Datele interesante incep dela pagina 59.
Niste cifre interesante:
pag.25-27
Precizăm că din total inventar, sunt modernizate:
- 53,3 % din lungimea căii de rulare a tramvaielor ( 53,47% în reŃeaua stradală si 49,1% în depouri).
- 58,44% din schimbători (69,13% în stradă si 49,79% în depouri).
-la reteaua de contact troleibuze, numai 11,17% este modernizată (19,34 km.c.s din 164,71
km.c.s).
-53,69% din reteaua de contact tramvaie este modernizata 194,779 km.c.s din 359,605 km.c.s.
-55,26% din substaŃiile de transformare-redresare sunt modernizate (21 din 38).
pag.35
Cost/calatorie: 1.22
Venit propriu pe calatorie: 0.48
pag.41
Incasari
Abonamente (pondere valorică 59,20%)
Bilete (pondere valorică 25,66%)
Suprataxă +mandate (pondere valorică 2,19%)
Portofel electronic (pondere valorică10,78%)
Titluri expres (pondere valorică 1,71%)
Carduri (pondere valorică 0,41%)
Personalizări (pondere valorică 0,03%)
Copii documente, set vederi,titlu transport ecumenic(pondere valorică 0,02%)
pag.59-61
Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) în zi de lucru a fost de 71,36% (70,95% în anul 2009), iar cel mediu de 62,36% (61,91% în anul 2009).
În anul 2010 s-au înregistrat cu rezultate sub medie urmãtoarele unitãti :
• la tramvaie - Militari (60,69% CUP zi lucru si 53,29% CUP mediu)
- Dudesti (66,40% CUP zi lucru si 59,63% CUP mediu)
• la troleibuze - Berceni (68,76% CUP zi lucru si 60,35% CUP mediu)
- Buc. Noi (69,62% CUP zi lucru si 60,27% CUP mediu)
• la autobuze - Ferentari (67,05% CUP zi lucru si 57,33% CUP mediu)
- Floreasca (69,96% CUP zi lucru si 61,13% CUP mediu)
pag.62
Principalele cauze care au generat tamponãrile rãmân în continuare cele cunoscute si anume – neacordarea prioritãţii de trecere (38,17%), depãsirea necorespunzãtoare (28,22%) si nepãstrarea distanţei în mers (27,80%).
Aceste cauze se regãsesc în special la tamponãrile produse pe arterele :
- la tramvaie - sos. Mihai Bravu si bd. Timisoara (câte 45 cazuri),
sos. Progresului (32 cazuri), sos. Stefan cel Mare (29 cazuri),
sos. Giurgiului (28 cazuri), sos. Olteniţei (25 cazuri),
calea Rahovei (21 cazuri) si sos. Pantelimon (20 cazuri).
- la troleibuze – bd. Iuliu Maniu (23 cazuri), sos. Colentina si calea Griviţei
(câte 14 cazuri), bd. Carol I (11 cazuri).
- la autobuze - bd. Iuliu Maniu (68 cazuri), str. Turnu Mãgurele (43 cazuri),
Splaiul Independenţei (34 cazuri), bd. Ghencea si calea Dorobanţi
(câte 33 cazuri), calea Vitan (30 cazuri).
Vinovãtia conducãtorilor de vehicule RATB în producerea tamponãrilor a fost
de 19,30% din totalul cazurilor (19,83% în anul 2009).
Ponderea în producerea tamponãrilor o deţin conducãtorii de vehicule având vârsta
cuprinsã între 41 – 45 ani.
Cele mai multe tamponãri produse din vina personalului de bord au fost înregistrate
la urmãtoarele unitãţi :
• la tramvaie - Titan – 12 cazuri
- Victoria - 7 cazuri
• la troleibuze - Bujoreni - 20 cazuri
- Vatra Luminoasã - 19 cazuri
• la autobuze - Titan – 81 cazuri
- Alexandria - 59 cazuri
pag.64
Din analiza cauzelor care au generat deraierile rezultã cã vinovãţia producerii lor se împarte astfel :
- 65,22% (15 cazuri) - corp dur pe linie si risc exploatare
- 21,74% (5 cazuri) - EIELCC
- 13,04% (3 cazuri) - ETE
Din analiza cauzelor care au generat avariile în reţeaua de contact a rezultat cã vinovãţia producerii lor se împarte astfel :
- 73,02% (46 cazuri) - alte cauze (carosabil deteriorat, vehicule strãine si RATB neidentificate, reţea ruptã de terţi, risc exploatare, etc.)
- 23,81% (15 cazuri) - ETE
- 3,17% (2 cazuri) - EIELCC
Cele mai multe avarii în reţea s-au produs pe urmãtoarele artere :
- la tramvaie – str. Dr. C-tin Istrati si sos. Progresului / calea Rahovei (câte 3 cazuri), bd. Theodor Pallady, bd. Timisoara / str. Valea Oltului, calea Griviţei si bd. Lacul Tei (câte 2 cazuri) ;
- la troleibuze – calea Griviţei (4 cazuri), Drumul Taberei si str. Niţu Vasile (câte 3 cazuri), sos. Colentina si bd. Pache Protopopescu / str. Iancu Cavaler de Flondor (câte 2 cazuri).
pag.66
Numãrul defectelor tehnice raportat la mil.veh.km. realizaţi
tramvaie: 199.98
troleibuze: 286.02
autobuze: 123.20
pag.67-68
Tramvaie
Dupã cum am arãtat, procentul de defecte faţã de parcul circulant realizat a crescut cu 12,19% comparativ cu anul 2009 (4,14% în anul 2010 faţã de 3,69% în perioada de comparaţie).
Pe ansambluri ponderea defectelor o deţine sistemul de frânare cu 21,44% (24,39% în anul 2009), ansamblul usi cu 17,29% (17,36% în perioada de comparaţie) si instalaţia de joasã tensiune cu 16,95% (15,56% în anul 2009).
La sistemul de frânare cele mai multe defecte s-au înregistrat la depoul Militari (204 cazuri), iar pe mãrci la V2AT - 60,26 cazuri la mil.km.parcursi.
Ponderea de defectare este deţinutã de frâna cu resort de acumulare (federe) – 52,82% din total (22,65 cazuri la mil.km.parcursi).
La ansamblul usi cele mai multe defecte s-au înregistrat la depoul Titan (126 cazuri), iar pe mãrci la V2ST – 822,82 cazuri la mil.km.parcursi. Cel mai frecvent s-au înregistrat dislocãri ale stâlpilor pivotanţi ale acestora - 83,07% din total – 28,71 cazuri la mil.km.parcursi.
La instalatia de joasã tensiune cele mai multe defecte s-au înregistrat la depoul Militari (230 cazuri), iar pe mãrci la V2ST – 548,55 cazuri la mil.km.parcursi. Cel mai frecvent s-au defectat motoarele electrice – 30,29% din total – 10,26 cazuri la mil.km.parcursi.
Din analiza defectelor pe linii s-au constatat ca deficitare urmãtoarele – 41 (676 cazuri), 25 (527 cazuri), 8 (319 cazuri) si 32 (317 cazuri).
Troleibuze
Procentul de defecte faţã de parcul circulant a înregistrat o crestere cu 21,41% în anul 2010 (4,82%) în comparaţie cu anul 2009 (3,97%).
Pe ansambluri ponderea defectelor o deţin instalaţia de forţã (47,51% faţã de 48,15% în anul 2009) si ansamblul prizã curent (14,25% din total faţã de 15,97% în anul 2009).
La instalaţia de forţã ponderea defectelor o deţin motoarele electrice – 51,62% faţã de total (70,11 cazuri la mil.km.parcursi). La acest ansamblu cele mai multe defecte s-au înregistrat la depoul Vatra Luminoasã (641 cazuri), iar pe mãrci la ROCAR 412 EA
– 224,86 cazuri la mil.km.parcursi.
La ansamblul prizã curent - ponderea este deţinutã de defectele apãrute la capetele de captatori – 79,59% faţã de total (32,44 cazuri la mil.km.parcursi). La acest ansamblu cele mai multe defecte s-au înregistrat la depoul Bujoreni (251 cazuri), iar pe mãrci la ROCAR 412 EA – 112,43 cazuri la mil.km.parcursi.
Din analiza defectelor pe linii, s-au constatat ca deficitare urmãtoarele trasee : 66 (490 cazuri), 97 (360 cazuri) si 69 (324 cazuri).
pag.72
Lungimea retelei (km.cale dubla) 439.9
•Tramvaie 143
•Troleibuze 76
•Autobuze 390.9
din care
- linii urbane 335.5
- linii preorasenesti 55.4
pag.79
CUP tramvaie 61.49
CUP troleibuze 64.73
CUP autobuze 62.16
pag.80
Parc inactiv:
tramvaie 124
troleibuze 43
autobuze 236
pag.95
Lista cu benzi proprii propuse:
- benzi proprii propuse ratb 2010.gif (178.02 KiB) Vizualizat de 10327 ori
S-a redus numarul stirilor negative, am crescut productivitatea... Montam AC pe 20 autobuze, cumparam de toate, dar suntem in galeata, raman oameni pe peron pentru ca nu pot urca in tramvai.