S-a deviat la Cet Vest, pentru că se înlocuia macazul de la Parcul Carol si nu mai avea cum să ajungă la Sura Mare.

Așa e, ai dreptate, trece vremea  

Pana in ce an au circulat remorcile V10 in Bucuresti? Si din ce an tramvaiele V56 au inceput sa circule cu remorci V12?

Din câte se observă prin fotografiile vechi, cu remorci V12 circulau doar vagoane "tip V56" dintre acelea cu parbriz drept, din care au ajuns și la Timișoara, Brăila și Oradea și erau clasificate ca V58 (exceptând Timisoara, care specifica în paranteze "tip ITB-V58", cel puțin ce am citit eu prin documentațiile provenite de acolo). O explicație pe care o relatez strict din memorie și e posibil să mă înșel, dar îmi amintesc că într'o discuție cu Dr. Pașa, fostul șef al Depoului Giulești, acesta spunea că vagoanele V12 circulau cu vagoane motor V58 care, dacă rețin bine, aveau motoare mai puternice.
Vagoanele V10 circulau cu vagoane motor V56. Aici mai există o confuzie de nume și două tipuri de remorci "V56": unele cu banda roșie mai mare (și fustă albă mai scurtă) și cele "normale", asemănătoare vagoanelor motor, deși la rândul lor unele din ele au schema de culoare (care se pare că ține și de niște ornamente poziționate diferit), ca la primul tip de remorcă descrisă anterior. În unele documentații, remorcile (cel puțin în foto asociate descrierii) din prima categorie erau denumite V08 sau V08M, iar celelalte V10. Mai există însă o remorcă asemănătoare, dar ceva mai lungă, fabricată de Malaxa, cu uși probabil culisante ca la Festival și modernizate ulterior cu uși din 4 segmente, ca la V56/58/V12 și EP (ușile din capete).
Posibil ca spre 1981-1982 să se fi retras din circulație V56 (exceptând măgarii transformați sau care urmau să fie transformați în utilitare dedicate) și remorcile acestora, rămânând EP-urile, V58 și remorcile V12. Odată cu V58, au dispărut și o parte din V12, exceptând cele transformate în V12/V3A.
Faptul că acum 119 circulă cu remorcă V12 e altceva, fotografiile "de epocă" ne arată în proporție mare vagoane cu parbriz drept (V58) cu remorci V12, restul cu remorci V10 sau ce denumiri mai au. 119 este însă fostul 246, la rândul său cine știe din ce renumerotat vreodată. Am să încerc să-l găsesc pe unul din inginerii care s'au ocupat de restaurarea lui să văd dacă își mai amintește detalii despre asta.

Oare existau diferente intre cele doua remorci V10 cele rosii pana jos sau cele mai putin rosii care partea de jos era crem ? Chiar si tramvaiele V56 erau vopsite in doua scheme de culori, existau si alte diferente in afara de vopsea?

Eu cred ca remorcile V10 au circulat pana prin anul 1977 aproximativ cand au fost retrase tramvaiele V09 din circulatie care in ultima vreme aveau atasate  numai  remorci V10. Si exact din acelasi an tramvaiele EP au inceput sa fie modernizate in EP/V3A iar din acest motiv toate remorcile ale acestor EP clasice care de fapt erau numai V12 au fost atasate tramvaielor V56 fiind scoase din circulatie vagoanele V10 care circulau la acea vreme cu tramvaie V56.

Referitor la vagoanele V08, acestea nu sunt cele construite la Malaxa prin anii '30 si modernizate dupa 1955 la URAC?? Acestora le-au fost schimbate usile, au fost vopsite in rosu si crem schema asemanatoare ca la tramvaiele V56 le-au fost montate stopuri tip barcuta, etc, vagoane care aveau decupaturi la osii iar intre usa 1 si fereastra 1 dar si intre fereastra 3 si usa 2 era un spatiu mai mare decat la vagoanele V10 din acest motiv erau un pic mai lungi. Au mai existat si alte vagoane V08 in afara de acestea??

Asta am vrut să spun de ele. de acelea știam că sunt V08 și V08M (cele modernizate), însă se pare că e pe dos, după STB/RATB:
V08 și V08M ar fi "remorcile V56", iar V10 ar fi Malaxa modernizate sau nu. V12 știm ce e.
Dar după logica lor, V10 e construită în 1946, V12 în 1959, iar V08 nu știm când. Fie e o greșeală perpetuată în alte documentații, fie remorcile acelea ale V56 sunt ceva mai vechi modernizat mai târziu, fie remorcile mai noi ale V58 se numesc V11, dar această denumire nu apare nicăieri.
Într'una din foto atașate se observă un V58 cu 2 remorci V12. Dacă observă cineva diferențe între acel V58 și 119 (V56) de acum, este invitat să le spună.

Atenție! Imaginile sunt mari. Dacă adminul consideră că sunt prea mari, o să le repostez în altă formă.

Legat de diferențele între vagoane, există mai multe elemente care diferă, dar nu putem stabili care erau la V56 și care la V58.
1. Canal de scurgere deasupra ferstrelor; specific vagoanelor V56/58 cu parbriz înclinat, cele cu parbriz drept nu aveau. Remorcile V12 în marea lor majoritate nu aveau, cu mici excepții, unele supraviețuind mai mult ca V12/V3A: 6287 și 6299. Edit: cu mici excepții, vagoanele din Arad, Iași și Sibiu nu aveau acest canal, ca și unele (puține) vagoane din București (328, 348, 448 și posibil și altele). A nu se confunda cele din București cu cele cu parbriz drept de care am vorbit că nu aveau acest canal!
a. fără canal
b. cu canal
2. Bandă roșie + ornamente aferente
a. banda roșie începe de sub ferestre și este mai mare. Fusta albă este foarte îngustă. (ca în foto de mai jos pentru V08). Schema des întâlnită la remorci și la unele vagoane motor V56/58 și la toate vagoanele V58 cu parbriz drept.
b. banda roșie începe după o porțiune albă/crem de sub ferestre, există un ornament care separă banda roșie, la fel și banda roșie și fusta. Schema standard pentru V56/V58 și pentru remorcile V56/58 din țară.
c. banda roșie începe de sub ferestre, dar în partea de jos fusta albă este mai înaltă și există sau nu un ornament care o separă de banda roșie. Schema standard pentru V12, EP și variantele ulterioare. Vagonul ITB 204 apare vopsit în această schemă, dar se vede ornamentul specific tipului b (au dat cu roșu și deasupra lui până sub ferestre. În țară există foto cu vagoane remorcă, destul de puține, #77 de la Arad și #77 de la Iași. Similar, la Sibiu, apar vagoane vopsite peste acele ornamente.
3. Forma parbriz
a. înclinat
b. drept; aproape sigur tip V58, specific București, Timișoara, Oradea și Brăila, nimic pe 1000mm (Iași, Arad, Sibiu). Edit: remorcile au această formă, vagoanele motor, da sau nu.
4. Număr de ferestre
a. 3, standard V56/V58 și remorcile lor
b. 4, specific pentru vagoane motor (remorci n'am văzut) de la Arad. Acestea aveua streașină (canal) - 1a, schema de culoare 2c și parbriz drept.
Edit:
5. Vagoanele EP și V12 aveau sau nu sub fiecare feresatră, un spațiu care arăta ca o fereastră umplută. Se vede în fotografia cu remorca un exemplar în această formă.
a. da (unele remorci V12, puține EP)
b. nu (majoritatea)

Eu am impresia ca este o greseala referitor la vagoanele V08 si V10. Pentru ca ordinea este pusa descrescator, adica mai intai au aparut V10 si apoi V08? Eu nu cred! Iar din cate stiu V10 nu au fost modernizate niciodata. Iar acel vagon construit la Malaxa numit de ei V10 care de fapt este V08 dupa parerea mea, din cate imi amintesc  a fost construit mult mai devreme cam prin anii '35. Daca ar fi fost construit in 1946 asa cum se specifica din sursa R.A.T.B., ce rost avea sa il modernizeze doar dupa 10-12 ani?  

Si alt aspect: Cat timp au circulat tramvaie V56 cu doua remorci V12? Eu cred ca omora motorul tramvaiului V56. Am mai vazut o poza veche la Iasi daca nu ma insel, un V56+V12+V10


Nu reusim sa descifram enigma vagoanelor din perioada 50-80 dar ce sa mai zicem de vagoanele din perioada interbelica? La fel cum nu vad diferente nici intre vagoanele motor Simmering, Dyle si Thomson.

Ca fapt divers, in ce an au inceput modernizarea tramvaielor Thomson in V09?

Posibll ca V08 să fie Malaxa, V08M varianta Modernizată în 1946, V10 să fie remorca V56. Mai interesantă este remorca V51 din fotografia de mai sus, pe care n'am văzut-o nicăieri în alte fotografii decât prezentarea RATB.
V04, V06 și V09 au fost vagoane motor. După RATB (nu se numea STB pe atunci), V09 a început să fie (re)construit în 1927 prin unificarea tipurilor Thompson-Houston și Dyle-Bacalan. Cum ajunge V08 atunci în 1946, nu înțeleg, decât dacă vagonul original e mai vechi. În paralel, s'au mai construit vagoane derivate din acestea, ca vagonul "aerodinamic".
V04 pare să fie vagonul Thompson, V03 Dyle, iar V02 Simmering. V06 ar putea fi vagonul "aerodinamic", deși e fabricat în 1935, după V09!
V07 e o remorcă "construită în anii '30", mai apar prin foto cuplate cu V09 și mai rar cu V56. Din ele s'a fabricat remorca articulată.
V11 nu știu ce este, posibil vreo variantă de remorcă a V56.
V12 e clar ce este.
V13 e EP/V3A (remorca) și V14 e remorca V12/V3A. La Iași și nicăieri în orașe cu ecartament metric, nu au existat remorci V12. Poate ai văzut vreo "poză interesantă, trucaj sau parodie", ca să parafrazez un topic de pe alt forum. Cred că există însă o foto cu V58?+V12+V10 în București.

Ce inseamna unificarea tramvaielor Thomson cu Dyle? Au facut un singur tramvai din doua? Am observat ca tramvaiele V09 au 4 ferestre intre usi pe cand celelalte au doar 3 ferestre. Asta inseamna ca si truckul era mai scurt la tramvaiele cu 3 ferestre?

Nu, sau dacă era, nu era semnificativ de mult mai scurt sau mai lung (ceva zeci de milimetri poate, dar nu am date tehnice, deci nu putem decât specula). Dar 4 ferestre la V09 sunt cam tot la fel de lungi ca și cele 3 de la vagoanele anterioare. Ca și exemplu comparativ, vagonul "V58" de la Arad (o variantă, inclusiv cea păstrată ca vagon istoric), avea 4 ferestre, dar nu era mai lung decât V58 cu 3 ferestre (posibil să fi fost mici diferente, însă până la proba contrarie, nesusținute de vreo documentație tehncă). A nu se confunda însă cu remorca V12, cu 4 ferestre mai mari și implicit, mai lungă decât un vagon cu doar 3 ferestre de lungime ≈ identică.
Chestiunea cu "unificarea" a însemnat la ei probabil o transformare a caroseriei după un format mai mult sau mai puțin standard al URAC-ului de atunci. Vagoanele Simmering originale arătau diferit, ca și altele care mai apar prin fotografii foarte vechi. Cel puțin, ceea ce ei numesc "primul tramvai electric din București", era mult mai scurt decât orice a apărut mai târziu.

Alte informații despre vechile vagoane STB/ITB, cu mențiunea că provin din lucrarea "Transportul Public De Suprafață Din București - Tendințe, Evenimente Și Date Cronologice Importante", de Alexandru Sterian, Liana Andrei și Florin Dragomir. Pe ultimii doi sigur i-au cunoscut și unii membri ai forumului (acesta sau celorlalte, cu ocazia diverselor vizite pe la RATB și secțiile sale).

Unde este realizata fotografia si ce este mai exact? O autobaza pentru microbuzele ITB?

Fostul Garaj Galati.

A se vedea mai multe informatii si imagini aici (Depoul Tei)

Colt Vasile Lascar cu Stefan cel Mare. Fost garaj de taximetre pina pe la mijlocul anilor ‘80, devenit business center dupa ‘90.

De fapt, asta ridica o intrebare interesanta.

In afara acestui garaj, mai stie cineva alte locuri unde stationau maxi-taxi-urile ?

Dupa ‘85, fenomenul luase amploare (o scumpire mascata a transportului in comun - parca era 5 lei calatoria, in conditiile in care un bilet de autobuz era 1,75 - vaduvit masiv de linii de suprafata) si nu cred ca ar fi incaput toate aici...

Pentru maxi taxi mai era autobaza Giulesti, data in folosinta in 1979 pentru autobuze Roman 112 apoi din 1981 transferata la Exploatarea Taximetre.  Nu mai stiu daca si garajele de taxi de la Glucoza si Titan gazduiau si maxi-taxi.
S-au infiintat si modificat la linii in prostie. Cele mai exotice linii care au functionat experimental sau in proiect au fost
518 Claducet-Victoriei-Romana-Universitate-pod Eroilor, 521 in doua variante de traseu 1) Cornisor-Mosilor-Eminescu-Romana-Universitate si 2) Lacul Tei-Colentina-Pantelimon-Salajan-Piata Titan, 522 cart. 16 Februarie-Giulesti-Plevnei-Opereta, 523 Zetarilor-Ferentari-Sebastian-Ghencea-Al.Moghoros-Lujerului cu intoarcere prin Armata Poporului-Drumul Taberei-Drumul Sarii, 526 Piata Unirii-Piata Pieptanari. In treacat, vazusem intr-un zioar dar nu mai stiu unde ceva despre liniile 525 si 527. Ultimele linii "nasite" de ITB au fost 522 CFR Progresu-Luica-Oltenitei-Vacaresti-Mihai Bravu-Dristor si 538 Gara de Nord-Spitalul Fundeni, in 1989 (intervalul 531-537 nu stiu daca s-a folosit).