Ar putea începe cu o locomotivă Bo'Bo', care să nu îţi mai rupă liniile. Aşa... teoretic şi Phoenixul (mă rog, varianta CFR, ca 40-2003 şi 2004) prinde 200 la oră, dar tinde să îţi deripeze linia în curbe dacă circulă cu insuficienţă de suplaînălţare de peste 100 mm.

De locomotive de 8000 kW nu ştiu cine are nevoie... singurele căi ferate care transportă volume atât de mari de marfă sunt cele din Rusia şi SUA, eventual China. Dar şi ruşii şi americanii şi chinezii sunt prea naţionalişti ca să nu îşi producă ei singuri locomotivele (au şi unde, au şi cu ce, au şi de un' să copieze - în cazul chinezilor), plus că ruşii au ecartament larg şi 3000 V c.c. în fir, americanii nu au electrificare (decât foarte puţini km.), iar chinezii nu vor să facă importuri.

Prin urmare, locomotiva asta e făcută doar ca Softronic să arate că poate... mai bine făceau un Bo'Bo universal de vreo 4000 - 5000 kW, compatibil şi cu trenuri push-pull şi cu comandă multiplă şi cu frână electropneumatică la vagoane, cu forţă de tracţiune mare, compatibil cu frâna electromagnetică la vagoanele de călători şi cu o viteză maximă de 180 - 200 km/h, evident cu toate acţionările în c.a.. Dacă o scoteau măcar cu 20% mai ieftină decât un Taurus sau un Traxx, acum se scăldau în bani.€

Dr2005 wrote:
Aşa... teoretic şi Phoenixul (mă rog, varianta CFR, ca 40-2003 şi 2004) prinde 200 la oră€

2004 eventual in cadere libera prinde 200 km/h, fiindca e limitata constructiv la 160 km/h.

Teoretic, ar trebui să fie de 200 km/h, parcă aşa scria în caietul de sarcini, pardon, în specificaţiile lui 2003 la care a dat CFR copy-paste să facă caietul de sarcini.€

Dr2005 wrote:
Teoretic, ar trebui să fie de 200 km/h, parcă aşa scria în caietul de sarcini, pardon, în specificaţiile lui 2003 la care a dat CFR copy-paste să facă caietul de sarcini.€

Trebuia, dar n-a fost cazul.

Cum fac oltenii locomotive de mare viteză
Se pot construi locomotive de mare viteză într‑o ţară fără şine pentru astfel de echipamente? „Oui, biensur“, răspunde un profesor de franceză craiovean care a construit deja cinci locomotive.

Amplasate în zona industrială a Craiovei, pe un spaţiu de aproape două hectare, fabricile Softronic nu au nimic ieşit din comun, ceva care să‑ţi dea de bănuit că acolo se construiesc locomotive de mare viteză. Un paradox, s‑ar putea spune – linie de mare viteză în România nu există, după cum nu există nici măcar perspectiva unor astfel de investiţii în viitorul apropiat.

Şi totuşi, antreprenorul Ionel Ghiţă, proprietarul Softronic, a reuşit să producă şi să vândă câteva astfel de locomotive. Evident, mai ales la export; export de la care se aşteaptă să‑i revigoreze afacerea cu începere de anul viitor, odată cu lansarea unui nou model de locomotivă, cu motoare asincrone, la concurenţă cu marii producători globali. Însă până acolo trebuie să facă uitaţi ultimii doi ani, foarte slabi, şi mai are de pus în practică o nouă restructurare care să‑i stabilizeze afacerea.

PRIMA INVENŢIE. „Aceasta este criza“, exclamă Ionel Ghiţă, uitându‑se resemnat în jurul său, la parterul clădirii de birouri, aflat acum în plin şantier. De mai mulţi ani încearcă să renoveze spaţiul, aproape că a finalizat etajul, unde şi‑a mutat deja birourile. „Criza asta...“, despre care spune că este ca o ciumă, a fost cât pe ce să‑i închidă businessul în 2009, când volumul de activitate a scăzut foarte mult, deoarece „nimeni nu voia să cumpere locomotive, nici măcar să repare sau să modernizeze“.

Înainte de a intra în amănunte despre greutăţile apărute odată cu prăbuşirea economiei, antreprenorul din Craiova povesteşte despre fiecare etapă a afacerii pe care a construit‑o înainte de criză.

În 1999, începe Ghiţă povestea, cumnatul lui, inventator, îi propune să se asocieze într‑un business pornit de la o invenţie proprie – un vitezograf destinat în special companiilor feroviare. Ionel Ghiţă nu se afla la prima încercare ca om de afaceri. Mai cochetase cu mediul de business, ocupându‑se de o firmă de amenajări interioare pentru a‑şi completa venitul modest de profesor. Decide atunci să vândă firma pentru 27.000 dolari, renunţă la catedră, după ce predase limba franceză timp de 20 de ani, şi porneşte pe un drum nou. Suma iniţială pentru demararea businessului Softronic a fost de 50.000 de dolari, o parte din bani fiind împrumutaţi de la prieteni şi rude.

„Am pornit Softronic eu, cumnatul meu, un prieten inginer – Ion Gîrniţă (n.r. – general manager în prezent), aici de faţă – contabila şi încă un tip, şeful producţiei de atunci, un geniu aş spune“, povesteşte antreprenorul. Începutul a fost foarte greu, mai ales că şase luni nu au reuşit să vândă nimic, chiar dacă deţineau un produs modern, de care CFR avea nevoie, spune el. Dar pentru că nimic nu durează la infinit, „ghinionul se sparge“ şi în noiembrie 1999 reuşeşte să vândă primul vitezograf şi să devină partenerul companiei de stat CFR. În al doilea an de activitate compania nou înfiinţată intră pe profit, iar în următorii ani îşi diversifică activitatea trecând de la vitezografe, contoare de motorină şi contoare de energie la modernizări de locomotive electrice, cel mai mare client fiind, evident, CFR Călători.

PRIMA LOCOMOTIVĂ. „Am reuşit apoi să facem prima locomotivă românească de fabricaţie nouă după revoluţie. Se întâmpla în 2008. O locomotivă cu motoare de curent continuu, pe care am numit‑o Phoenix, la jumătate de preţ faţă de alţi producători europeni – două milioane de euro“, intervine şi Ion Gîrniţă. Un produs inovator, realizat însă într‑o ţară complet nepregătită. Pe şinele din România nu se poate circula cu o viteză de 200 km la oră. Softronic reuşeşte totuşi să vândă două locomotive către CFR, după ce vânduse deja una către un transportator privat din Ungaria şi, mai apoi, către filiala din România a Deutsche Bahn (Căile Ferate Germane).

Criza a oprit însă avântul companiilor de a face achiziţii. Deşi capacitatea anuală a fabricilor Softronic este de patru‑cinci locomotive noi şi de 10–12 reparaţii şi modernizări, din cauza lipsei comenzilor s‑a construit numai o singură locomotivă şi s‑au făcut doar patru modernizări într‑un an.

http://www.money.ro/cum-fac-oltenii-loc ... 68351.html€

Astazi locomotiva a ajuns la Bucuresti cu A1692.

Ulterior dupa plecarea acestuia spre revizie locomotiva a fost garata cateva ore in depoul BC.

La ora 18:10 a plecat catre Faurei cu R873. Aceasta va face o serie de teste in poligonul de la Faurei, apoi se va intoarce la Craiova pentru inca o perioada destul de scurta. Probabil va ajunge la depoul BC.

Andrei, masina este noua sau facuta intr-o carcasa recuperata ?

Este nou nouta, prima locomotiva cu motoare asincrone produsa in Romania.

Ai si o inregistrare video cu sunet ?

Urmeaza sa le pun  

Dar de ce e cuplata cu o alta locomotiva?

Cam cum vroiai să fie transportată de la Craiova la inelul de la Făurei? Izolată (să se mai plătească o trasă şi, eventual, să facă blocare)?