Toate grinzile sunt importante, fara discutie, chiar foarte importante.
Imposibil ca grinzile sa fie "prea dese". Ele sunt exact cate trebuie si la dimensiunea care trebuie.
Chiar toate grinzile sunt de rezistenta, nu exista acolo grinzi "de frumusete", adica grinzi aparente din cine stie ce motive estetice.
La Brancoveanu sunt doua deosebiri esentiale fata de Sudului, si anume
1) Scarile
2) Daca ai timp sa observi, grinzile la Brancoveanu fata de Sudului sunt taman invers puse, adica daca la Sudului avem rezistenta dezvoltata pe 4 axe longitudinale legate intre ele prin grinzi verticale, la Brancoveanu avem rezistenta dezvoltata pe vreo 15 axeverticale ( sau cate or fi ) legate intre ele prin grinzi longitudinale.
Iar scarile au cu totul alta rezolvare, lasand la o parte faptul ca la Brancoveanu parca avem stalpi "dublii" ( poate ma insel ), deci practic fiecare sectiune - din cele 15 sau cate or fi lucreaza si de sine statator. Asadar daca "scot'' cateva grinzi "mici" stabilitatea statiei nu este afectata.
Concluzie
Daca ai timp uita-te la orientarea grinzilor mici la Brancoveanu / Sudului si o sa observi ca sunt pozitionate exact pe axe la 90* unele fata de celalalte.
Si scarile sunt esentiale, pentru ca la scari avem o ruptura a numarului de stalpi, sunt altfel plasati.
Acum vreun an am avut treaba cu statia Brancoveanu dar cu vestibulul si nu cu rezistenta lui, ci cu pozitionarea unui  chiosc de covrigi, asadar nu m-au interesat deloc stalpii / grinzile, numai ca si desen, dar nu-l mai am.

E clar, trebuie sa ma deplasez si la Brancoveanu cu guma / creionul si blocnotesul.
Poate imi sare in ajutor si# misterr cu unele pozede specialitate.
Pana joi seara cica nu sunt in Bucuresti, asadar mai spre sfarsitul saptamanii ( poate ).
Deci in concluzie tine. Pentru moment. Asta se vede si cu ochiul liber. Acum ca nu avem nici un calcul si nici nu cred ca poate calcula cineva ce se intampla la taierea unei grinzi... Om trai si om vedea.
Aceasta este o afirmatie complet eronata. O spun cu toata responsabilitatea.

Deci eu am spus ca tine. Este eronat? Adica nu tine?
Sau partea cu calculul? Eu nu imi imaginez cum se poate calcula ce rezulta din taietea unei grinzi de beton armat.

andrei11 wrote:
Daca ai timp uita-te la orientarea grinzilor mici la Brancoveanu / Sudului si o sa observi ca sunt pozitionate exact pe axe la 90* unele fata de celalalte.
Si scarile sunt esentiale, pentru ca la scari avem o ruptura a numarului de stalpi, sunt altfel plasati.

Am observat orientarea grinzilor la Brancoveanu, insa, daca acolo s-au putut dispensa de vreo 2 grinzi, nu vad de ce nu puteau face acelasi lucru si la Sudului. Ideea este ca exista intotdeauna o "rezerva".
Nu ma pricep la rezistenta, dar cred in continuare ca acele grinzi prefabricate nu au numai rol de rezistenta, ci si estetic. Ce au deasupra ? Un planseu, fara mari incarcari. Repet, nu sunt de specialitate, dar sunt  dese, cam 1m intre ele ...Exemplul Brancoveanu si Sudului nu il prea intalnesti in alte statii. Plus ca grinzile sunt lasate la vedere, ceea ce ma duce cu gandul ca sunt de fapt si finisaje.
Uita-te la Unirii2 de ex, deschidere mai mare si nu prea am vazut grinzi la nivelul peronului. Nici la Academia Militara nu am vazut vreo grinda..
O solutie asemanatoare am remarcat  in zona Basarab, odata cu modificarile cauzate de constructia M4. Sunt niste grinzi de toata frumusetea in zona strapungerii galeriei etajate, de asemenea cred ca sunt prefabricate.

Precizari
Modificarea facuta cu siguranta a fost calculata. Se pot  calcula modificarile rezultate din taierea unor grinzi ( de exemplu, la Obor - zona scarilor de acces la peron ).
Cu siguranta a fost ales exact locul unde impactul asupra rezistentei sa fie minim.
Evident ca orice modificare a structurii implica unele riscuri / scaderi ale rezistentrei initiale, dar rezerva structurii este mare pe de o parte,  pe de alta parte aceste modificari nu influenteaza foarte mult capacitatea structurii de a prelua fortele suplimentare orizontale ( adica cutremure ).
Cu alte cuvinte  nu tebuie sa ne panicam precum ca structura va intra in colaps in urma unui cutremur.
Doua  rugaminti
1) Lasa-ma sa ajung la "locul faptei" cu creion / guma / blocnotess si sa fac schema respectiva.
2) Poate ne ajuta si # misterr  cu niste poze profesioniste, ca la BIG Berceni.
3) Din pacate probabil ca deabia vineri o sa pot trece pe acolo, nu sunt in capitala Romaniei Capitaliste zilele acestea sau ajung foarte tarziu acasa.
4) Habar nu am unde este liftul de la peron la vestibul acolo, probabil ca de acest lift e vorba.
PS :
Ceea ce pot spune sigur este  ( habar nu am situatia din teren )
1) Nu a fost sectionata nici o grinda principala.
2) Asa cum am precizat, spre deosebire de Sudului, la Brancoveanu linia principala de rezistenta este pe axa transversala  a constructiei, practic avem vreo 25 de axe transversale principale.
3) Ca si axe longitudinale, tot 4 axe avem, ca si in cazul de la BIG Berceni.
Sa auzim numai de bine si in ceea ce priveste Brancoveanu.
Imi pare bine ca se ridica asemenea probleme in forumul nostru, macar se risipesc anumite indoieli.
Pentru sab
Am explicat la Sudului in detaliu ca la un moment dat avem una langa alta 3 grinzi cu rol total diferit, desi pentru un novice ele sunt numai niste grinzi.
Grinzile la bloc / vila s-ar putea sa nu se vada, asta nu inseamna ca ele nu exista.
Daca se vad li se dau si o fata "estetica" ca sa se incadreze in peisaj, dar ele sunt strict necesare in sistemul de rezistenta gandit de "structurist" ( vorba lui guru)
Orientarea grinzilor la Brancoveanu vs Sudului este esentiala / fundamnentala, la Brancoveanu axele principale de rezistenta sunt vreo 25 si sunt verticale, la Sudului sunt 4 si sunt longitudinale.Si in plus rezistenta scarilor este rezolvata fundamental diferit.
Nici la Brancoveanu / nici la Sudului nu exista grinzi false ( estetice ), absolut toate grinzile sunt de rezistenta.
Pentru ca am exemplificat la Sudului,
fals, grinzile "mici" - cele multe, nu au numai rol de a sustine vestibulul, ci si rolul de a solidariza axele longitudinale intre ele. As putea spune ca rolul de solidarizare al axelor longitudinale este mai mare decat rolul de sustinele al vestibulului, pentru ca vestibulul se sprijina si pe axele longitudinale.
Este esential ca structura in asamblu ( adica statia ) sa se comporte ca un tot unitar si nu ca 4 axe longitudinale independente ( ma refer evident la Sudului ).
Lasati-ma pana vineri / sambata sa fac si eu o vizita la Brancoveanu, am spus, din pacate zilele astea nu sunt in Bucuresti.

Uita-te la Unirii2 de ex, deschidere mai mare si nu prea am vazut grinzi la nivelul peronului. Nici la Academia Militara nu am vazut vreo grinda..
O solutie asemanatoare am remarcat in zona Basarab, odata cu modificarile cauzate de constructia M4. Sunt niste grinzi de toata frumusetea in zona strapungerii galeriei etajate, de asemenea cred ca sunt prefabricate.
La Unirii 2 avem o alta rezolvare a rezistentei, si anume stalpi si plansee. Planseele se prind pe stalpi prin saibe rigide si nu ca in cazul stalpi si grinzi unde avem de-a face cu nodul de cadru.
Sunt prinderi complet diferite.
O legatura planseu / stalp are cu totul alta comportare la cutremur ca o legatura grinda / stalp.
Idem la Academia Militara, nu avem noduri de cadru, avem plansee si stalpi.
Grinzile prefabricate au un avantaj imens fata de cele turnate in santier, intr-o fabrica de grinzi avem o turnare mult mai precisa / omogena / controlata decat cea executata in santier.
Pe de alta parte s-ar putea sa avem beton precomprimat in cadrul grinzilor prefabricate, ceea ce nu se poate vorbi la o grinda turnata pe santier. ( comportare net superioara la aceleasi dimensiuni ale grinzii ).
Nu inteleg la Basarab la ce te referi, poate revii cu precizari.

In ceea ce priveste rolul estetic, da, intr-adevar, daca este "la vedere" o grinda poate fi si estetica, dar ea are in principal rolul de rezistenta. Ca e si estetica, e ca un bonus care poate sa lipseasca  
O schita facuta la repezeala fara sa respecte grafic  anumite dimensiuni ale fortelor.
Bine, eu acolo am reprezentat o gargarita pe grinda, daca avem un planseu greutatea lui  se repartizeaza altfel pe grinda dar deviem de la subiect, ne bagam in domeniul lui guru si ne spulbera la teorie daca intervine.
PS
S-ar putea sa fie vorba si de stalpi facuti in fabrica si nu turnati direct pe santier. Nu neaparat numai de grinzi.

Eu pun doar pozele, explicațiile le dă #andrei11:

... și grinzile „lipsă”:

Pozele sunt foarte bune, dar trebuie sa ajung si eu cu blocnotessul / creionul si guma acolo. Din pacate zilele astea sunt mai mult prin tara decat in Bucuresti.

Ceeea ce se vede cu ochiul liber in poze este ca s-au demolat 2-3 grinzi si s-au construit 2 noi grinzi pe lateralul liftului, foarte apropiate de cele existente.

Exact, ceea ce face ca fortele ce se descarca pe fiecare grinda in parte sa fie cam aceleasi. S-ar putea ca grinzile reconstituite sa fie usor mai groase ca cele originale pentru ca au de sustinut mai mult planseu.
Dar pana nu ma duc acolo nu ma pronunt.
Mai trebuie tinut cont ca o parte din planseu a disparut prin construirea liftului, deci pe asamblu planseul ramas e mai usor decat originalul.
In orice caz s-a ales varianta optima cu siguranta, garantat 100 %.  Eu merg pe mana inginerilor de la proiectare.
Integritatea fizica a statiei categoric nu e afectata cu nimic.

Stimati colegi, nu v-am uitat cu Brancoveanu, am dat astazi intre orele 17,15 - 19,00 o tura pe acolo, urmeaza schitele in detaliu, pozele lui misterr si rezolvam si aceasta enigma, a celor 2 grinzi lipsa.
Tin sa precizez ca structura de rezistenta / scarile de la Brancoveanu nu au   nici o legatura cu structura de rezistenta / scarile de la Sudului. Dar absolut niciuna.
Brancoveanu este chiar o superstatie din acest punct de vedere, peronul fiind "compus" din 15 tronsoane complet independente care nu au nici o legatura unele cu altele.
Statia propriuzisa s-ar putea sa aiba mai mult de 15 tronsoane, 15 tronsoane are peronul statiei, partea vizibila a lui.
Fiecare tronson este format din 2 stalpi longitudinali, 8 transversali legati prin grinzi principale  si vreo 36 grinzi de legatura, cu reazem indirect.
La scari este o mica modificare, dar toate aspectele le voi comenta zilele urmatoare.
Din cele 15 tronsoane independente 8 sunt normale, unul este usor modificat din cauza liftului iar 6 sunt tronsoane ce includ scarile.

Statia de metrou Brancoveanu - la nivelul peronului vizibil - este formata din 15 tronsoane independente.
Desenul reprezinta structura de rezistenta pe care se sprijina vestibulul.
Posibil ca intreaga statie sa fie ceva mai lunga decat cele 15 tronsoane vizibile de la nivelul peronului.
Fiecare tronson este alcatuit din 8 stalpi legati prin grinzi principale, ca in figura.
Cele 2 randuri de stalpi ale fiecarui tronson sunt legati intre ei prin 26 de grinzi cu sprijin indirect, conform figurii.
Cele 15 tronsoane nu sunt legate intre ele, fiind total separate.
Exista 2 scari de acces de la / spre peron.
Cele 2 scari de acces introduc o anumita anomalie in distributia stalpilor, a se vedea tronsoanele 2,3,4 si 7,8,9. Scarile nu au grinda de vang, ele sprijinindu-se de grinzile principale corespunzatoare, in ambele parti.
Sub nivelul peronului mai exista un nivel.
Astept observatiile  voastre, daca sunt.
Atasez si structura de rezistenta a statiei Piata Sudului pentru a putea face comparatiile necesare.
PS
Numarul de grinzi si distributia lor sunt conform cu realitatea.
Exista totusi o mica greseala, din dorinta sa se vada bine, am facut stalpii usor mai mari ca in realitate, dar acest lucru nu ne impiedica sa rezolvam cele 2 grinzi lipsa din cauza liftului. ( de fapt nu sunt lipsa ).

Tronsonul 5 - tronsonul modificat.
Pentru a face loc liftului, tronsonul 5 a fost modificat in sensul ca s-a renuntat la grinzile 19 si 20 ( numarate aleator de sus in jos ) pentru a face loc gabaritului  liftului.
Avand in vedere ca in statiile de metrou grinzile nu sunt de frumusete s-a avut in vedere reconstructia lor, aparand alte 2 grinzi mai apropiate de suratele lor "originale". ( Grinzile albastre )
Prin aceasta reconstructie am raspuns si colegului sab cat si altora, toate grinzile sunt de rezistenta si conlucreaza la stabilitatea fizica a statiei.
E de la sine inteles  ca  nu s-a diminuat cu nimic capacitatea statiei de a prelua forte orizontale ( adica cutremure ), cat si fortele verticale normale. Puteti folosi in liniste atat statia Sudului cat si Brancoveanu iar in caz de cutremur ramaneti in statie pentru ca nu poate sa vi se intample absolut nimic.
Bine, puteti iesi si la suprafata la Brancoveanu pentru ca iesiti in parc dar sa nu va cada vreo creanga de pom rebela in cap si sa muriti in modul cel mai stupid cu putinta.
Cu aceasta interventie cred ca episodul "Brancoveanu" s-a incheiat definitiv. Alte lifturi cu probleme parca nu mai sunt pe retea.
Daca nu va descurcati cu schitele mele aveti si pozele colegului #misterr care vizualizeaza aceleasi aspecte ca si mine.
Pe aceasta cale îi multumesc inca odata ca a riscat fotografiind stalpii, grinzile, scarile si liftul. Eu cu schita ma strecor mai usor pentru ca numai fotografiatul / filmatul sunt interzise, schiţuitul inca nu. Daca cuvantul schiţuit inca nu este in DEX, intelegeti voi ce am vrut sa spun.
Sa aveti pofta si de struguri si de mere rosii !
Observatie
In cazul statiei "Brancoveanu" m-am ferit voluntar sa notez cele 4 axe longitudinale, pentru ca practic statia nu are axe longitudinale, cele 15 tronsoane fiind complet independente si fiind practic mai lungi pe latime decat pe lungime.
Colegul sab a publicat schita statiei Sudului de unde se vede clar ca Axul 4 este mai scurt decat axele 1,2 si 3 dar nu am mai modificat desenul pentru ca intram in detalii care nu mai tin de lifturile cu pricina ( de unde au pornit defapt discutiile ).
Pe schita lui sab mi-am dat seama imediat de eroarea din desenul meu dar am lasat-o asa ca practic nu prea are importanta.