Cum am spus la telecabine, deschid acest topic pentru discuțiile ce vor apărea pe parcurs referitoare la prezentările pe care le voi întocmi.

Vezi ca pilonul 2 de 7.5m l-ai trecut la cabina mica si nu la cea mare.
Si cabinele de la cabina mica au usi pe ambele parti doar ca nu se folosesc(blocate chiar cu bare de sustinere).
A mai fost un incident la Busteni - Babele, nu mai stiu anul dar sigur dupa comunism, cablul tractor s-a rupt iar cabinele au ramas blocate pe traseu pe deasupra Jepilor(franele cabinelor au functionat), calatorii au fost evacuati in grupuri cu un carucior provizoriu montat pe cablul purtator, ultimii la 12 ore dupa producerea incidentului.

Da, așa e, am citit la repezeală, la Capra Neagră era... Oricum, mi-am dat seama abia după ce mă apucasem la Heniu Mare că nu e cel mai scund, de fapt. Mulțumesc foarte mult pentru completări și clarificări!

Informatia ca telegondola Cristianul Mare 1977 nu ar fi debraiabila este discutabila, am gasit pe net o poza si un timbru cu aceasta telegondola in care este prezent mecanismul de debraiere:
https://timbrelemele.blogspot.com/2012/ ... an-in.html
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=moni ... _id=137035
Mai sunt cateva poze dar in ele nu se vede mecanismu, eu am mai vazut o singura poza intr-o cabana(posibil fosta Cristianul Mare).
Pozele cu aceasta telegondola sunt foarte rare din cauza cenzurii comuniste, aici a avut loc un accident groaznic, intr-o duminica superba de vara multor brasoveni le-a venit ideea de a folosi telegdondola pentru a urca pe munte, in acea dupamiaza la orizont au aparut nori foarte negri care se apropiau foarte repede vestind o furtuna de vara, oamenii care urcasera au intrat in panica si s-au imbulzit in statia de sus cerand sa fie coborati ignorandu-se normele de siguranta la coborare (capacitatea de coborare a acestor instalatii telescaune / telegondole este de obicei 25% din cea de urcare), in final personalul de exploatare din statia de sus a fost batut si alungat din statie gloata incarcand instalatia la peste 100% pe sensul de coborare, pana la urma instalatia a scapat la vale, martorii spun ca zgomotul era ca la mitraliera.
In urma distrugerii instalatiei s-a construit telegondola demontata in 2005, scaunele au fost denumite gondole din cauza formei si a celor 2 locuri fata in fata, de aici si numele de telegondola.
Povestea dezastrului a fost cenzurata de comunisti, pe internet nu am gasit informatii, mie mi-au povestit-o cabanierii de la fosta cabana Cristianul Mare si personalul de exploatare de pe cabina mica.
(Un director de liceu din Brasov organiza tabere de schi la fosta cabana Cristianul Mare, am avut si eu norocul sa particip la cateva acum vreo 25 de ani, extraordinar om, tot de la personalul de pe cabina mica am auzit ca s-a dus si dansul.)

Mulțumim că ne-ai spus despre acest accident, @shoppy. Am găsit și pe Tramclub o relatare a unui astfel de accident din 1965, cred că e vorba de același lucru.
E un punct de vedere interesant: aceste două teleferice să fie și ele debraiabile. Vin, însă, cu niște observații:
1. La ce te referi prin "mecanism debraiabil"? Dacă te referi la acea protuberanță de la scaune, am mai văzut așa ceva și la telescaune cu prindere fixă moderne, în principiu Leitner. Deci aceea nu este ceva caracteristic doar unui teleferic debraiabil. Trebuie să fie cu arcuri ca să fie debraiabil.
2. Am găsit o informație cum că în 1961 ar fi fost înființat primul telescaun debraiabil, în Scoția. Pe atunci, noțiunea de teleferic debraiabil presupunea o instalație pe care "vehiculele" staționau la capăt și porneau doar cele care aveau călători pe ele. Se aplică și astăzi unor teleschiuri. Abia 20 de ani mai târziu a apărut conceptul actual, cu teleferice de mare viteză. Telescaunul din Poiană e din 1951, deci logic acesta ar trebui să fie cu prindere fixă. Nu este exclus, însă, ca informațiile acestea să fie eronate, așadar e o șansă mică (undeva la 5%) să fie un telescaun debraiabil, având în vedere regimul pro-stalinist de atunci al R.P.R și manipularea informațiilor.
3. Să trecem și la telegondolă. Aceasta este deschisă, sau "cabrioletă", cum e poreclită. Iată un citat de pe Wikipedia englezească:

Open-air gondolas, or cabriolet as commonly called, are fairly uncommon and are quite primitive because they are exposed to the elements. Their cabins are usually hollow cylinder, open from chest height up, with a floor and a cover on the top.

În traducere liberă, partea boldată se traduce prin expunere la intemperii, ceea ce se aplică doar instalațiilor cu prindere fixă. Prin deducție, deci, telegondola aceasta ar trebui să fie cu prindere fixă. Iarăși, însă, nu mă aștept ca toate informațiile de pe net să fie adevărate, sau există posibilitatea de a avea excepții, așadar am două întrebări pentru cei care au vizitat Poiana până în 2005 și, eventual, au mers cu telegondola: în afara programului, telegondolele erau trase în terminal sau rămâneau pe fir? Încetineau la intrarea în terminal sau nu?

Absolut telegondola demontata in 2005 era debriabila, era fix cum spui tu, la terminarea programului gondolele se strangeau in statie, iar mecanismul este cel incercuit de mine, semana cu o maneta cu un burduf si nu exista nici un arc vizibil ca la sistemele moderne, dar din nou, era debriabil, am folosit-o de mai multe ori si viteza prin statie era foarte mica, la statia de jos existau 2 role care schimbau directia cablului la 90 de grade pe verticala, practic cablul intra/iesea din podea iar rola de intoarcere era verticala undeva sub podea; de mai multe ori cand mergeam in tabara daca nu era aglomeratie si gondola nu mergea in ziua aceea atunci mergeam in statia de jos unde erau toate gondolele si puneam bagajele in gondole, noi urcam cu telecabina si gondolele cu bagajele ne asteptau in statia de sus.
Din ce tin minte din poze fostul telescaun avea fix acelasi sistem, parca era si un film comunist in care actorii sunt filmati folosind instalatia, poate il gaseste cineva.
Am mai gasit o poza, nu se vede mecanismul dar exista alt indiciu, la un telescaun cu prindere permanenta scaunele sunt prinse la intervale egale pe cablu, mie mi se pare ca aici se vad 3 scaune pe urcare si apoi un spatiu gol, iar pe coborare din nou gol, deci debriabil.
https://www.pinterest.ca/pin/61924563610216970/

Am mai gasit 2 poze, se vede acelasi mecanism maneta-cu-burduf
https://ro.pinterest.com/pin/61924563610093572/
https://ro.pinterest.com/pin/61924563610216976/

Și pe debraiabile (cel puțin cele moderne) se păstrează o distanță constantă între vehicule, dar tehnologia nefiind la fel de avansată pe atunci, nu te contrazic.
Interesant. M-ai convins. Totuși, în mintea mea stăruie o întrebare: dacă sistemul debraiabil există de mai mult timp la noi (te pomenești că o fi fost inventat la noi), cu avantajele sale, de ce nu a fost folosit la telescaunele construite ulterior? Toate celelalte telescaune construite la noi până la Revoluție au fost cu prindere fixă. Și la cele din anii '70 - majoritatea, adică - nu putem motiva cu schema lui Ceaușescu de economie la tot și toate. Cel de la Semenic, din 1947, nu știu cu ce prindere a fost, ar fi interesant să îl putem analiza să vedem cam care era tiparul pe atunci, să facem o comparație între acesta de la Poiană și acela; din păcate, nu am găsit poze cu acela de la Semenic.

Da, in exploatare normala distanta este constanta, dar daca nu ai incarcare atunci nu are rost sa trimiti cabine goale(bine, le mai trimiti ca altfel se ingramadesc toate la un capat).
Tot sistemul este foarte complicat, are foarte multe piese in miscare atat la fiecare scaun cat si in statii, de asemenea automatizarea era foarte complicata, tin minte ca la plecare gondola trecea pe langa panoul de automatizare, avea o schema cu leduri care arata starea liber/ocupat a tuturor tronsoanelor din statie.
La telescaunul cu prindere normala toate aceste dezavantaje dispar, nu se mai importa tehnologie complicata din afara si scade si riscul caderii cablului de pe role daca viteza lui este mai mica, asa ca solutia de la Poiana Brasov a rams un experiment unicat, patata si de amintirea groaznicului accident; vezi situatia fostelor telescaune din Predeal unde s-a preferat construirea a 2 telescaune simple paralele in loc de unul mai rapid si mai complicat.

Apropo de accident, se pare ca a fost in 66 si nu in 65 cum scrie pe TramClub:

Trei dintre realizările anului 1951 vor cunoaşte un destin tragic. Hotelul a ars în întregime în anul 1952 şi numai în 1958 s-a inaugurat noua construcţie cunoscută sub numele de Hotelul Sport. Şi Telefericul a fost marcat de un accident tragic cu zeci de victime în anul 1966, iar pârtia de bob a fost abandonată datorită numeroaselor accidente.

https://www.agerpres.ro/social/2014/12/ ... e-17-15-36

Foarte interesanta telecabina Bârgău, nu știam de ea.
Acest model de telecabina este foare raspandit in Georgia si Armenia unde oamenii le alinta "Cosgiugele lui Stalin", folosite in special la exploatarile miniere unde oricum exista experienta pentru asa ceva.
https://www.google.com/search?source=un ... AR6BAgJEAE
https://www.dailymail.co.uk/news/articl ... -rust.html
https://www.strangersinthelivingroom.co ... -chiatura/

Si in parcul central din Chisinau exista o telecabina cu 2 piloni, poate scrii si despre ea.

Am auzit de telecabina respectivă, e de la Sculeni spre Buiucani, știu că a fost executată de georgieni începând din 1988 și inaugurată în 1990, când încă mai era URSS. Mai bine spus "a existat", deoarece cabinele nu mai există, iar stațiile sunt abandonate, telecabina intrând în conservare pe termen nedeterminat în 1996. Mulțumesc pentru sugestie, voi lua în considerare propunerea dumitale, cel mai probabil după ce termin telefericele românești o voi face și pe aceea, având în vedere că e singurul teleferic din Basarabia pe care îl știu.

Incredibil cum dispar lucrurile si apoi nu mai gasesti poze cu ele.

La Predeal au fost 2 telescaune paralele, model similar cu Valea Dorului doar ca scaunele aveau si acoperis, fiecare instalatie avea 150 de scaune, viteza 1 sau 2 m/s in functie de aglomeratie, instalatie nr. 2 (cea de pe stanga fata de sensul de urcare) avusese si o statie intermediara pe partia Subtelescaun(casuta alba din dreapta imaginii). Dupa demolare statiile de plecare ale telescaunelor s-au transformat in terasele de langa statia de plecare a actualei instalatii.
http://www.roturism-info.ro/orase/judet ... edeal.html

Si telescaunul Kalinderul a inlocuit un fost telescaun care circula intre cotele 1400 si 2000, acesta avea scaune cu o capacitate 1 persoana pe scaun, probabil model unicat in Romania, nu l-am vazut niciodata functionand; tot de la statia cabinei de la 1400 mai pornea pe langa padure pe partea opusa fata de cabana cota 1500 un teleschiu cu piloni de beton, probabil tot unicat in Romania, nici pe acesta nu l-am vazut vreodata circuland, mai caut poze cu ele, deocamdata nu gasesc.

Cand am fost eu in tabere de ski la Parang prin anii 1999-2000, paralel cu telescaunul exista un funicular de marfa similar cu ce am vazut in poze la Busteni, nu se mai folosea demult si probabil tot atunci s-a si demolat, primele poze din Google Earth sunt din 2011 si pilonii nu mai exista, doar traseul prin padure.

Cel cu 1 persoană/scaun nu era unicat. Mai există 3 telescaune de acest tip în prezent: Mogoșa, Sovata și Piatra Fântânele.
Mulțumesc fain pentru completări! Un lucru nu îmi e clar: Kalinderu nu depășește 1400 m, stația superioară e la 1235 m, iar acesta e la Bușteni. Ai vrut să spui de cel de la Cota 1400 - Cota 2000, de la Sinaia?

Da, le-am incurcat, vorbeam de Sinaia Cota 1400 - 2000.