”În acest moment, România funcţionează cu 30% energie hidroelectrică. Pentru că este o zi în care nu prea bate vântul, avem undeva la 4,5 % producţie energie eoliană din capacitatea totală de energie.”

Energia produsă în parcurile eoliene este mai ieftină decât cea obţinută prin mijloace convenţionale. Problema este că preţul energiei înseamnă doar 30 la sută. Restul sunt cheltuieli de transport, taxe, accize şi alte tarife decise de autoritatea de reglementare.

Liviu Popa, consultant în energie: ”Până când legislaţia nu se schimbă sau legislatia care este nu se respectă, sunt enorm de multe lucruri care nu se respectă în această legislaţie cu acordul făţiş al legiuitorului, energia verde nu va avea niciun impact. Atunci când energia verde ar atinge 50% din producţia naţională, atunci vrând-nevrând trebuie să scadă preţul la energie electrică.”

Romanul plăteşte 13 euro pe suta de kilowatti. Raportat la puterea de cumpărare, suntem pe locul al patrulea, după Germania, Portugalia şi Belgia în topul celor mai scumpe facturi.

 


Re: Energie electrica misterr

Se fac pariuri când va cădea sistemul energetic





Lipsa unei strategii în sectorul energetic va duce la căderea sistemului, iar specialiştii chiar fac pariuri când va avea loc primul black-out, a declarat Silvia Vlăsceanu, director al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). „Să nu ne facem mari iluzii că strategia energetică va aduce ceva nou sau va rezolva ceva, iar documentul care este în dezbaterea grupurilor parlamentare în acest moment este acelaşi, cosmetizat pe ici, pe colo, acelaşi care a fost publicat şi acum un an, şi acum doi ani. Nu vine să pună degetul pe rană şi să zică «Mâine ne apucăm de 3 şi 4 (reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă - n.r.), poimâine facem Tarniţa». Sunt doar nişte idei generale, acelaşi concept în care nu se ia o decizie politică. Investitorii nu vor şti ce îşi propune România”, a spus Vlăsceanu. „Neavând o strategie economică asumată, şi sectorul energetic merge în aceeaşi direcţie şi se fac  deja pariuri cât timp mai durează până când vom avea o cădere, un black-out”, arată oficialul ACUE.

 


Re: Energie electrica misterr

Vine Marea Beznă în România. Specialiștii fac pariuri când ne va lovi





Sectorul energetic este, probabil, domeniul în care se vorbeşte cel mai mult şi se face cel mai puţin. În ultimii 18 ani, autorităţile au elaborat trei strategii energetice, ultima fiind finalizată recent, dar rezultatele notabile lipsesc. Niciuna din strategii nu a fost transpusă în practică, iar lipsa rezultatelor este vizibilă: termocentralele româneşti au în proporţie de 80% durata de viaţă depăşită, mai mult de jumătate din liniile electrice trebuie înlocuite, marile proiecte energetice vehiculate de autorităţi în ultimii 20 de ani au rămas doar pe hârtie, iar necesarul investiţional creşte de la un an la altul, în condiţiile în care restanţele se tot adună. Odată cu venirea sezonului rece, limitele Sistemului Energetic Naţional vor fi testate din nou la maxim, dar nimeni nu poate spune dacă va mai rezista încă o iarnă. Pariurile se fac deja.

Sectorul energetic românesc a fost în mod sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, nefiind considerat o componentă esenţială a infrastructurii, dar şi din cauza faptului că in­vestiţiile în acest sector se recuperează în pe­rioade lungi, 15-30 ani. Nota de plată pentru instalarea unor noi capacităţi de producere a energiei electrice în perioada 2011-2035 urma să se ridice la circa 30 de miliarde de euro, conform strategiei din acea perioadă. Acum, în 2018, după ce toate proiectele majore au fost ratate, scenariile de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic între 15 și 30 miliarde de euro până în 2030.



Sectorul termo, sub presiunea lui 80%

Cel mai afectat sector de lipsa investiţiilor este cel termoenergetic. Conform Strategiei energetice pentru perioada 2007-2020, în 2007 circa 80% din grupurile termoenergetice aveau durata de viaţă expirată, ele fiind construite în intervalul 1970-1980. Din cauza tehnologiilor depăşite, ele aveau performanţe reduse, reprezentând 65-70% din randamentul grupurilor moderne, care funcţionau la acea dată în cele mai multe ţări europene dezvoltate. Pentru remedierea situaţiei, Strategia lua în calcul realizarea în perioada 2008-2020 a unor grupuri noi cu o putere instalată de circa 3.000 MW, în paralel urmând să fie casate grupuri cu o putere instalată de circa 2.900 MW. În 2011, conform Strategiei revizuite pentru perioada 2011-2035, aflam că grupurile termoenergetice erau expirate tot în proporţie de 80%. Acelaşi procent îl regăsim şi în ultima Strategie care vizează perioada 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. Până în 2018 fusese pus în funcţiune doar un grup cu o putere instalată de 600 MW (realizat de OMV Petrom), iar casarea celor 2.900 de MW a rămas o poveste.



Planuri rupte de realitate pentru Hidroelectrica

Compania Hidroelectrica este perla sistemului energetic românesc. În ultimii ani, rezultatele sale financiare au bătut record după record, lucru greu de imaginat în urmă cu circa 10 ani când compania intra în insolvenţă, fiind foarte aproape de faliment din cauza contractelor păguboase pentru ea încheiate cu celebrii “băieţi deştepţi” din energie. În 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau o putere instalată de 6.450 MW, ceea ce reprezenta circa 31% din puterea instalată totală, dar planurile de dezvoltare trasate pentru companie erau măreţe, dar rupte de realitate. Strategia din 2007 stabilea retehnologizarea până în 2010 a unor hidrocentrale cu o putere instalată de aproximativ 1.135 MW şi construirea până în 2020 a altora cu o putere instalata de 759 MW. Patru ani mai târziu, odată cu revizuirea Strategiei energetice din 2007, grupurile hidroenergetice cu durata de viaţă depăşită totalizau tot 31% din puterea instalată totală. Mai mult, din cei 759 MW noi care urmau să intre în reţea până în 2020, până în 2018 nu intraseră decât 416 MW, capacitatea instalată crescând astfel de la 6.325 MW la 6.741 MW . În schimb, noua Strategie din 2018 vorbeşte de instalarea a peste 1.000 MW până în 2030, astfel încât să se ajungă la o putere instalată de 7.490 MW.



Reţelele electrice şi de gaze, un deceniu de regres

În 2007, statistica ANRE arăta că reţelele electrice de distribuţie erau caracterizate printr-un grad avansat de uzură, circa 65% din acestea fiind afectate. De asemenea, 69% din lungimea totală a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale avea durata normată de funcţionare depăşită, iar din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% erau în funcţiune de peste 25 ani. Patru ani mai târziu, în 2011, procentul reţelelor de dis­tribuţie a energiei cu un grad avansat de uzură era tot de 65%, în timp ce reţeaua de transport a gazelor na­turale cu durata de viaţă expirată scăzuse la 60%. În lipsa unor investiţii susţinute, în 2018, aproape 84% din liniile electrice aeriene erau expirate, având anul punerii în funcţiune în perioada 1960-1979, în condiţiile în care durata de viaţă normată a liniilor este de 48 de ani. Lucrurile nu arată prea bine nici în ceea ce priveşte reţeaua de transport al gazelor, unde 72% din cei peste 13.000 de kilometri de conducte aveau nevoie de reabilitări şi modernizări.



Marile proiecte, plimbate de la o strategie la alta

Strategia din 2018 are ca ţinte investiţionale finalizarea grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, construirea unui grup de 600 MW la termocentrala Rovinari şi realizarea complexului hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole. Niciunul dintre aceste proiecte nu este nou, ele fiind amânate sau chiar abandonate pe termen lung de statul român, aşa cum este cazul hidrocentralei de la Turnu Măgurele, proiect apărut înainte de 1989. Construcţia celor două reactoare de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă apare şi în Strategia energetică din 2007, dar timp de mai bine de 10 ani proiectul a fost bâlbâit de autorităţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru hidrocentrala de 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Între timp însă, se pare că proiectul construirii unei hidrocentrale de 30 MW pe râul Tisa, care figura ca o prioritate în 2007, a fost abandonat de Ministerul Energiei, după ce acesta nu mai apare în noua Strategie din 2018. În ceea ce priveşte proiectul construirii unui grup termo de 600 MW la Rovinari, acesta datează din anul 2012 şi ar fi trebuit finalizat în 2019, dacă s-ar fi respectat calendarul iniţial. Constructorul selectat, încă din 2014, pentru realizarea acestui proiect, estimat la acea dată la un miliard de dolari, era compania chineză China Huadian Engineering. Noul termen pentru punerea în funcţiune a grupului este definit vag, precizându-se doar “după 2020”, în ultima Strategie.



Lipsa unei strategii în sectorul energetic va duce la căderea sistemului, iar specialiştii chiar fac pariuri când va avea loc primul black-out. (…) Să nu ne facem mari iluzii că Strategia energetică va aduce ceva nou sau va rezolva ceva, iar documentul care este în dezbaterea grupurilor parlamentare în acest moment este acelaşi, cosmetizat pe ici, pe colo, acelaşi care a fost publicat şi acum un an, şi acum doi ani. Nu vine să pună degetul pe rană şi să zică: «Mâine ne apucăm de 3 şi 4 (reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă - n.r.), poimâine facem Tarniţa». Sunt doar nişte idei generale, acelaşi concept în care nu se ia o decizie politică. Silvia Vlăsceanu, director al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE)



24.738 MW erau instalaţi în Sistemul Energetic Naţional în 2017, după ce în 2007 erau 17.630 MW, creşterea provenind în cea mai mare parte de la puterea instalată în unităţile de producere a energiei regenerabile.



Puterea instalată (MW) deţinută de Hidroelectrica şi investiţiile (mil. lei)


Crt.               2012           2013           2014           2015            2016           2017

Putere          6.470          6.464          6.443          6.435          6.432          6.444

Investiţii         760             260            193             172             182             405



Performanţele anului 2007

80% din grupurile termo, expirate;
31% din grupurile hidro, expirate;
65% din liniile electrice, expirate;
69% din reţelele de transport al gazelor, expirate.


Performanţele anului 2011

80% din grupurile termo, expirate;
31% din grupurile hidro, expirate;
65% din liniile electrice, expirate;
60% din reţelele de transport al gazelor, expirate.


Performanţele anului 2018

80% din grupurile termo, expirate;
31% din grupurile hidro, expirate;
84% din liniile electrice aeriene, expirate;
72% din reţelele de transport al gazelor, expirate.









 


Re: Energie electrica shoppy

Trebuie sa ne luam gandul de la grupuri termo, nu o sa ne dea UE nici un ban pentru termo.
Uite ce s-a intamplat in Bulgaria, le-a dat UE o carca de bani pentru eoliene, s-au modernizat toate statiile din judetele Varna si Dobrichi, s-au construit si statii noi, s-a demolat Kozlodui, s-a inceput noua centrala nucleara, apoi li s-a spus ca termo nu mai are voie fara desulfurare la grupuri peste 100MW, era evident decizia de inchidere a Termo Varna(6 x 120MW, port maritim, rezerva Kozlodui-ului care mergea anual la capacitatea totala de 720MW atunci cand la Kozlodui se schimba combustibilul nuclear), asa ca bulgarii s-au dus din nou la UE si au cerut bani si pentru instalatia de desulfurare, in ciuda tuturor banilor bagati de UE in zona, in ciuda modernizarii a 2 grupuri pentru arderea de gaze, in ciuda modernizarii statiei electrice a Termo Varna, raspunsul a fost NU, bulgarii au inteles raspunsul si intr-o zi din 2015 toti angajatii au fost concediati si a 2-a zi termocentrala a fost inchisa.

Termocentrala Varna: https://www.google.com/maps/@43.1950906 ... a=!3m1!1e3 (poza este din 2015, acum halda de carbune este goala si cresc tufisuri in ea)

 


Re: Energie electrica misterr

Zeci de blocuri din București, un pericol pentru locatari. „Sărea siguranța de trei ori pe zi”

Click pe imagine pentru video:





Zeci de blocuri noi din zona Capitalei sunt racordate la energie electrică printr-o formă provizorie, aşa-numita organizare de şantier.

Este concluzia unei asociaţii care a analizat această problemă. Situaţia le convine atât dezvoltatorilor, care nu mai investesc în branşamente individuale, cât şi distribuitorilor, care taxează pentru consum, spun experţii.

Însă oamenii care locuiesc acolo riscă să fie debranşaţi şi să plătească ei cheltuielile sau, mai grav, să-şi vadă locuinţele în flăcări, aşa cum s-a întâmplat recent în Chiajna.

Asociaţia ESGA a verificat 150 de blocuri din Bucureşti şi Ilfov şi spune că 60 dintre ele erau racordate la reţeaua de energie electrică printr-o dispoziţie de organizare de şantier, deşi clădirile erau locuite. În Capitală, cele mai multe probleme au fost în Sectoarele 1 şi 5, inclusiv în zone scumpe precum Herăstrău, Dorobanţi şi Pipera.

Într-un astfel de bloc a cumpărat un apartament şi sora unei tinere.

Ludmila Stuparu: „Electrocasnicele, gen fierbătorul, s-a ars. Becurile se ardeau o dată la trei săptămâni. Mai mult, sărea siguranţa de trei ori pe zi. Asociaţia a dat în judecată dezoltatorul. Judecătorul i-a impus dezvoltatorului să rezolve problemele.”

Sunt riscuri mari să se producă şi un incendiu, spun pompierii, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu o săptămână într-un bloc nou din Chiajna. Toate cele trei scări ale blocului erau racordate la un singur contor, cel pentru şantier, care suporta consumul tuturor locatarilor.

Gabriel Dumitrașcu, fost consilier ANRE: „Nimeni nu verifică, nu prevede legea.”

Factura venită pe singurul contor provizoriu este împărţită de locatari. Uneori, chiar dezvoltatorul le taie facturi. Ca să se intre în legalitate, de multe ori costurile pentru branşament, de zeci de mii de euro, sunt plătite de cei care au cumpărat apartamentele, deşi această responsabilitate este a dezvoltatorului. Ca să nu ajungeţi în această situaţie, este recomandat să verificaţi atent contractul înainte să cumpăraţi o locuinţă.

Leonela Leca, asociația ESGA: „Există formularea generală: „dezvoltatorul va asigura acces la utilităţi”. Nu este suficient să fie trecut doar atât. Cereţi în contract, indiferent de etapa în care îl achiziţionaţi, să fie scris clar că la momentul predării bunului să aibă racord definitiv şi soluţie definitivă, contor individual la energie electrică. ”

Din păcate, chiar şi un contract impecabil e riscant pentru că unii dezvoltatori nu-l respectă. Aşa că este indicat atunci când cumpăraţi o locuinţă să nu plătiţi un avans mare şi să nu vă mutaţi înainte să vă asiguraţi că totul este în regulă.

 


Re: Energie electrica Adrian Rosca

Undeva in Romania...



 


Re: Energie electrica misterr

Staţii de încărcare pentru maşini electrice, în Capitală. De ce NU sunt gratis, ca în Cluj

Click pe imagine pentru video:





Primăria Capitalei a inaugurat vineri primele 7 staţii de încărcare, pentru maşini electrice. Până în 2020, ar urma să fie 300, promit autorităţile.

Faţă de Cluj-Napoca, Braşov sau Timişoara, unde primăriile au amplasat deja asemenea staţii, în Bucureşti încărcarea va fi contra cost. Un “plin” pentru aproximativ 200 de km ajunge la cel mult 30 de lei.

Cele şapte staţii de încărcare pentru maşini electrice montate până acum de Primăria Capitalei sunt în sectorul 4. Patru dintre ele sunt în parcarea de lângă Palatul Copiilor. Alte 40 de staţii ar urma să apară în viitorul apropiat în intersecţii din Bucureşti, precum Piaţa Amzei, Piaţa Alba Iulia, în parcarea Ateneului şi la Obor. Iar peste doi ani, numărul lor va ajunge la 300, cu o investiţie de 15 milioane de euro.

Staţiile sunt inteligente, conectate la internet. Ca să încărcaţi maşina electrică la una dintre aceste staţii aveţi nevoie de o aplicaţie instalată pe telefonul mobil. Aceasta va arăta pe hartă care staţii sunt disponibile şi apoi inclusiv cât durează încărcarea, timp în care puteţi face o plimbare, pentru că telefonul va anunţa când este gata. Momentan, încărcarea este gratuită.

Dar de anul viitor va costa 1,25 de lei pe kwh. Pentru o baterie cu o autonomie de 200 de km, trebuie să plătiţi 20-30 de lei.

„Acesta este un prim pas pentru că trebuie să fie acoperite nişte costuri şi ne gândim şi noi la această variantă”, a explicat primarul Gabriela Girea-

Ca să îi convingă pe oameni să cumpere maşini nepoluante, primăriile din Cluj-Napoca, Braşov şi Timişoara au instalat asemenea staţii, iar şoferii nu trebuie să plătească nimic pentru încărcare.

La nivel naţional sunt însă destul de puţine staţii de încărcare, comparativ cu alte state. Doar 500, iar cele mai multe sunt în oraşe şi nu pe autostrăzi sau drumuri naţionale. În toată ţara sunt înregistrate aproximativ 1600 de maşini electrice, dintre care mai mult de jumătate în Bucureşti.

 


Re: Energie electrica misterr

Cea mai gravă criză energetică după 1984





Sistemul energetic naţional se află în cea mai acută criză din ultimii 35 de ani. Complexul Energetic Oltenia (CEO), care asigură peste 20% din energie necesară României, a închis joi dimineaţă un grup la centrala Rovinari, din lipsa cărbunelui. Premierul a cerut serviciilor de informaţii să verifice importurile de energie cu preţuri foarte mari, pe fondul grevei minerilor din Oltenia.

CEO se confruntă de vinerea trecută cu o grevă a minerilor care a dus la sistarea activităţii în toate carierele de lignit. Ministrul Energiei, Anton Anton, s-a deplasat la Târgu Jiu pentru a discuta situaţia cu administraţia Complexului şi cu liderii sindicali, iar premierul Viorica Dăncilă a anunţat o serie de măsuri de urgenţă. „Am solicitat tuturor structurilor de siguranţă naţională informaţii legate de această situaţie extrem de gravă şi verificarea celor apărute în spaţiul public privind achiziţii de energie din alte ţări la preţuri foarte mari, astfel încât să ne lămurim foarte clar dacă există vreo legătură între acest blocaj şi dorinţa unora de a face speculaţii pe spatele românilor”, a declarat Dăncilă.

Grupul închis la Rovinari nu avea posibilitatea să stocheze cărbune în centrală. Potrivit Transelectrica, acesta ar trebui repus în funcţiune pe 21 ianuarie. Alte două grupuri, la centralele Işalniţa şi Turceni, au fost pornite pentru a compensa deficitul de producţie. La rândul său, Complexul Energetic Hunedoara a anunţat joi că mai are cărbuni pentru maxim două zile.

Pe de altă parte, Hidroelectrica nu poate suplini din producţia proprie o eventuală închidere totală a Complexului Energetic Oltenia, din cauza debitelor foarte scăzute ale râurilor, după cum a directorul general declarat Bogdan Badea

Atunci şi acum

O situaţie similară a mai fost semnalată în 1984, când Ceauşescu a decretat starea de urgenţă în sistemul energetic şi a introdus regimul militar în acest domeniu. Ioan Avram, ministru al Energiei în perioada 1984-1986, face o comparație a crizelor din sistemul energetic din 1984 și 2019. “În decembrie 1984, când s-a introdus sistemul militarizat în sistemul energetic, producția de cărbune din cariere era de 50 milioane tone anual”, a declarat Avram, pentru Jurnalul. Potrivit fostului ministru, producția de energie electrică era asigurată de o capacitate de 12-13.000 MW, iar consumul planificat era cu circa 1.000 MW mai mare. Deficitul de energie se compensa cu un import de circa 200 MW de la URSS, restul prin reduceri de consum.

“Acum, producția de cărbune în cariere este de circa 18-20 milioane tone anual, dar nu se realizează conform programului. Consumul de energie electrică s-a redus la circa 8-9.000 MW, dar capacitățile de producție disponibile sunt cu circa 1.000 MW mai mici”, a mai spus Ioan Avram.

Paradox: ieftinire la bursă

Paradoxal, preţul energiei electrice pe piaţa bursieră spot a scăzut cu 26%, până la o medie de 375 lei/MW (livrare vineri), de la 507 lei/MWh (livrare joi), record istoric înregistrat după mai multe zile de creştere. Debitele Dunării şi ale râurilor sunt în creştere, iar meteorologii au emis avertizări de intensificări ale vântului, astfel că ne putem aştepta la o mărire a producţiei la Hidroelectrica şi în sectorul eolian.

 


Re: Energie electrica shoppy

Si in eolian - fotovoltaic este haos, cotele de productie se obtin pe spaga si apoi Trans-ul impune productii si mai mici, daca asa ar insemna sa nu mai existe restrictii de productie pentru hidro, eolian si foto, ar fi foarte bine.
Ce nu se mai spune este ca si Romania vinde multa energie in Grecia, deci daca sunt intr-adevar probleme atunci putem scadea exporturile, ca sigur nu se merita sa ardem carbune la noi ca sa vindem energie la altii.

 


Re: Energie electrica abc_XC

E o situatie dificila pentru sistemul energetic romanesc. Debitele raurilor sunt scazute iar Hidroelectrica furnizeaza in medie, la orele de varf 1700-1800 MW, minerii au fost in greva la Complexul Energetic Oltenia asa ca din carbuni s-a furnizat in medie 1500 MW,  spre exemplu pe 18 ianuarie la orele 9.33 si 17.46 importam peste 1800MW. Nici macar pe timp de noapte, cand avem un consum redus nu mai putem exporta mai mult de cateva sute de MW.
Datele la care fac referire sunt luate de pe pagina celor de la Transelectrica, nu sunt exagerari jurnalistice: http://www.transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-grafic/-/SENGrafic_WAR_SENGraficportlet

 


Re: Energie electrica shoppy

Daca vrei sa faci o smecherie poti urmarii in felul urmator:
- vantul la Casimcea (centrul Dobrogei) azi dimineata a fost constant sau chiar a crescut : https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prog ... nia_682606
- productia eoliana conform linkului tau a scazut, deci li s-a impus o productie mai mica
http://www.transelectrica.ro/widget/web ... ficportlet
Deci, aaaa, stati linistiti la locurile voastre, situatia este sub control.
1.jpg (66.77 KB; downloaded 3823 times)
2.jpg (74.12 KB; downloaded 3827 times)

 


Re: Energie electrica florin

Nu conteaza doar cantitatea produsă ci și prețul la care o oferi pe piață:

Această decizie aparține unui algoritm, Euphemia, care analizează cantitățile și prețurile licitate pe piața pentru ziua următoare (PZU) din două state. Algoritmul, folosit în întreaga Europă, este parte a programului de Cuplare prin preț a regiunilor și stabilește uniform, corect și transparent, prețurile la energia electrică pentru ziua următoare în Europa. Euphemia este responsabilă de alocarea capacității transfrontaliere, adică stabilește cine este importator și cine este exportator de energie. Algoritmul funcționează pe principiul “energia de pe piața mai ieftină” curge spre “piața mai scumpă”.

Arestați-o pe Euphemia! Ea este responsabilă pentru importurile masive de electricitate din ultima lună

 


Re: Energie electrica shoppy

Da, pai de fiecare data cand ploua si se umplu lacurile de acumulare, ungurii imediat produc totul si vand, si destabilizeaza preturile, in timp ce noi tinem in lacurile de acumulare chipurile ca sa facem reglajul fin sau ca rezerve strategice de apa potabila...
Lafel cand bate vantul bulgarii produc tot si nu ii intereseaza ca destabilizeaza sistemul, ba chiar au o cultura de anulare a deconectarii liniilor...
Numai noi suntem fraieri, facem planul acoperitor cu termo care, pe langa ca polueaza, nici nu poti sa-l reglezi fin sau sa-l opresti de pe o ora pe alta, si dupaia cand este supraproductie oprim nepoluantele, adica vant, foto, si hidro.

Noi suntem cu coada pe sus ca pe langa ca suntem independenti mai vindem si la altii, dar pentru asta ne poluam singuri tara cu termo, in timp ce altii nu au nici o greata sa stea fara poluare si sa cumpere din afara(sau din nou smecheri ca bulgarii, dintre Termo Varna si Termo Ruse, s-a inchis Varna care era in mijlocul tarii si s-a pastrat Ruse care e la granita cu noi...)

 


Re: Energie electrica misterr

Preţul energiei din România, cel mai mic din regiune. Importurile însă continuă





Energia electrică pe piaţa spot din România este, duminică, cea mai ieftină dintre ţările din regiune cu care ţara noastră este cuplată, însă importurile continuă, potrivit datelor OPCOM şi Transelectrica.

Astfel, media preţului cu livrare duminică este de 203 lei pe MWh, cu un maxim de 276 lei pe MWh între orele 18:00 şi 19:00. Aceste preţuri sunt mai mici cu peste 50% faţă de cele de acum două săptămâni.

Comparativ cu ţările din regiune, energia cu livrare duminică are în România un preţ de 42,79 euro pe MWh, în timp ce în Ungaria preţul este de 44,32 euro pe MWh, iar în Cehia şi Slovacia - 44,18 euro pe MWh.

La ora 13:30, consumul de energie electrică al României era de 6.661 MW, producţia - de 6.382 MW, iar importurile - de 279 MW.

Principala sursă de producere a energiei era, la ora menţionată, cea hidro, care asigura 28% din total, cu 1.772 MW. Urmează cărbunele, cu 1.622 MW (25%), energia nucleară - 1.398 MW (22%), hidrocarburile - 1.029 MW (16%), restul de 8% fiind energie fotovoltaică, eoliană şi din biomasă.

Potrivit site-ului Transelectrica, un grup de 320 de MW de la Rovinari a fost oprit din lipsa stocurilor de cărbune pe 31 ianuarie şi se estimează repunerea lui în funcţiune pe 10 februarie.

Un alt grup, tot pe cărbune, de la Turceni, de 315 MW, a fost oprit pentru reparaţii din 27 ianuarie, dar a fost repus în funcţiune duminică.

 


Go to page:  1  ... 3 4 5 6 7 8 9
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Infrastructura, utilitățile și serviciile publice din București  • 
Choose destination

Since our 2265 forum members have written 419374 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use