Revenind la "re-amenajarea" Dambovitei:

Din 2012, malurile Dâmboviței se transformă în zonă de recreere VEZI DETALIILE PROIECTULUI

Malurile Dâmboviţei vor fi transformate într-o zonă pentru promenadă şi recreere, plină de spații verzi și mobilier stradal. Proiectul a fost deja scos la licitaţie de Apa Nova Bucureşti.

Investiția presupune o amenajare peisagistica a zonei adiacente a râului Dambovita pe o suprafaţă de 10 km. Este vorba de jardiniera care se formeaza intre trotuarul existent si albia râului Dâmbovița precum și pasarele si podurile existente pe cursul acesteia intre Pod Ciurel si Pod Mihai Bravu. Proiectul propune o concepţie peisagistica care va transforma aceasta zona intr-un loc care sa atraga animaţie urbana pe parcul traseului acestuia in Bucureşti. Potrivit caietului de sarcini, pe ambele maluri ale Dâmboviței vor fi create „ambiante legate de apă, formate din asociaţii vegetale specifice ecosistemelor aluviale”. Întreaga zonă va reprezenta și „un filtru de praf” pentru Râul Dambovtia care conform unor studii ar fi o “pâlnie ” de atragere a impurităţilor din aer. Asta în condițiile în care, în prezent, „zona vizată are vegetaţia degradată, neîntreţinută, nefuncţională, cu vegetaţie spontană şi neintegrată într-un sistem unitar din punct de vedere al amenăjarii”.

Pe langa efectul vizual si de protejare a mediului, proiectul de amenajare va valorifica si istoria zonei – fosta Vale a Dambovitei, cu “evoluţia peisajelor urbane din zona, din 1890 pana astazi”. Concret, malurile râului vor servi drept spaţiu verde cu caracter de recreere şi vor fi amenjate din punct de vedere peisagistic prin plantări, spaţii de odihnă cu băncuţe, amenajari tip jardiniere sau sistem de irigare cu aspersoare. Între trosoanele mai sus menționate se găsesc si insule mai mari care vor căpăta o abordare specială prin amenajea unor spații de relaxare menite să animeze zona. Exemplu în acest sens este zona adiacentă a Bibliotecii Naţionale.

Suprafaţa totală de spații verzi, dotată cu sistem de irigare automat, ce urmeaza a fi amenajată, măsurată conform planurilor este de aproximativ 18.776 m2 și este împărțită după cum urmează:

Tronson 1 – POD UNIRII -POD MARASESTI Suprafata totala=1124mp

Tronson 2 – PIAŢA UNIRII -POD NAŢIUNILE UNITE Suprafata totala=746mp

Tronson 3 – POD MARASESTI-POD TIMPURI NOI Suprafata totala=1382mp

Tronson 4 – PIATA NAŢIUNILOR UNITE -IZVOR Suprafata totala=1276mp

Tronson 5 - POD TIMPURI NOI-POD MIHAI BRAVU Suprafata totala=5332mp

Tronson 6 – POD IZVOR-POD HASDEU Suprafata totala =788 mp

Tronson 7 - POD HASDEU-PIAT AOPEREI Suprafata totala =804mp

Tronson 8 – PIAŢA OPEREI-SPITALUL MUNICIPAL Suprafata totala= 496mp

Tronson 9 – PIAŢA MUNICIPAL-POD COTROCENI Suprafata totala= 786mp

Tronson 10 – POD COTROCENI-POD GROZĂVEŞTI Suprafata totala= 1674 mp

Tronson 11 – POD GROZAVESTI-PASARELA POLITEHNICA Suprafata totala= 2096mp

Tronson 12 – PASARELA POLITEHINICA -POD CIUREL Suprafata totala= 2272mp

Toate materialele folosite vor fi ecologice (podest din pietriş stabilizat, mobilier din lemn) iar vegetație care va fi plantată specifică locului, pentru a nu fi nevoie de aclimatizări sau alte proceduri speciale de adaptare a speciilor. Chiar și pasarelele care travesează Dâmbovița vor fi reamenajate în sensul în că pe acestea se vor monta jardiniere cu plante astfel încât să întreagescă imaginea peisagistică. Podurile care au jardiniere deja turnate, cum sunt de exemplu de la piaţa Unirii, vor fi amenajate în aceeaşi manieră cu cea a pasarelelor de trecere. În total vor fi montate 192 băncuţe de lemn, 245 coşuri de gunoi, 550 de jardiniere şi zece bănci cu jardiniere. Ofertele pot fi depuse până pe 10 ianuarie iar durata maximă estimată a execuţiei de opt luni, din care două luni alocate proiectarii și obținerii de avize și autorizații conform legislației în vigoare.

http://b365.ro/news/maluril ... -cu-flori/

Piața Victoriei va fi refăcută ca la Luvru. VEZI PROIECTUL

Micul Paris mai împrumută ceva de la “tizul” său. Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Piața Victoriei după modelul Muzeului Louvre din capitala Franței. Un hol subteran cu luminator va fi construit sub piață, prin intermediul căruia toate cele trei muzee din piață vor fi conectate.

Primăria Capitalei va organiza în acest an concursuri de arhitectură pentru reamenajarea a două mari piețe din Capitală. După ce în toamna anului trecut a fost desemnată prin concurs echipa de arhitecți care va amenaja Piața Universității, urmează în acest an noi concursuri pentru Piața Victoriei și Piața Unirii.

“Prioritară va fi amenajarea Pieței Universității. Aici lucrările vor începe la sfârșitul lunii martie și se vor finaliza în iulie. În plus, vor fi organizate noi concursuri pentru Piața Victoriei și Piața Unirii. Deocamdată se lucrează la temele de concurs, însă liniile generale au fost deja trasate”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Sursa de inspirație pentru schimbările din Piața Victoriei este capitala Franței și mai ales celebra piramidă de sticlă de la Muzeul Louvre. “Reamenajarea Pieței Victoriei va fi realizată după modelul Muzeului Louvre din Paris. Legătura între cele trei muzee din Piața Victoriei se va realiza pe dedesubt. Va fi construit și un hol subteran cu luminatoare (n.r. acoperișuri transparente). De asemenea, statuia lui Ferdinand I va fi montată în piață, iar circulația rutieră va fi ușor modificată în zonă. Soluția finală va fi decisă în urma concursului”, a mai precizat arhitectul-șef.

Holul subteran ce va asigura legătura între muzee (Muzeul Țăranului Român, Antipa și Muzeul de Geologie) va fi realizat în zona de nord a pieței, la intrarea pe Șos. Kiseleff. La Muzeul Louvre, piramida de sticlă reprezintă principala axă de circulație a palatului fiind punctul principal de acces în muzeu. Piramida duce la subsolul muzeului unde este amenajat un vast hol de recepție din care se permite accesul vizitatorilor la restul complexului. La momentul inaugurării sale în 1989, piramida construită în mijlocul Curții Napoleon a fost contestată, fiind considerată prea modernă pentru arhitectura muzeului. Acum însă, piramida a devenit un adevărat simbol al muzeului ce atrage aproape 9 milioane de vizitatori pe an, dar și al Parisului.

Se modifică și Piața Unirii

Tot în urma unui concurs de arhitectură va fi aleasă și soluția pentru reamenajarea Pieței Unirii. Aici va fi însă mai complicat decât în Piața Victoriei. “Vor trebui realizate niște lucrări și la canalizare, la pasajul subteran. Sunt mai multe probleme de rezolvat aici. Lucrăm acum la formularea temei de concurs”, a explicat arhitectul-șef al Capitalei.

Ceea ce Primăria vrea să schimbe în Piața Unirii ține mai mult de zona verde și pietonală. Astfel se propune legarea parcului din centru de zona de vest, spre Palatul Parlamentului. Proiectul se leagă astfel de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană în care se propunea transformarea zonei centrale a Bulevardului Uniri, cuprins între piață și Palatul Parlamentului, mai exact cea cu fântânile, în zonă pietonală, urmând ca circulația rutieră să fie mutată în lateralele bulevardului.

http://b365.ro/news/luvru-d ... -parisian/

E teapa, nu e niciun proiect.

Am citit prima data despre visele de transformare a Pietei Victoriei undeva prin anii '90 si tot in genul asta erau prezentate - parcare subterana, spatiu pietonal, iluminare naturala. Piramida de sticla e de factura mai recenta. Ramane pentru alta generatie  

Rechinii imobiliari au înşfăcat şi Moşia Ghica

Proprietăţile Aşezământul Ghica, din Capitală, au încăput pe mâna unor falşi moştenitori, care ulterior le-au vândut dezvoltatorilor imobiliari pentru proiecte rezidenţiale.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au reuşit să dezlege formula magică, dar ilicită, a obţinerii profiturilor uriaşe din afaceri imobiliare, deţinută de soţii Adrian Ciorobea (42 de ani) şi Virginica Tanţi Dumitrescu (53 de ani).  Cei doi sunt bine cunoscuţi pe piaţa cumpărării drepturilor succesorale şi litigioase.

Ciorobea şi Dumitrescu s-au folosit de falşi moştenitori, dar şi de complicitatea unor înalţi funcţionari din Primăria Capitalei, pentru a pune mâna pe imensul domeniu al Palatului Ghica, din patrimoniul naţional. Sunt concluziile magistraţilor Tribunalului Bucureşti care, la sfârşitul anului trecut, au dispus urmărirea penală a lui Adrian Ciorobea şi a soţiei sale. Alături de ei mai sunt cercetaţi falsa moştenitoare a moşiei Ghica, Simone Helene Raletti (60 de ani), omul de afaceri Marin Gostin (50 de ani), care a înhăţat şi el o parte din domeniul palatului, precum şi complicii acestora din Primăria Capitalei.

Lăsat prin testament bucureştenilor

Aşezământul Grigore Ghica Voievod "Moşia Colentina" a fost fondat în 1833, prin Legatul domnitorului Ţării Româneşti Grigore Ghica al IV-lea. Potrivit legatului, aşezământul este format din Palatul Ghica, biserica, lacul, parcul şi o suprafaţă însemnată de teren. Prin testament al domnitorului, aşezământul care-i poartă numele are două scopuri: "plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului" şi "ctitorirea şi înfrumuseţarea bisericilor", pentru pomenirea numelui său.

Pentru buna administrare a aşezământului, prin acelaşi legat au fost instituiţi epitropi care, sub oblăduirea Bisericii, trebuiau să îndeplinească două condiţii: să fie descendenţi direcţi ai domnitorului Grigore Ghica şi să fie desemnaţi prin dispoziţie testamentară de ultimul epitrop recunoscut legal. Epitropii aveau doar un drept de administrare, păstrare şi conservare a bunurilor aşezământului, bunuri inalienabile, "pentru ca după încetarea noastră din viaţă să nu ajungă din neîngrijire sau din nesocotinţa urmaşilor noştri, prin ruinarea lor puţin câte puţin, a se pustii totul" (Testamentul lui Grigore Ghica, din 1833).

Pentru că voinţa lui Dimitrie Ghica nu a fost respectată întru totul de urmaşii săi, în 1896, regele Carol I a emis un decret regal, prin care Aşezământul Ghica devine un bun inalienabil. După război, comuniştii, prea puţin impresionaţi de tradiţie, au confiscat toate  proprietăţile. Ultimul epitrop recunoscut legal a fost principele Grigore Ghica (76 de ani).

Inginerie imobiliară

Schema prin care a fost deturnat domeniul Ghica a fost pusă la cale de mai mulţi dezvoltatori imobiliari. Pentru a putea intra în posesia imensului domeniu, aceştia aveau nevoie de un moştenitor, de la care să cumpere, pe bani foarte puţini, drepturile succesorale. L-au găsit în persoana lui Simone Helene Raletti.

Pretinsa descendentă a celebrei familii domnitoare nu a fost aleasă la întâmplare. Simone Helene Raletti este rudă prin alianţă a soţiei unuia dintre epitropii Aşezământului Ghica, principesa Eufrosina Ghica, moartă în 1940, care însă nu avea niciun drept la moştenire, după cum susţin chiar judecătorii.  În 1998, Raletti a depus la Primăria Sectorului 2 o cerere, în nume propriu şi nu în numele Aşezământului Grigore Ghica, de reconstituire a dreptului de proprietate asupra moşiei Colentina.

Restituiri pe bandă rulantă

Îndrumată din umbră de imobiliari, Simone Helene Raletti a susţinut nu numai că are dreptul la domeniul Ghica, dar şi că ar fi unica moştenitoare. Ea a primit pe bandă rulantă mai multe terenuri în zona lacurilor Tei şi Plumbuita, însumând 22 de hectare, precum şi palatul domnesc.

Ulterior, pentru a da o tentă de legitimitate demersurilor sale, în 1999, Simone Helene Raletti a înregistrat, sub numărul 1015/B, Fundaţia "Aşezământul Ghica Voievod sau Moşia Colentina", care însă nu are nicio legătură cu entitatea care a administrat Aşezământul Ghica până la confiscarea averii din regimul comunist. Atunci când adevăratul moştenitor al familiei Ghica, principele Grigore Ghica, a făcut demersuri pentru retrocedarea averii, primăria i-a închis uşa în nas.

Degeaba a arătat Grigore Ghica că proprietatea retrocedată ilegal este domeniu public, aşa cum a transmis prin testament domnitorul Grigore Ghica, "pentru plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului".  La scurtă vreme după ce a fost pusă în posesie, Simone Helene Raletti a înstrăinat moşia. Prin contractul de dare în plată nr.

2705/22.12.2000, Marin Gostin s-a ales cu jumătate din teren, adică 11 hectare. Cuplul Adrian Ciorobea-Virginica Tanţi Dumitrescu, prin firma Ciad SRL, a luat cealaltă jumătate a proprietăţii, pentru care a plătit mai puţin de 3 euro pe metrul pătrat. Un adevărat chilipir, ţinând cont că, în acea perioadă, un metru pătrat de teren în zona Tei se tranzacţiona cu 150-200 de dolari metrul pătrat.

Imobiliarii, în spatele falsei moştenitoare

Magistraţii au stabilit că ingineria financiară a fost pusă la cale de rechinii imobiliari. "Toate aceste persoane au avut cunoştinţă de activitatea frauduloasă a intimatei Raletti Simone Helene în obţinerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor care aparţineau Aşezământului Ghica Voievod şi care erau inalienabile, ajutând-o să facă ilegalităţi pentru obţinerea de foloase materiale", se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti.

Magistraţii au mai reţinut, în hotărârea dată, că Arhiepiscopia Bucureştilor a emis o adresă către Simone Helene Raletti, în care se arată că, în mod definitiv şi irevocabil, Raletti nu a făcut dovada descendenţei directe din neamul Ghica şi nu a putut demonstra calitatea de moştenitor. De aceea, i s-a anulat calitatea de epitrop legatar, cu precizarea că Raletti nu mai are dreptul să folosească această calitate.

Simone Helene Raletti susţine că atunci când au emis acest document, reprezentanţii Bisericii au fost influenţaţi de procurori. "O procuroare s-a dus la Snagoveanu şi a făcut presiuni, iar el a zis că nu se pune cu Parchetul", a declarat Simone Raletti. Aceasta a povestit şi despre relaţia de afaceri cu rechinii imobiliari, care au strâns-o cu uşa pentru a le vinde extrem de ieftin.

"Ei au venit la mine şi le-am vândut pentru că eram disperată. Marin Gostin mi-a zis aşa: aveţi un dosar la primărie, mă ocup eu de el şi îmi daţi 50%. Am fost de acord. Cu Ciorobea am făcut un drept de vânzare litigios pentru că nu mai aveam bani nici să plătesc impozitul la teren.

Mi-a dat nimica toată pe teren şi a plătit şi restanţele la impozite. Mi-a plătit chiar mai puţin decât a fost trecut în contract, pentru că acolo am trecut tariful din grilele notariale", a mai spus pretinsa moştenitoare. Adrian Ciorobea şi Virginica Tanţi Dumitrescu nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Scoasă nevinovată de procurori

Până şi procurorul Doru Ţuluş din cadrul DNA, cel care, într-un prim dosar penal, a scos-o basma curată pe Simone Helene Raletti, recunoaşte că aceasta este o impostoare.

"Faptul că în mod neîntemeiat, cel puţin printr-o gravă neglijenţă, autorităţile administrative i-au reconstituit dreptul de proprietate, deşi la o analiză temeinică a documentaţiei prezentate ar fi trebuit să-i respingă aceste cereri, nu poate fi imputabil făptuitoarei, în sensul reţinerii în sarcina acesteia a infracţiunii de înşelăciune", se arată în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, din martie 2011.

Procurorul aruncă vina însă numai pe funcţionarii publici: "era atribuţia comisiilor de aplicare a Legii 18/1991 şi a Legii 1/2000 să analizeze şi să solicite orice documente considerate relevante pentru soluţionarea cererilor (...)". Nici aceştia n-au păţit nimic, pentru că procurorul a constatat că "a intervenit împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale".

Simone Helene Raletti susţine sus şi tare că este moştenitoarea legitimă a Aşezământului Ghica şi are o interpretare proprie a testamentului lăsat de domnitorul Grigore Ghica. "Eu sunt nepoata principesei Eufrosina Ghica, ultima descendentă a familiei. Domnitorul Ghica a dorit să se păstreze doar palatul, restul se poate vinde. Totul s-a înstrăinat pentru întreţinerea palatului. Eu asta am făcut, am renovat palatul. Nu sunt o impostoare!", a spus femeia.  

Despre hotărârea Tribunalului Bucureşti care o trimite în faţa procurorilor, Simone Helene Raletti a fost categorică: "Nu-mi spuneţi de hotărârea unei judecătoare plătite. E clar că a fost plătită! Dosarul s-a întors la Parchet pentru că împotriva mea este mafia!".

"Mi-au dat nimica toată pe teren şi au plătit şi restanţele la impozite.''
Simone Helene Raletti, falsa moştenitoare a Palatului Ghica

22 de hectare a primit Simone Helene Raletti din moşia Colentina, aparţinând familiei Ghica.

Proiect rezidenţial de lux


Controversaţii oameni de afaceri Virginica Tanţi Dumitrescu (foto) şi soţul său, Adrian Ciorobea, nu au stat degeaba după ce au pus mâna pe Moşia Ghica. Firma Ciad, administrată de Ciorobea şi Dumitrescu, dezvoltă deja un proiect imobiliar de lux pe malul Lacului Tei, pe terenul luat de la Simone Helene Raletti. "Ansamblul rezidenţial Tei Lake", demarat în februarie 2005, prevede construcţia unor vile cu loturi individuale, cuplate câte două, amplasate în zona de contact cu lacul, la o distanţă de 30 de metri de apă.

Mai sunt prevăzute câteva miniblocuri, cu apartamente în sistem duplex. Potrivit proiectului imobiliar, loturile au o suprafaţă de circa 600 de metri pătraţi, urmând să adăpostească, pe lângă vile, o serie de dotări suplimentare, precum pergole, piscine, foişoare etc.

Aceasta nu este singura lovitură imobiliară a cuplului Ciorobea-Dumitrescu. Cei doi încearcă, de ani de zile, să pună mâna pe Casa Oamenilor de Ştiinţă, monument arhitectural în stil neoclasic francez, aflat în administrarea Academiei Române. Urmaşii fraţilor Assan, cei care au construit vila la începutul secolului trecut, au vândut drepturile succesorale firmei Ciad SRL. Cei doi revendică şi terenul de peste 5.000 de metri pătraţi, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, pe care se află  Casa Oamenilor de Ştiinţă.

Domnitorul Grigore Ghica

Grigore al IV-lea Ghica a fost domnitor al Ţării Româneşti, după epoca fanariotă (1822 - 1828). În timpul domniei, a luptat cu ambiţia boierilor care voiau să conducă singuri ţara. A rămas în istorie ca întemeietor al Filarmonicii. Grigore al IV-lea Ghica şi-a lăsat domeniul şi palatul situat pe malul lacului Plumbuita moştenire bucureştenilor.

Palatul Ghica, transformat în cârciumă de lux

De la retrocedare, Palatul Ghica nu a mai fost accesibil simplilor vizitatori. Deşi domnitorul Ghica a lăsat prin testament palatul bucureştenilor , mărunţii săi epigoni au deturnat scopul pentru care a fost întemeiat aşezământul. Palatul are acum circuit închis, o plăcuţă pusă la intrare avertizând asupra acestui lucru: „Accesul pe Domeniul Palatului Ghica se face exclusiv pe baza cardului de membru. Intrarea pe proprietatea privată fără acordul proprietarului este infracţiune!".

În 2009, Simone Helene Raletti a închiriat palatul, pentru cinci ani, agenţiei organizatoare de nunţi Bon Mariage. Alin Caraman, proprietarul Bon Mariage, susţine că societatea a investit până acum aproximativ un milion de euro în renovarea acestui palat, ale cărui locaţii le foloseşte pentru diferite evenimente.

Aceeaşi firmă a deschis acolo şi un restaurant de lux. Simone Helene Raletti regretă însă asocierea cu Caraman. "Nenorocirea mea este că am făcut un contract de închiriere cu Alin Caraman, de la Bon Mariage, care distruge acest palat. A distrus grădina englezească. Din chiria de 15.000 de euro, jumătate plătesc taxe la stat. Tot eu fac şi reparaţiile, Bon Mariage nu a investit nimic", a spus Raletti.

Bon mariage, acuzată că distruge palatul

Cele două părţi sunt acum în litigiu. "În martie 2011 am vrut să anulez contractul. De atunci, nu a mai plătit chirie şi nu-mi mai dă voie să intru în palat, cu toate că biroul Aşezământului este acolo. S-a racordat la partea electrică la fel ca ţiganii, a pus un fir la tabloul electric şi a tras cabluri pentru corturi. I-au dat şi pompierii amendă, dar degeaba. Înainte am închiriat unui neamţ, care a plecat şi m-a lăsat cu datorii la gaze şi curent. La asta mă aştept şi de la golanul de Caraman care nu face decât să distrugă", a mai declarat Simone Raletti.

http://media.imopedia.ro/stiri-imobilia ... 18451.html

Dilemă în Piaţa Victoriei: metamorfoza sau afacere

Ampla reamenajare din zona Victoriei este o iniţiativă a Primăriei considerată de arhitecţi o aberaţie sau un interes financiar.

Pasajul subteran care face legătura între muzee, construirea unei statui impunătoare şi reorganizarea circulaţiei rutiere sunt numai câteva dintre planurile Primăriei Capitalei, care par a fi absurde din punctul de vedere al arhitecţilor.

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, a declarat că, în maximum cinci ani, vor începe lucrările de remodelare a Pieţei Victoriei, care va fi schimbată radical printr-un plan de anvergură propus de directorul Muzeului Ţăranului Român încă din 2005.

Tunel, parcare şi luminatoare

Arhitectul-şef din Bucureşti şi directorii muzeelor Antipa, Ţăranul Român şi Geologie s-au inspirat de la modelul aplicat la Paris, în faţa celebrului muzeu Luvru. Astfel, cele trei muzee din Bucureşti vor constitui un pol cultural, fiind conectate printr-un culoar subteran, a explicat Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei „Spaţiu Urban Bucureşti”.

Tunelul va fi construit la o adâncime de aproximativ şase metri, fără a depăşi nivelul şoselei, va avea o lungime de 70 de metri, iar pe lateralele Bulevardelor Kiseleff şi Aviatorilor vor fi amplasate luminatoare de sticlă. Totodată, se va construi o imensă parcare subterană, care să susţină traficul de vizitatori. Motivaţia oficialităţilot bucureştene a fost că lipsa locurilor de parcare afectează foarte mult accesibilitatea turiştilor, atât autohtoni, cât şi străini.

Aspectul final al proiectului va fi stabilit în urma unui concurs ce se va organiza, cel mai probabil, în a doua jumătate a anului în curs, la care vot participa arhitecţi internaţionali. Odată aprobat, finanţarea proiectului se va face atât cu fonduri structurale, cât şi de la Primăria Capitalei.

Statuie de 14 metri

Mai mult decât atât, Primăria Capitalei intenţionează să amplaseze în Piaţa Victoriei o statuie a Regelui Ferdinand, realizată de sculptorul Florin Codre. Sculptura care îl înfăţişează pe rege călărind va fi o replică a monumentului realizat de Ivan Mestrovici, în 1937. Statuia ecvestră va avea înălţimea de 14 metri şi va fi poziţionată în locul fostului monument al lui Stalin sau în mijlocul pieţei, potrivit arhitectului Dan Pătraşcu.

De asemenea, în planul de anvergură este prevăzută şi reorganizarea circulaţiei rutiere din zona Victoriei.

Teodor Frolu consideră că „Bucureştiul duce lipsă de locuri cu identitate”, de aceea reamenajarea zonei Victoriei este un proiect binevenit, însă nu este de acord cu amplasarea statuii ecvestre în zonă. „Se amestecă lucrurile, un astfel de monument nu s-ar încadra în aspectul pieţei”, a spus arhitectul. „Dacă ţin aşa mult la statuia asta şi dacă e mare, opulentă şi scumpă, cel mai potrivit loc pentru ea ar fi în faţa Guvernului”, a spus ironic Teodor Frolu.

Proiect propus de „şmecheri” cu interese materiale

De cealaltă parte a baricadei se află arhitecţii care sunt sceptici în legătură cu această schimbare radicală a Pieţei Victoriei. Aceştia consideră că Primăria Capitalei a procedat ,,de-andoaselea” şi că, cel mai probabil, în spatele planului ar fi nişte interese financiare ale unor oameni influenţi.

Arhitectul Dan Marin a explicat pentru „Adevărul” de ce este cusută cu aţă albă povestea reamenajării urbanistice. „În cazul unui asemenea proiect, Primăria trebuie să prezinte problema dintr-o anumită zonă, iar în cadrul concursului, fiecare architect propune câte o rezolvare, un plan complex.

Arhitectul câştigător, împreună cu administraţia locală, va implementa proiectul, astfel încât raportul calitate-preţ să fi cel mai bun. Aceasta este situaţia ideală. Pentru că planul a fost deja realizat, s-a acţionat exact pe dos şi, cu siguranţă a fost propus de nişte şmecheri cu interese materiale”, a lămurit Dan Marin.

Investiţie costisitoare

Cu privire la statuia ecvestră a Regelui Ferdinand, arhitecţii sunt de părere că este o investiţie inutilă şi mult prea costisitoare, în condiţiile în care Bucureştiul are nevoie de alte îmbunătăţiri. Preţul unui astfel de monument se ridică până la câteva milioane de euro, iar amplasarea lui în Piaţa Victoriei ar dezavantaja peisagistica urbanistică a zonei.

Arhitecţii spun că se va repeta povestea statui Regelui Carol I, din Piaţa Revoluţiei, sculptată tot de Florin Codre, care a fost amplasată „cu forţa” în faţa Muzeului Naţional de Artă a României, fără să aibă aprobare din partea Comisiei pentru Monumente de For Public, din cadrul Ministerului Culturii. Mai mult decât atât, statuia ar fi fost achiziţionată de către Sorin Oprescu cu 3,5 milioane de euro.

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 7380.html#

E lege: fără reclame pe clădirile cu geamuri din Bucureşti şi cele declarate monumente istorice!
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 37143.html
19 ianuarie 2012, 11:59 |  Autor: Adrian Dădârlat
Legea privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, elaborată la iniţiativa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), va putea fi aplicată, a anunţat instituţia.

În urma deciziei Curţii Constituţionale, legea va intra în vigoare după modificarea de către Parlament a datei-limită până la care mijloacele de publicitate pot fi menţinute în amplasamentele autorizate, 1 ianuarie 2012, dată care, în prezent, este anterioară promulgării legii.

MDRT a avut iniţiativa Legii privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate ca urmare a dezorganizării şi a modului haotic în care este realizată în prezent publicitatea stradală în majoritatea localităţilor din ţară. Legea stabileşte cadrul general prin care autorităţile administraţiei publice locale vor putea elabora regulamentul local privind amplasarea mijloacelor de publicitate şi adaugă condiţii mai restrictive gândite pentru a proteja aspectul vizual al localităţilor şi siguranţa cetăţenilor.

Legea va interzice, printre altele, acoperirea cu orice mijloc de publicitate a suprafeţelor vitrate ale clădirilor, precum şi amplasarea de mijloace de publicitate pe obiectele de artă monumentală, pe clădirile reprezentând monumente istorice, pe arbori, pe zona carosabilă a străzilor şi a drumurilor, în intersecţii, în sensurile giratorii şi în spaţiul destinat circulaţiei autovehiculelor şi semnalizării rutiere. Legea mai prevede că regulamentul local privind amplasarea mijloacelor de publicitate va fi corelat cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, iar, în procesul de stabilire a regulamentului, vor fi consultaţi şi specialişti din urbanism, arhitectură, design şi peisagistică.

După promulgare, autorităţile publice locale vor fi responsabile cu aplicarea prevederilor legii, inclusiv cu desfiinţarea construcţiilor/amplasamentelor care nu vor respecta prevederile legale. MDRT, prin instituţiile din subordine şi în conformitate cu atribuţiile sale actuale, va urmări respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte amplasarea mijloacelor de publicitate stradală şi va putea interveni acolo unde se constată lipsă de acţiune la nivel local.

De la blocurile gri, la balcoane vişinii: reabilitarea termică a transformat clădirile din Capitală în sorcove
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 36281.html
31 ianuarie 2012, 09:15 |  Autor: Ionuţ Ungureanu, Florin Stoican
Reabilitarea blocurilor construite în perioada comunistă a schimbat radical faţa unor bulevarde mari precum Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Calea Moşilor sau Ştefan cel Mare. Zeci de clădiri au alură de sorcovă, iar coloritul unora a devenit motiv de dispută atât în rândul arhitecţilor, cât şi al cetăţenilor.

Pe bulevardul Ion Mihalache, de exemplu, nuanţe de mov şi verde surprind pe trecători. Nici în imediata apropiere, pe Şoseaua Nicolae Titulescu coloritul blocurilor nu este cu mult diferit.


În prima faza reabilitarea s-a făcut fie de primării, fie printr-o colaborare între primărie şi asociaţiile de bloc, ca recent să fie exclus procentajul pe care trebuia să-l plătească locatarii.


În prezent orice asociaţie de locatari poate depune un dosar în care cere reabilitarea termică. Apoi, se face auditul termic al blocului, iar o comisie a Primăriei de Sector decide dacă este cazul sau nu ca imobilul să intre în programul de reabilitare. Dacă este aprobată cererea, administraţia locală semnează un contract cu proprietarii, se face studiul de fezabilitate, iar proiectul ajunge la consiliul local, urmând ca aleşii locali să bugeteze investiţia.

Locatarii, mulţumiţi de economie


Unul din locuitorii blocului de lângă Primăria Sectorului 1, se declară mulţumit de lucrările de reabilitare „întreţinerea mi-a venit cu aproape un sfert mai puţin decât anul trecut în perioadă similară. E adevărat că nu am reuşit să cădem de-acord asupra culorii, mie unul nu-mi place movul ăsta şters", explică bărbatul care locuieşte pe Şoseaua Nicolae Titulescu.

Click pentru fotogalerie!




Administratorului unui imobil de pe Bulevardul Mihalache, Ion Popa, este mulţumit şi el de economisirea pe care o aduce izolaţia termică. Bătrânul recunoaşte, însă, că decizia asupra coloritului aparţine Primăriei. Proiectanţii optează pentru o culoare, care să fie însă, în ton cu planul urbanistic din zonă, iar asociaţia de locatari trebuie să cadă, într-o majoritate de peste 50%, de-acord cu ea.


Administratorul blocului de lângă, ne explică cum reabilitarea a dus la economii de până la 30%. „Noi am stat aproape toată luna decembrie cu caloriferele închise, singura sursă de încălzire fiind ţevile comune, cu apă caldă. Ne lipsesc repartitoarele, făceam şi mai multă economie", explică doamna Nădrăgea în timp ce calcula cheltuielile pe luna decembrie.


Cele mai stridente culori folosite de edilii de sector au fost probabil cele din Sectorul 5. Cu câţiva ani în urmă, toată lumea s-a arătat oripilată când a văzut cum a considerat primarul Vanghelie că trebuie decorate blocurile din cartierul Rahova în roşu, albastru, galben şi verde.

Sorcova - vina locatarilor sau a Primarului


Arhitectul-şef al Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu a declarat pentru reporterii „Adevărul" că reprezentanţii primăriilor au voie să intervină în alegerea coloritului blocurilor reabilitate. „Potrivit legii, culoarea blocurilor poate fi impus de primărie. Dar, în sectorul administrat de noi, avem o gamă unitară de culori pentru imobile reabilitate termic", explică arhitectul. Pe de altă parte, pe strada Constantin Brâncuşi un bloc colorat în trei nuanţe diferite de verde atrage atenţia orcărui trecător.


Clădirile din Sectorul 2 nu sunt foarte diferite de cele din sectoarele vecine. Blocurile de pe bulevardele mari - Calea Moşilor, Ştefan cel Mare şi Colentina - au fost decorate în roşu, portocaliu, roz, verde şi mov.


Culorile stridente sunt de cele mai multe ori acceptate de majoritatea locuitorilor. Dar reprezentanţii administraţiei de sector au ultimul cuvânt. Chiar dacă proprietarii vor o anumită culoare, pentru a executa lucrarile de reabilitare termică, fiecare Asociaţie are nevoie de autorizaţie de construire, în care este specificată şi culoarea cu care va fi vopsit imobilul. Primaria şi arhitectul şef semnează autorizaţia de construire, deci, implicit, îşi dau girul pentru aceasta.

Plătim mai puţin, dar nu se vede fără subvenţie

Bucureştenii care locuiesc în blocuri reabilitate termic economisesc în fiecare lună din anotimpul rece, dar şi în cel cald, chiar şi până la 40% din suma pe care ar fi plătit-o dacă ar fi stat într-un imobil neizolat. Acest lucru se întâmplă chiar şi fără subvenţiile de la bugetul de stat, de care beneficiau locatarii, care au fost eliminate în vara lui 2011.


Reabilitarea termică, economii pentru buzunar


Înlăturarea acestor facilităţi a crescut nota de plată pentru facturile de căldură mai mult decât dublu. Astfel, un locuitor al unui bloc neizolat termic plătea înainte de excluderea subvenţiilor mai puţin de 100 de lei, iar acum factura ajunge să coste aproximativ 230 de lei pentru un apartament cu două camere.


Însă, preţul căldurii se reduce considerabil când vine vorba de un imobil care este izolat termic. Practic, factura pentru un apartament cu trei camere dintr-un astfel de bloc, ajunge să coste aproximativ 190 de lei în prezent, în condiţiile în care pentru acelaşi apartament, dar situat într-un bloc neizolat, întreţinerea depăşeşte 250 de lei.


Facturi duble în 2011


Cu toate acestea, costurile sunt dublate faţă anul 2010, când pentru o astfel de locuinţă cu trei camere, factura costa 100 de lei, ceea ce reprezintă o creştere procentuală de aproximativ 87%. De asemenea, întreţinerea în 2010 pentru un apartament cu patru camere ajungea la aproximativ 130 de lei, în condiţiile în care, în decembrie 2011 a costat 240 de lei.


Investiţia în reabilitarea unui imobil îşi dovedeşte rentabilitatea odată cu sosirea anotimpului rece, atunci când pereţii unui bloc izolat termic au până la 8 grade Celsius, iar într-unul neizolat, se înregistrează 2-3 grade Celsius. Însă, primăriile de sector nu dispun de suficiente fonduri pentru a extinde aceste lucrări şi aşteaptă bani de la Uniunea Europeană, pe care statul încearcă să-i obţină. Potrivit estimărilor, aceste fonduri ar putea fi obţinute abia în anul 2014.

Hotel mai înalt decât orice clădire din București, cu stradă proprie, în Sectorul 2

Zona de nord a Capitalei se dezvoltă vertiginos pe înălţime. Turiştii care ne vor vizita vor putea admira o privelişte panoramică asupra Bucureştiului de la înălţimea de până la 135 de metri a unui nou hotel “zgârie nori”, de cinci stele.

Proiectul imobiliar urmează să fie dezvoltat de compania SC Cefin Real Estate BV SRL la intersecţia dintre Barbu Văcărescu şi Gheorghe Ţiţeica, în Sectorul 2 din Bucureşti.

Aici, investitorul şi-a propus să ridice un imobil desfăşurat pe 7 subsoluri, folosite ca parcare subterană, la care se adaugă parterul şi încă 25/35 de etaje. În prezent, cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Bucharest Tower Center, se ridică până la 120 de metri înălţime. Totuși, se află deja în construcție într-un stadiu avansat Sky Tower, cu 36 de etaje și 137 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul prezentat de Cefin va trebui să se mulțumească, la momentul realizării, cu locul 2. Sky Tower se ridică tot pe Barbu Văcărescu, dar mai înspre nord.

Urbaniştii susţin că zona permite construcţii de până la 135 de metri înălţime, în condiţiile în care în nordul Capitalei mai sunt imobile “zgârie nori” similare.

Proiectul gigant va fi folosit, în principal, ca hotel de cinci stele, oferind de asemenea locuinţe de serviciu, birouri şi spaţii comerciale de tip mall la parter.

“Suntem în stadiul de avizare a documentaţiei de urbanism. Probabil, într-un interval de o lună, se aprobă documentaţia şi apoi urmează proiectul tehnic”, a declarat pentru B365.ro Bogdan Pârvanu, arhitectul şef al Sectorului 2.

Se construieşte stradă paralelă cu Barbu Văcărescu pentru a se evita aglomeraţia

Hotelul turn va fi construit pe un teren de peste 8.000 mp din care investitorul va ceda o porţiune pentru construcţia unei străzi care să faciliteze accesul clienţilor în unitatea de primire turistică şi pentru a evita aglomeraţia din zonă.

“Se creează un acces prin proprietatea respectivă pentru descongestionarea traficului pe Barbu Văcărescu. În fapt, se creează o bretea de circulaţie paralelă cu Barbu Văcărescu, pe proprietatea beneficiarului, pe care o va preda apoi în domeniul public”, a precizat Pârvanu pentru B365.ro.

Investiţia în complexul imobiliar cu hotel, locuinţe şi mall a fost anunţată încă de acum cinci ani când dezvoltatorul a spus că va aloca o sumă de 220 milioane euro doar într-o jumătate de an. Pentru proiectul dezvoltat în parteneriat cu fondul de investiţii austriac, Europolis, compania Cefin Real Estate BV SRL a  solicitat elaborarea unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) de la Primăria Municipiului Bucureşti în 2007. Din cauza crizei de pe piaţa imobiliară, demersurile au fost suspendate şi reluate de curând.

http://b365.ro/news/un-hote ... ectorul-2/

Din vară, insule plutitoare și bărci de agrement, pe Dâmbovița

În această vară, bucureștenii vor putea descoperi cele mai frumoase destinații naturale din România vâslind pe Dâmbovița, în centrul Capitalei. Proiectul inițiat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 își propune să promoveze “bicicleta apelor”- canotca – drept mijloc de ecoturism în zonele protejate ale țării, Delta Dunării sau parcurile naturale. Primul centru pilot Rowmania, cu ponton și bărci de închiriat, va fi deschis chiar lângă Biblioteca Națională și ar urma să funcționeze în perioada mai-octombrie.

Între Piața Unirii și Biblioteca Națională, râul Dâmbovița va fi amenajat pentru agrement. Lângă Biblioteca Națională va fi realizat un pavilion din lemn și un ponton de unde vor putea fi închiriate diverse tipuri de bărci de producție românească. Bucureștenii se vor putea plimba și cu canotca, o ambarcațiune creată de Ivan Patzaichin, reprezentând o combinație între canoe și lotcă.

Bucureștenii vor putea vizita pe Dâmbovița, cu canotca, mai multe insule plutitoare ce vor prezenta diferite destinații naturale din România. În pavilion va funcționa un mic centru multimedia cu informații utile și trasee din parcurile naturale. Iar după lăsarea serii, insulele, dotate cu lampi încărcate solar, vor deveni puncte de atracție urbană în jurul Bibliotecii Naționale.

Cred că trebuie să facem mai mult pentru tinerii din ziua de astăzi, pentru a-i apropia de sport, natură și carte. Deschiderea acestui centru lângă Biblioteca Națională cred eu că este o oportunitate extraordinara de a face această conexiune între cultură si patrimoniu natural. Cred că un astfel de centru, accesibil și prietenos poate face mult mai mult decât orice monument închinat parcurilor naturale” a precizat pentru B365.ro, Ivan Patzaichin.

Centrul Rowmania își propune să fie o invitație pentru practicarea ecoturismului adresată atât bucureștenilor de toate vârstele cât și pentru turiștii ce vizitează Bucureștiul în perioada de vară. Asociația Ivan Patzaichin consideră acest spațiu o platformă de comunicare, deschisă parteneriatelor și cu alte organizații și instituții ce promovează concepte și tehnologii noi de ecoturism si dezvoltare, mai spun inițiatorii proiectului.

Propunerea de parteneriat a fost transmisă Primăriei Capitalei și Administratiei Naționale “Apele Române”, iar în acest moment se așteaptă un răspuns din partea lor. Dacă primăria îl va aproba, zona de agrement de pe Dâmbovița va funcționa în perioada mai-octombrie.

Proiectul este inițiat de Asociația Ivan Patzaichin- Mila 23 în parteneriat cu Asociația pentru Ecoturism din România. Prin acest parteneriat, cele două asociații vor să promoveze destinații de eco-turism unice in România in care turistul sa foloseasca pentru parcurgerea traseelor canotca, bicicleta sau calul.

Proiecte de înverzire a Dâmboviței de la Primăria Capitalei și Apanova

Acesta nu este primul proiect pentru o zonă de agrement pe Dâmbovița. Și Apanova a scos la licitație la sfârșitul anului trecut un proiect pentru amenajarea peisagistica a zonei adiacente râului Dambovita pe o suprafaţă de 10 km. Este vorba de zona cuprinsă intre Pod Ciurel si Pod Mihai Bravu. Concret, malurile râului vor servi drept spaţiu verde cu caracter de recreere şi vor fi amenajate din punct de vedere peisagistic prin plantări, spaţii de odihnă cu băncuţe, amenajari tip jardiniere sau sistem de irigare cu aspersoare.

În luna iunie a anului trecut, Consiliul General al Municipiului București a aprobat un proiect de hotărâre privind reabilitarea urbană a râului Dâmbovița. În valoare de 22 milioane de euro, proiectul va fi realizat cu finanțare europeană în proporție de 98%. Proiectul de reabilitare urbană a râului Dâmbovița prevede montarea, pe malurile betonate ale Dâmboviței, a unor panouri plutitoare modulate, cu plante. Panourile ar urma să fie fixate într-o parte de taluzurile Dâmboviței, iar în cealaltă parte, vor fi ancorate de suporți plutitori, amplasați în albia râului. Plantele vor fi de tipul iederă sau gazon, iar aceste panouri, au, conform studiului de fezabilitate, o durată de viață de 8-10 ani.

Irigarea acestora va fi realizată printr-o serie de micro-electropompe alimentate pe bază de energie solară, captată de panouri fotovoltaice, care vor ridica apa de la suprafața râului și o vor lăsa în cădere peste pământul în care sunt sădite plantele. Suprafața de spatiu verde obținută prin implementarea proiectului este de 122.000 metri pătrați.

Potrivit proiectului, lucrările vor fi realizate în zonele Pasarela Politehnica – Carrefour Orhideea, Hașdeu-Izvor, Piața Unirii (Biblioteca Națională) – Pod Mărășești, Spitalul Municipal – Pod Opera, Pod Cotroceni – Spitalul Municipal, Pod Opera – Hașdeu, Izvor-Calea Victoriei, Pod Mărășești – Pod Timpuri Noi, Pod Ciurel-Pasarela Politehnica, Carrefour Orhideea-Pod Cotroceni, Calea Victoriei – Piața Unirii (Curtea de Apel), Pod Timpuri Noi – Vitan Bârzești.

http://b365.ro/news/zona-de ... asta-vara/

ANALIZA Ce spun specialistii despre modificarea Legii urbanismului: liber la mall-uri si cartiere rezidentiale, terenurile sub 3.000 mp devin neconstruibile

Mall-uri, cartiere rezidentiale si parcuri industriale sunt singurele investitii pe care le mai pot face investitorii care au un teren liber si nu au reusit sa-si aprobe un Plan Urbanistic Zonal care sa prevada alta functiune, pana la 1 februarie 2012. Ceilalti, vor putea construi doar ce prevede Planul Urbanistic General si Planurile Urbanistice Zonale care se afla in vigoare. Cu aceste prevederi, Ministerul Dezvoltarii doreste sa inlature specula imobiliara si sa incurajeze investitorii seriosi. Pe langa intentiile bune, aceasta lege are si efecte negative. In Bucuresti sunt terenuri pe care, fara un Plan Urbanistic Zonal, nu se poate construi nici macar o casa cu doua camere, decat daca administratia locala reglementeaza terenul. Cum sunt sute de astfel de cereri, este greu de crezut ca primaria va putea face atatea Planuri Urbanistice Zonale. Mai ales ca, la Primaria Capitalei nu mai exista centrul de proiectare. De asemenea, s-au restrans foarte mult zonele unde se pot construi cladiri de birouri. Vezi ce proprietati sunt afectate.

Potrivit articolului 32 din OUG 7/2011, intrata in vigoare de la 1 februarie 2012, investitorii privati vor putea initia Planuri Urbanistice Zonale "numai in situatia solicitarii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi, infrastructura de transport, in situatia extinderii intravilanului localitatii cu cel putin 10.000 m2 pentru functiuni de locuire sau cu cel putin 5.000 m2 pentru functiuni de servicii sau productie". In rest, intr-un raspuns solicitat de HotNews.ro, Ministerul Dezvoltarii sustine ca "se pot realiza orice fel de investitii care respecta Planul de Urbanism General sau Planurile de Urbanism Zonale si de Detaliu legale si aflate in vigoare".

Oana Radulescu, fost arhitect-sef al sectorului 1 al Capitalei si urbanist, sustine ca exista terenuri pe care nu se va mai putea construi nimic fara aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal. Sigur, daca beneficiarii nu doresc sa faca mall, parc tehnologic sau industrial. Iata terenurile care se incadreaza in aceasta categorie:

- Planul Urbanistic General stipuleaza ca, pentru terenuri in suprafata de peste 3000 mp este obligatoriu sa se faca un Plan Urbanistic Zonal. Deci daca ai un astfel de teren, si nu vrei sa faci cele trei functiuni prevazute de legiuitor, nu ai voie sa construiesti. Ca sa-si faca terenurile construibile, proprietarii le vor dezmembra si isi vor autoriza cate o constructie pe fiecare parcela, ajungandu-se la o situatie negativa, constructiile fiind facute fara planificare urbana. Sau, pot astepta sa faca administratia local un PUZ, cand va avea bani si personal.

- exista in Bucuresti si in tara unitati teritoriale de referinta (n.r. zone mari din oras), nereglementate, pentru care Planul Urbanistic General te obliga sa faci, pentru a construi, indiferent de suprafata terenului, un Plan Urbanistic Zonal. Este cazul marilor incinte industriale, al suprafetelor de teren introduse in intravilanul localitatilor ulterior momentului 1990. Aceste suprafete nu pot fi construite in acest moment decat daca faci cele trei functiuni propuse de legiuitor sau poti astepta sa reglementeze administratia locala terenurile.

- exista Planuri Urbanistice Zonale pe suprafete mari de teren, care si-au incetat valabilitatea. Timp de 5 ani ele si-au produs efecte, construindu-se in baza lor intr-un anumit mod, respectandu-se un set de reguli. In multe cazuri au constutuit deja un tesut urban, cu o anumita inaltime, un anumit procent de ocupare al terenului. Vine momentul incetarii valabilitatii PUZ si dintr-o data, pe un teren ramas neconstruit intr-un astfel de ansamblu, proprietarul nu mai poate construi acelasi lucru ca si vecinii sai. Sau, poate construi ce spune Planul Urbanistic General, obiecte care nu se vor mai potrivi cu ce s-a ridicat in jur.

- in afara de zonele in care Planul Urbanistic General prevede amplasarea cladirilor de birouri (zonele mixte, si zonele centrale), si terenurile pe care s-a aprobat deja un Plan Urbanistic Zonal care prevede aceasta functiune, pe restul terenurilor nu se mai pot construi cladiri cu asemenea functiuni.

Ce spune Ministerul Dezvoltarii, institutia care a promovat modificarile la Legea Urbanismului:

Legat de acest observatii ale specialistilor in urbanism, Ministerul Dezvoltarii a facut urmatoarele precizari, intr-un raspuns oficial remis HotNews.ro:

"Urbanismul derogatoriu si statutul planului urbanistic zonal a suscitat discutii aprinse si rezerve din partea expertilor internationali referitor la posibilitatea ca el sa poata garanta dezvoltarea urbana durabila a localitatilor (si implicit a comunitatilor). Desi s-a incercat o reformare a sa prin OUG27/2008, in continuare practica ne-a dovedit ca PUZ-ul a ramas un instrument derogatoriu, care impunea interesul unui privat in dauna interesului general. In multe situatii Planul urbanistic zonal a fost restrans la limitele unei singure parcele, devenind in fapt un instrument prin care Planul urbanistic general este modificat saptamanal printr-o multitudine de interventii punctuale care nu privesc orasul in ansamblul sau, procedura care compromite dezvoltarea echilibrata si coordonata a orasului, datorita eliminarii elementelor de stabilitate si predictibilitate necesare atat politiclor publice urbane, cat si asigurarii unui climat investitional stabil.

Ceea ce nu se intelege suficient de bine atunci cand se discuta pro sau contra posibilitatilor de derogare prin planuri de urbanism de catre orice investitori privati este faptul ca atunci cand se aproba un plan de urbanism care modifica fundamental o parte mai mica sau mai mare dintr-un cartier (ex. un bloc de P+8 intr-o zona de P+1), practic se aproba crearea unei presiuni sporite pe infrastructura existenta ￢ si aici vorbim atat de  retelele de  apa si canalizare, cat si de infrastructura sociala si de sanatate.  Construirea unui grup de blocuri care aduce 3000 de persoane intr-o zona inseamna inca 3000 de persoane care vor utiliza aceleasi scoli, gradinite, crese, spitale, strazi si care deja sunt supraincarcate in raport cu necesitatile. Chiar daca urbanistul care elaboreaza documentatia initiata de un investitor privat deseneaza pe hartie strazi largite, scoli si spitale noi, in fapt ceea ce ii sta acelui privat in putere este sa isi realizeze numai propria investitie pe terenul aflat in proprietatea sa, restul devenind actiuni ce vor trebui bugetate de administratia publica locala.

Totodata, in contextul in care, teoretic, in fiecare saptamana puteau fi aduse modificari majore planificarii urbane a localitatilor, devine imposibila elaborarea unor politici urbane coerente, realizarea unor proiecte de infrastructura tehnica si sociala, proiectarea unor spatii publice de calitate, care sa implementeze in mod coerent viziunea de dezvoltare spatiala.

In egala masura, lipsa bazelor de date urbane si lipsa unui aparat de specialitate corespunzator la nivelul administratiilor publice locale face aproape imposibila gestionarea si operarea in timp real a tuturor modificarilor aduse PUG  prin PUZ-uri sau PUD-uri".

Care este motivul pentru Ministerul Dezvoltarii a modificat Legea Urbanismului

-  clarificarea responsabilitatilor si atributiilor administratiei publice de specialitate;
-  consolidarea rolului autoritatilor publice de garant al dezvoltarii durabile si coerente a teritoriului national;
- reducerea drastica a practicilor urbanismului derogatoriu;
- descurajarea si eliminarea practicilor de modificare a reglementarilor urbanistice existente pentru intrarea in legalitate a unor constructii ilegale;
- clarificarea modului de prelungire a termenelor de valabilitate ale planurilor urbanistice generale;
- introducerea unor facilitati pentru localitatile mici, care in prezent sunt lipsite de resurse umane si financiare;
- corelarea nevoilor de dezvoltare a municipiilor si oraselor cu necesitatea dezvoltarii localitatilor din imediata vecinatate a acestora.

Cum afecteaza Legea urbanismului piata imobiliara:

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei: "In forma actuala, Legea urbanismului accepta derogari pentru: parcuri industriale, parcuri tehnologice, super magazine, hipermagazine, parcuri comerciale. Toate aceste functiuni au un impact major asupra orasului si in special asupra traficului. O alta problema este faptul ca, pentru construirea oricarei tip de imobil, Planul Urbanistic General prevede obligativitatea intocmirii unor Planuri Urbanistice Zonale  in zonele de locuinte joase, putin sistematizate. In acest moment cei care au terenuri in aceste zone nu mai au nicio sansa sa construiasca, decat daca primaria decide sa faca un Plan Urbanistic Zonal acolo. Articolul 32 trebuie neaparat modificat deoarece ii avantajeaza pe cei care vor sa construiasca supermarket-uri si dezavantajeaza pe cei care vor sa construiasca locuinte mici si birouri. Parerea mea este ca  legea trebuie sa permita initiativa de orice tip si cat mai simplificata pentru orice fel de investitie rezonabila. Asa cum este formulata, pe alocuri este exesiva, pe de alta parte este mult prea permisiva. Impactul asupra pietei este greu de masurat insa, dupa parerea mea, exista o stopare evidenta si vor fi efectate investitiile de mici dimensiuni, nu cele de mari dimensiuni. Pana la urma cea mai mare a pietei  imobiliare, care duce la dezvoltare economica este in zona investitiilor mici si medii ca si in cazul IMM-urilor. Baza unei economii sanatoase este mai repede IMM-ul decat marile corporatii, mai ales in Romania"

Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei: "Eu am facut imediat dupa ce a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta 7/2011, care modifica Lega Urbanismului, o analiza a implicatiilor care decurg din ea. Cel mai grav lucru este ca se schimba foarte des legea. Al doilea lucru grav este ca apar niste evidente inechitati si dezechilibre in ceea ce priveste accesul la reglementare. Se impun aceste limitari ca si cum toate reglementarile de urbanism ar fi perfecte si stabile si impecabil executate, ca sa nu mai fie nevoie de Planuri Urbanistice Zonale. Noi nu avem cadastru si o carte funciara functionala. Deci, ca si cum totul ar fi impecabil se stabileste ca initiativa in ceea ce priveste realizarea unor documentatii de urbanism, temei pentru proiecte, este acceptabila numai pentru cateva domenii si cateva subiecte, toate de mare anvergura: hipermarketuri, parc tehnologic, cartier rezidential, parc comercial. Dintr-o data, cel care se afla intr-o zona cu locuinte marunte si vrea sa-si aduge o camera, sa-si modifice forma acoperisului, nu mai poate sa faca nimic. El asteapta pana cand primaria o sa aiba mijloacele financiare si mijloacele legale, institutionale sa poata sa-i inteleaga oful si sa-l asculte pe cetatean. Aceasta lege da posibilitatea de reglementare doar marilor investitori, nu si pentru realizarea problemelor marunte. De asemenea, in Bucuresti, avem situatia zonelor industriale care au disparut. Ce sa fac pe aceste terenuri daca nu fac supermarket sau cartier rezidential? O mare anomalie este inhibarea proiectelor de birouri. Nu mai ai voie sa faci birouri. Toata lumea este de acord ca in starea de lucruri de acum, din Romania, Planurile Urbanistice Generale au caracter preponderent director. Asta inseamna ca si instrumentul care inseamna PUZ, si care intai de toate este menit sa clarifice si sa faca reglementare pe zone detaliate, trebuie sa ramana in continuare ca instrument de lucru".

Oana Radulescu, urbanist: "Cand a facut aceasta lege, legiuitorul a pornit de la premisele unei hotii generalizate si nu da nici un gir profesionistilor. Documentatiile de urbanism nu sunt obligatoriu de derogare. Ele pot detalia niste reglementari existente sau pot stabili o reglementare noua acolo unde ea nu exista. Cred ca actuala legislatie, din dorinta de a stavili un sir de abuzuri, a interzis nu prea mult, ci tot. Asta, in general, este solutia celui care n-are solutii. O alta consecinta este ca profesiunea de urbanist dispare. Generatii de absolventi ai facultatii de profil au doar varianta inregimentarii in administratia publica sau in invatamantul specific".

Marius Ghioca, senior business analyst: "Faptul ca Planurile Urbanistice Zonale nu vor mai putea fi solicitate de proprietarii de terenuri decat in cazuri de construire a unor obiective de interes major va genera mai multa disciplina in domeniul autorizarii constructiilor, dar va modifica si structura pietei terenurilor. Astfel, terenurile fara PUZ aprobat la momentul intrarii in vigoare a noilor modificari legislative vor fi mai greu vandabile, motiv pentru care vor exista in continuare reduceri de preturi dar si o crestere a timpului de tranzactionare. De asemenea, terenurile avand parametri urbanistici foarte vechi vor putea suferi scaderi suplimentare de pret. In acest context sunt avantajati cei care detin terenuri cu PUZ deja aprobat, acestia putand solicita preturi de vanzare mai ridicate. Cresterea timpului de tranzactionare cu terenuri va genera o intarziere a livrarii de noi imobile pe piata, se va reduce oferta si astfel ar putea exista usoare crestei ale preturilor de vanzare ale imobilelor si ale chiriilor. Deocamdata nu am sesizat in piata reactii semnificative legate de aceste modificari legislative, insa cu siguranta se vor resimti incepand cu a doua jumatate a anului"

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: "In sfarsit piata imobiliara poate sa functioneze ca o piata adevarata. Se poate construi exact cit prevede Planul Urbanistic General si investitorul poate sa isi faca o socoteala din momentul achizitiei terenului. Pana acum investitorii care doreau sa respecte Planul Urbanistic General erau scosi din piata de cei care reuseau sa obtina derogari. O intreaga retea de intermediari la derogari ramine fara obiectul muncii si toate vaicarelile mediatice vin din aceasta retea. E inadmisibil sa sustina ca se blocheaza dezvoltarea pentru ca toata lumea e obligata sa respecte legea locala, adica Planul Urbanistic General. Ramane intr-adevar o posibilitate de derogare pentru marile investitii, cu care nu suntem de acord. Primariile au bani, si in cazurile exceptionale in care nu au, pot interveni consiliile judetene, pentru a plati proiectele urbanistice in interesul binelui public si a nu sta la vointa investitorului"

Ministerul Dezvoltarii: "Ordonanta 7/2011 si-a propus sa introduca atat in legislatie, cat si in practica, o serie de elemente de normalitate in raport cu ceea ce inseamna astazi urbanism, planificare si  dezvoltare urbana in spatiul european, principii asumate de guvernul Romaniei prin semnarea unor documente precum Carta de la Leipzig privind orasele europene durabile sau declaratia de la Toledo privind regenerarea urbana integrata. Am avut sansa sa discut atat cu numerosi investitorii seriosi,  care nu vor doar un castig maximal cu eforturi minimale, cat si cu reprezentanti ai Comisiei Europene care lucreaza pe probleme de piata interna si am constatat  ca ceea ce doresc si unii si altii este acest cadru predictibil de dezvoltare, reducerea birocratiei si transparenta sporita in luarea deciziilor. Stabilitatea planificarii urbane creeaza o stabilitate si o predictibilitate a investitiilor si o securitate juridica sporita a acestora"

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11 ... uibile.htm

Arhitecții contestă pasajele subterane din Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei
12 Mar, 11:23 / B365
Filiala București a Ordinului Arhitecților din România contestă construirea pasajelor subterane din Piața Charles de Gaulle și Piața Presei Libere.
http://b365.ro/news/contest ... ta-presei/
Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Bucureşti nu este de acord cu avizarea proiectelor pasajelor subterane din Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.

Ordinul Arhitecților susţine clasarea ca monument istoric pe grupa A a bulevardelor Kiseleff, Aviatorilor şi Prezan. Filiala Bucureşti vrea să conteste Hotărârea Ministerului Culturii din 18 ianuarie 2012, prin care este respinsă clasarea în această categorie a bulevardelor menţionate.

Vrem Agora în Capitală, dar nu-i găsim loc. Cei mai mulţi nu văd Piaţa Universităţii ca un loc de dezbatere

Refuz Proiectul Primăriei de a transforma Piaţa Universităţii într-un spaţiu public de dezbatere a fost respins de majoritatea participanţilor la o discuţie pe această temă.

Propunerea Primăriei Capitalei de a transforma două spaţii din centrul Bucureştiului în scene publice de dezbateri a fost acceptată, în principiu, de societatea civilă. Însă nu şi amplasamentele propuse de autorităţi pentru acest lucru.

Potrivit proiectului iniţiat de Asociaţia Pro Democraţia şi susţinut în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti de către consilierul general Claudia Ţapardel, spaţiile din faţa Universităţii de Arhitectură (zona Fântâni) şi din faţa Teatrului Naţional ar putea avea statutul de spaţiu de dezbatere publică. Proiectul iniţial considerat prea schematic a fost modificat, completat şi repus în dezbatere publică.

Potrivit noului proiect, zonele menţionate ar urma să fie amenajate cu tribune, panouri de afişaj şi bănci pentru exprimarea liberă a opiniilor locuitorilor Capitalei. „Această amenajare, precum şi introducerea regulamentului de organizare şi de funcţionare, sunt modificările pe care le-am adus faţă de proiectul precedent, respins în Consiliul General", a explicat Claudia Ţapardel.

Regulamentul, considerat restrictiv

Pentru a putea participa la discuţiile Agorei, cetăţenii oraşului ar trebui să informeze în scris Registratura Primăriei, precizând ziua şi tema dezbaterii, precum şi durata. Lista ar urma să fie afişată de autorităţi. Spaţiile de dezbatere ar fi deschise între orele 9.00 şi 21.00. Prezent la discuţia pe această temă care a avut loc ieri la Primăria Capitalei, Florin Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, a considerat acest regulament va fiind prea restrictiv: „Să nu fim mai catolici decât Papa. Oamenii aceştia vor să se exprime liber. În acest fel vă ajută şi pe dumneavoastră, politicienii". Amenajarea spaţiului de la Universitate în forma propusă de Primărie a fost, deasemenea, respinsă de participanţii la discuţii. „Nu avem nevoie de iluminat public, de bănci şi nici de toalete publice. Iar curăţenia ne priveşte pe toţi" , a spus Niculae Rădulescu Dobrogeanu, prşedintele organizaţiei Eco-Civica.

La rândul lui, directorul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), Ion Caramitru, s-a împotrivit organizării Agorei în faţa instituţiei culturale: „TNB nu e de acord în niciun caz cu acest proiect. Sunt absolut de acord ca această Agoră e necesară şi trebuie făcută, dar nu în faţa TNB". El a arătat că în timpul protestelor recente, Teatrul Naţional a pierdut spectatori şi că instituţia doreşte ca terenul din faţă să fie amenajat ca un spaţiu care să găzduiască spectacole în aer liber. În urma discuţiilor, consilierul municipal de la PSD Claudia Ţapardel, cea care a iniţiat proiectul de hotărâre în noua sa formă, a anunţat că acesta va fi retras şi că nu va mai fi supus aprobării consilierilor municipali.

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 33389.html

Clădire-monument de pe Kiseleff, în vizorul Primăriei pentru expropriere, cu două milioane de lei
23 Mar, 12:31 / B365
Casa este monument istoric si este lasata de catre proprietari in paragina, fiind in pericol de colaps.
http://b365.ro/news/cladire ... ne-de-lei/
Primaria Capitalei vrea sa aloce 2 milioane de lei pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica a conacului de pe Soseau Kiseleff 35-37, potrivit proiectului de buget pe 2012 care va fi discutat vineri de consilierii generali, scrie Hotnews.

In perioada interbelica, in acest imobil au locuit colonelul Radu Miclescu si sotia sa, Elsa Florescu. In 1948, deoarece batranul colonel nu si-a mai putut plati impozitul, imobilul a fost confiscat de regimul comunist si trecut in proprietatea ICRAL Herestrau. ICRAL-ul a inchiriat-o Uniunii Artistilor Plastici, iar aici s-a instalat pictorul Stefan Szonyi cu familia sa.

In 1994, casa a fost vanduta de catre un urmas al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu si lui Ilarian Puscoci. Dupa ce au cumparat casa, cei doi au lasat-o sa se autodemoleze. Deoarece acest imobil este monument istoric, legea nu permite demolarea ei. Daca insa imobilul ar disparea „pe cale naturala”, proprietarii ar avea de castigat 3.000 de mp in cea mai scumpa zona a Capitalei.

Ministerul Culturii a incercat inca din 2001 sa ia legatura cu proprietarii pentru a rezolva problema, dar acestia nu au fost de gasit. In 2006, Ministerul a cerut chiar sa se inceapa urmarirea penala impotriva celor doi deoarece isi lasa casa sa se autodistruga (distrugerea unui monument constituie infractiune potrivit legii), dar Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1 a solutionat dosarul cu neinceperea urmaririi penale pe motiv ca „atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu este sanctiune, ci doar impiedicarea masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturarea masurilor luate in acest sens”.

Dupa acest eveniment, Ministerul Culturii a cerut in nenumarate randuri fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, sa declanseze procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica in acest caz, astfel incat proprietarii sa fie despagubiti iar imobilul sa treaca in proprietatea statului. Demersurile au ramas fara niciun rezultat.