Cum decurge o simulare de cutremur in Japonia fata de Romania. Elevii, invatati inca de mici sa faca resuscitare

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/10/61871754-2.mp4

Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 7. In Japonia, simularile pentru cutremur in scoli si gradinite se fac impreuna cu membrii comunitatii.

Autoritatile au programe de interventie rapida la nivel de cartier, atunci cand orasul e paralizat de undele catastrofale. Campania Stirilor PRO TV "Exista viata dupa cutremur" continua in acest episod cu exercitiile din unitatile de invatamant, unde copiii au diferite sarcini. Asta, in timp ce la noi in tara sunt simple evacuari, organizate ca sa fie la numar, desi sunt multe scoli si cladiri care stau sa cada.

Japonezii stiu cum sa supravietuiasca in cazul unui cutremur. Au provizii de alimente si adaposturi amenajate, iar la exercitiile organizate de pompieri in scoli participa si pensionarii din apropiere.

Femeile au sarcina sa pregateasca mancarea, in timp ce copiii amenajeaza corturile de campanie. Tot ei, alaturi de pompieri, ii vor primi pe sinistrati si ii vor caza in sali de sport si camine.

4 Martie 1977. La ora 21 si 20 are loc in Vrancea un seism de 7,2 pe Richter. 56 de secunde de trepidatii care la Bucuresti au provocat o tragedie. Peste 1500 de victime, 33 de blocuri prabusite in Capitala si alte 35 de mii de locuinte afectate in toata Romania. O tara cuprinsa de jale, la fix 40 de ani de zilele noastre, adica exact perioada de recurenta a marilor seisme de la noi.

In blocurile vechi din Bucuresti e jale si astazi. Majoritatea sunt subrezite de timp si de interventiile inconstiente ale proprietarilor. Li s-au macinat structurile de rezistenta si au coroziuni serioase la otel si la ciment. De zeci de ani discutam de cladiri cu bulina, de case- pericol public. Oamenii stiu ca sunt in primejdie, insa nici in 2017 nu sunt educati cum sa actioneze in cazul unui seism catastrofal.

In Romania se fac exercitii si aplicatii in scoli, in unele parcuri industriale si in cladirile noi de birouri, insa NU si in zonele cu cel mai mare risc, adica in blocurile cu probleme mari la structura.

In Japonia, o intreaga natiune participa, NU ODATA, ci de mai multe ori pe an, la exercitii despre cum sa actionezi unitar in fata unei catastrofe. De la copii la pensionari si angajati in sutele de mii de magazine din cladiri, mai mult sau mai putin rezistente, toti japonezii stiu cum sa se organizeze, sa colaboreze si sa se bazeze unul pe celalalt, atunci cand undele distructive se abat peste orasele lor.

Acest barbat participa sambata dimineata, la ora 7, la un exercitiu in caz de cutremur de la o scoala de cartier, in districtul Musashino. Este a 4 aplicatie la care vine in acest an, de fiecare data in calitate de presedinte al unei asociatii de proprietari din vecinatatea scolii.

In Japonia, e litera de lege ca intreaga comunitate sa participe la aplicatii. Exercitiul dintr-o scoala nu se rezuma doar la prezenta elevilor. Sunt chemati, cu randul, parintii lor, dar mai ales reprezentantii locatarilor din zona.

Dupa informare, toti participantii merg sa amenajeze adapostul temporar, cu corturi si spital mobil, care va functiona la scoala, in caz de mare calamitate. Cheia de la containerele cu cele necesare nu e doar la pompieri, ci si la presedintele asociatiei de proprietari, care are sarcini precise: el ii va organiza pe micutii dintr-o clasa, nu dascalii lor. Indatoriri clare au si femeile casnice care locuiesc in vecinatatea scolii. La nevoie, vin si pregatesc hrana. Pana atunci, explica elevilor cum sa prepare proviziile cu orez, ambalat simplu si eficient.

La Tokyo se stie clar si cine sunt pompierii si cei de la un spital vecin care vor ajunge la aceasta scoala. Sunt special desemnati ca, daca nu sunt in timpul programului, sa vina din timpul liber, fix la aceasta unitate scolara si nu convocati la serviciu sau in alta parte.

Asistentele de la cel mai apropiat spital le explica elevilor de clasa a 8-a ca ei vor fi cei care vor ajuta la amenajarea adapostului temporar din sala de sport. Vor fi aduse locuinte provizorii, din carton, insa elevii vor asigura sprijinul batranilor.

Asistenta: "Ganditi-va ca sunt oameni raniti, voi ii veti cobori aici pe scari, ganditi-va ca voi cunoasteti scoala, aici vor ajunge batranii."

Cutremurul din 4 martie 1977 a facut mai multe victime decat tot restul cutremurelor mari produse vreodata in Romania la un loc. A avut loc seara si populatia nu a stiut ce sa faca. Ceausescu s-a bazat insa pe Armata si a instaurat Legea martiala, pentru furtul din imobilele prabusite.

Dictatura vremii a insemnat o buna coordonare intre spitale, aspect ce pare ca lipseste astazi, dovada fiind tragedii mai mici, de genul celei de la Colectiv.

Elevii japonezi sunt invatati inca din clasele primare sa faca resuscitare si sa foloseasca defibrilatoare.

Primarul si viceprimarul districtului sustin ca doar cu participarea comunitatii pot concepe gestionarea unei crize.

Vorbim de o societate in care lumea sta frumos la rand, in statiile de transport, unde nu se vorbeste tare pe strada si unde valurile de oameni circula civilizat, in marile orase. O tara in care imobilele afectate nu sunt pazite deloc, pentru ca furturile si spargerile din locuinte sunt inexistente. Si unde codul onoarei impune sa iti ajuti semenii, pentru ca te ajuti pe tine.

Laboratoarele speciale in care japonezii construiesc blocuri chiar si de 20 de metri inaltime, pentru a le testa la cutremur

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/11/61871921-2.mp4

Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 8. Campania "Exista viata dupa cutremur" ajunge in laboratoarele speciale in care niponii fac cercetare minutioasa pe constructii ridicate din temelii, la o scara de unu la unu.

Astfel de locuri primesc finantari uriase de la stat pentru studiul miscarii structurilor si doar americanii mai au facilitati asemanatoare.

Niponii spun ca isi imbunatatesc codurile din constructii daca studiaza cladiri in marime naturala, in timp ce sunt zgaltaite si avariate de unde provocate artificial. Blocuri de pana la 20 de metri inaltime, case de lemn sau piloni de la poduri, toate sunt initial construite in laborator si apoi sunt zguduite dintr-o parte in alta, cu ajutorul unor motoare de vapor.

Metoda este folositoare mai ales in domeniul importului de tehnologii si materiale in constructii, pentru ca orice intra nou in Japonia trebuie sa fie verificat.

Japonia este impartita in 47 de prefecturi, fiecare cu municipii orase si sate. Capitala Tokyo e recunoscuta drept cea mai scumpa capitala a lumii, in timp ce Japonia este considerata a doua in lume, sub aspect tehnologic, dupa Statele Unite si a treia, dupa americani si chinezi, ca putere de cumparare.

Modul de viata foarte bine organizat, etica profesionala solida si o economie extrem de puternica reprezinta tridentul de ingrediente care le-a permis japonezilor sa poata duce echitabil lupta cu marile cutremure.

Insulele nipone sunt formate la îmbinarea a 3 placi tectonice: placa Pacificului, cea a Filipinelor si cea Euroasiatica. La imbinarea lor, crusta pamantului este foarte instabila si japonezii au in jur de 1500 de cutremure pe an, de 5 sau chiar 6 ori mai mult decat au loc in Romania.

Alarma dintr-un sat din nordul Japoniei a fost asezata de primar pe cea mai inalta cladire, intr-o localitate cu multe case vechi. Imobile care rezista la cutremure serioase si salveaza vieti.

In Japonia, casele cad atunci cand cutremurele sunt atat de puternice incat modifica relieful. Cand se crapa falii intregi de pamant, insa chiar si atunci casele sunt sectionate la baza, dar nu colapseaza in totalitate. Se prabusesc doar cele foarte subrede si fara nicio forma de consolidare.

Exista in mai toate marile orase cladiri vechi, din lemn si materiale tip BCA. Cei mai multi proprietari au cautat insa sa si le fortifice, dupa metode mai mult sau mai putin scumpe, dar eficiente.

Specialistii japonezi au inteles ca n-au cum sa imblanzeasca furia cutremurului, asa ca i-au invatat jocul. Au strans date din subteran si din cladiri si monitorizeaza anual comportamentul structurilor.

Calculele minutioase sunt dublate de studii de laborator. Iar in Japonia cand spui laborator pentru testarea structurilor la cutremur, spui hale uriase, in care cladirile sunt ridicate la scara 1 la 1 si apoi zguduite pe platforme gigant, miscate cu motoare de vapor, de jos sau din lateral.

In Japonia, orice metoda de constructie noua, orice proiectare inovativa, orice material de constructie importat sau orice metoda de consolidare trebuie testate asttfel, inainte sa poata fi puse in aplicatie pe teren. Asa vezi blocuri intregi cum se misca la unde devastatoare, asa vezi cum actioneaza case cu si fara ramforsari, asa vezi daca o caramida importata din tari fara activitate seismica, cum importa si Romania, poate fi buna si in locuri unde cutremurele sunt mari si dese.

Acest laborator al unui institut din orasul Tsukuba are 45 de metri inaltime, putand testa constructii de pana la 25 de metri. In astfel de hale uriase se nasc idei salvatoare, cladirile devin mai maleabile, sunt inventati pereti care nu se mai crapa, ci doar se isca si salveaza viata oamenilor. Un cercetator explica:

Si ministerul Dezvoltarii, si Institutele de pe langa Universitati, dar si companiile mari din constructii si-au amenajat astfel de laboratoare de incercari. Avem si noi unul la Iasi si altul in Bucuresti, insa romanii nu pot testa decat structuri mici: un perete, sau cel mult un nivel de casa.

Japonezii sustin ca e foarte important sa vezi cum se misca intreg ansamblul, la diverse intensitati, la unde pe orizonta sau pe verticala si la cutremure produse la mare sau mica adancime. Rezultatele cercetarii nu raman la sertar.

Odata la 10 ani se modifica, in general, normativele japoneze in domeniul constructiilor. Nimeni nu-si permite sa ignore cercetarile specialistilor: de zeci de ani, seismele dicteaza structura si forma constructiilor si nu imaginatia investitorilor.

Degeaba-i construit imobilul ca la carte, dupa tehnologii moderne din alte tari, daca nu este ridicat in functie de modul cum se misca scoarta de sub el, intr-un oras din Japonia.

Tot in laborator japonezii au vazut, inca din anii '80, cum se misca o cladire atunci cand isi pierde mai multi pereti de la interior si astfel i se poate modifica centrul de greutate. Poti vedea practic si de ce o structura piramidala, cu baza mare, e mult mai rezistenta decat un bloc pe stalpi, cu spatii comerciale la parter si iesiri "in consola", in goana dupa spatiu, la nivelele superioare, asa cum vezi la multe blocuri noi din Bucuresti.

Sunt notiuni elementare de fizica, completate cu teste edificatoare. Reguli simple, pe care, teoretic, le stim si noi, dar pe care, din cauza legislatiei permisive si a dezinteresului autoritatilor, NU le aplicam.

In vreme ce noi traim relaxati, cu speranta ca poate cutremurul nu ne va lovi tocmai pe noi, Japonia se pregateste deja pentru urmatorul seism major. Fac calcule si testeaza intens, isi cunosc terenul si tipul de seism. Au toate informatiile pentru noi coduri de proiectare, stim cum sa consolideze si inoveaza permanent.

Salvarea in caz de dezastru. Ce reprezinta abtibildul cu triunghi rosu care este pus pe ferestrele cladirilor din Japonia

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/12/61872080-2.mp4

Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 9. Campania Stirilor Pro TV va arata in acest episod ce obligatii au oamenii din orasele Japoniei, indiferent daca stau intr-un imobil nou sau vechi.

In timp ce la ei normativele din constructii sunt periodic corectate si imbunatatite, pentru a preintampina dezastre, la noi autoritatile se fac ca nu vad ori de cate ori legislatia este incalcata.

Cat de mult te poate ajuta o trapa in balconul de la bloc, ce obligatii ai atunci cand ridici o cladire, indiferent cat de mic este terenul de sub ea, si mai ales cum folosesti scolile si gradinitele in cazul unui dezastru? Sunt intrebari la care japonezii au gasit raspunsuri prin solutii inteligente, care salveaza vieti.

Daca undele avariaza cladirile, niponii mai au o sansa, iar in momentele de cosmar de dupa o tragedie mare, stiu ca se pot baza inclusiv pe ajutorul copiilor.

Japonezii au stabilit inca din anii '30 ca modul in care construiesc este prioritate nationala. Indiferent in ce oras nipon te gasesti, se observa lejer atentia cu care aceasta natiune si-a perfectat, in timp, modul de a ridica imobile trainice. Pare ca este o obsesie nationala sa ai extramasuri de siguranta, in cladiri care oricum au fost gandite sa reziste la intensitati seismice mari. Normativele japoneze in constructii au precizari clare in tot ce tine de evacuare si protectia vietii, chiar si in conditiile in care structurile sunt bine concepute.

Nu vorbim despre cladiri vechi, ci de imobile ridicate in ultimul deceniu. Fiecare locatar stie cum sa actioneze atunci cand are loc un cutremur mare si ii este simplu, pentru ca la fiecare etaj exista anumite ferestre, marcate cu un abtibild, cu triunghi rosu.

Aceste ferestre sunt cai de evacuare atunci cand cladirea are avarii structurale mari si nu mai este posibil accesul de la baza imobilului.

Acest hotel are la toate ferestrele astfel de scari verticale, desi constructia are si o scara exterioara mare si lift interior. De altfel, asa au fost amenajate in ultimul timp mai toate imobilele japoneze. Cu lift interior dar scarile pe exterior, pe modelul motelurilor unde toate usile de la locuinte dau intr-un hol lung, cu avacuare rapida.

Romania, prin comparatie, nu are cai de acces sau planuri de evacuare rapida pentru niciuna din cladirile cu bulina, desi unele dintre ele au la parter sali de spectacole, magazine si sedii ale unor institutii publice. La multe blocuri romanesti din anii '60, scarile interioare sunt amenajate in spirala, in jurul liftului, sau imediat langa el, fiind considerate extrem de periculoase la cutremur.

Japonezii sustin insa ca scarile blocurilor lor sunt zone sigure, nu se prabusesc si nu au avarii majore la seisme de amploare, lucru dovedit odata la cativa ani, cu ocazia unor zguduituri serioase. Mai fac si japonezii derogari in in privinta scarii exterioare, dar doar in anumite conditii.

Pompierii din Tokyo sustin ca la majoritatea cutremurelor mari, trepidatiile distructive sunt urmate de incendii. E o atentie sporita in privinta surselor de foc. Imobilele au conductele de gaze in afara structurii, putand fi usor inchise, sau reparate. Iar in zona caselor vechi de lemn, cablurile stradale de electricitate sunt bine camasuite, sa nu se rupa si sa cada pe structurile ignifuge.

Si e lege in constructii sa nu ridici imobile liptie unul de celalalt. Pentru ca focul sa nu se raspandeasca de la un bloc la altul, dar mai ales pentru ca structurile sa se miste independent, la cutremur. Profesorul Kabeyasawa, de la Centrul pentru Risc Seismic din Tokyo explica: "Exista normativ, trebuie sa lasi si intr-oi parte si in alta o jumatate de metru."

Profesorul Kabeyasawa a fost si in Turcia, in 1999, in Nepal acum 12 ani, dar si anul trecut in Italia, si afirma ca structurile alipite prezinta risc sporit la cutremur.

Fortele care misca imobilele se multiplica asupra structurii de la coltul strazii. Cercetatorul Kabeyasawa sustine ca tragedia blocurilor prabusite din Turcia s-ar putea repeta oricand si la noi in tara, pentru ca avem multe zone cu cladiri vechi si noi, lipite "la calcan", cum se mai spune in termeni tehnici.

Se stie ca undele cu vibratie inalta ataca cladiri mici, in timp ce undele cu vibratie joasa le ataca pe cele inalte. Fiecare structura are propria miscare, si cand sunt lipite, colapsul poate interveni mai usor la imobilul mai batran. Cu alte cuvinte, o casa interbelica din Bucuresti are toate sansele sa nu pice la cutremur mare, daca a fost cladita rezistent, dar se poate prabusi daca de ea a fost alipita o structura noua, care se va balansa in mod diferit, la seism.

Normativele romanesti in constructii prevad modele de calcul in proiectare doar pentru fiecare cladire in parte, nu pentru modul cum "lucreaza" la cutremur ambele structuri. Japonezii sustin ca au si ei cladiri vechi, alipite, pe care vor sa le consolideze dupa o inventie brevetata in Statele Unite.

Modelul japonez prevede si multe constructii tip piramida, pe care le-am gasit si in Chile, in 2010. Astfel de imobile sunt construite in trepte, dupa ce autoritatile au aplicat notiuni elementare de fizica: centrul de greutate coborat face imobilele mai sigure, iar dezvoltatorii pot obtine turnuri mai inalte si mai solide. Cladirile piramidale nu sunt decat acolo unde solul impune o structura cu baza marita, atunci cand fundatiile mari nu asigura suficienta rezistenta. In plus, toate structurile inalte au fost proiectate inca din anii '60 sa "se balanseze" odata cu miscarile pamintului, avind fundatii flexibile.

Primele standarde de rezistenta seismica in constructii au fost adoptate in Japonia in 1923, cu circa 40 de ani inainte de primele masuri similare, adoptate in Romania. Insa din 1981, dupa un cutremur devastator in prefectura Myiagy, au prevazut clar in normative ca "pana la 6 pe Richter structurile pot sa permita crapaturi la elementele de rezistenta, insa cladirea nu trebuie sa cada, la intensitati peste 6."

Normativul privind trapele din balcoane a fost introdus in 2011 si tot atunci a fost introdusa obligativitatea monitorizarii permanente a solului, in zone cu teren nisipos si multe imobile vechi. Este o obligatie a autoritatilor locale, sa tina sub observatie continua perimetrele cu potential de deplasare, la seism. Un roman dintr-un astfel de cartier din Tokyo are amplasate in fata locuintei o serie de senzori.

Blocurile stau drepte in Japonia, desi sunt periodic atinse de unde distructive. Cele mai multe constructii japoneze noi sunt fie pe structura metalica, fie din panouri prefabricate de beton.

Japonezii au ajuns la performanta de a ridica blocuri cu cate 3 etaje pe structuri din lemn, imbinate ingenios. Iar angajarea muncitorilor se face exigent pe santierele japoneze, unde nu exista salariati necalificati sau platiti "la negru", pentru ca toti fac o specializare inainte sa lucreze la vreun proiect.

Da ce e la astia de la PROSTTV, film-serial Japonezii si Cutremurele?

Se numeste CAMPANIE...
Poate baga si romanul ceva la cap.
O iluzie, evident...

Da, campanie de publicitate, ia uite ce post tare este proteveul, ca noi suntem prosti si daca ie cutremur murim ca prostii si ei ne invata, ce oameni cu suflet, ce caracter, ce norocosi suntem ca avem proteveul, de maine imi donez economiile la proteveu si las televizorul deschis toata ziua sa urle proteveul sa auda si vecinii ca si ei ie prosti.
(a se citi intre "")

Referitor la aberatia ca "romanii ie prosti", asa facuse una din CA-ul din TVR, zicand ca "nu trebuie sa faci audienta ca sa-ti indeplinesti misiunea publica", asta fiind o scuza ieftina pentru faptul ca ei sunt in general cu audienta zero. Pe sistemul "noi la tevere n-avem audienta deoarece noi avem emisiuni prea intelectuale pentru romanii care ie prosti"

shoppy wrote:
Da, campanie de publicitate, ia uite ce post tare este proteveul, ca noi suntem prosti si daca ie cutremur murim ca prostii si ei ne invata, ce oameni cu suflet, ce caracter, ce norocosi suntem ca avem proteveul, de maine imi donez economiile la proteveu si las televizorul deschis toata ziua sa urle proteveul sa auda si vecinii ca si ei ie prosti.
(a se citi intre "")

Sincer eu aș prefera să nu citesc deloc astfel de răbufniri stupide, cu ghilimele sau fără.  

Oamenii fac niște reportaje pe cheltuiala lor până la urmă, îi finanțează statul și nu știu eu? Mie mi se par interesante și măcar așa mai ajung niște informații elementare la populație, de exemplu că ar trebui să-și prindă corpurile de mobilă de pereți. Informații elementare pe care ar trebui să le ofere statul din proprie inițiativă prin campanii pe banii lui. Nu o face, pentru nimeni nu e interesat de soarta maselor în general, nu doar când vine vorba de cutremur. Ce contează pagubele estimate de miliarde de euro, ei o să plângă de mila poporului cocoțați pe dărâmături.

Iar când un privat face treaba statului, vajnicul român "știe-tot" decretează că sunt o porcărie, auzi tu nenorociții, vor să facă profit pe spatele sărmanilor! Multinaționalele maică! Bravo băieți, v-ați unit în simțire cu comuniștii care ne conduc! Poporul ăsta are nevoie de o dictatură în stil rusesc, că prea s-a învățat cu binele.  

Unde si cand va avea loc urmatorul cutremur mare? Cum cerceteaza si estimeaza expertii japonezi miscarile pamantului

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/14/61872621-2.mp4

Exista viata dupa cutremur, lectia japoneza, EPISODUL 10. Estimari privind un viitor cutremur mare facute cu 10 ani inainte si predictii furnizate, atentie, in timp real, pentru replici la seisme devastatoare.

Pe toate le primesc japonezii de la seismologi si matematicieni. Campania Stirilor PRO TV "Exista viata dupa cutremur" va prezinta astazi modul in care Japonia cerceteaza miscarile telurice. Tara are harti privind hazardul seismic actualizate anual, care dicteaza tipul de constructii din anumite zone, de la blocuri inalte, pana la stalpii de iluminat stradal. Pana si asfaltul este testat cu masini fara sofer.

Japonezii incep sa rada cand aud ca la noi nu se face prea multa cercetare, in schimb construim cladiri si facem amenajari bazate pe coduri invechite si calcule estimative. Niponii fac machete la scara mare, pe care le studiaza ani de zile inainte sa dea unda verde unei constructii. Cerceteaza cutremurele care se produc la ei si pot oferi predictii care salveaza vieti si dicteaza regimul constructiilor.

Unde si cand va avea loc urmatorul cutremur mare? Cat de intens va lovi o anumita zona si, mai ales, cat de catastrofal va fi pentru o comunitate sau alta? Acestea sunt intrebarile pe care autoritatile japoneze le pun an de an. Sunt o natiune fortata sa se descurce in fata naturii, cum stie mai bine. Iar aceasta tara, cu dezvoltare halucinanta si un nivel de trai ridicat, demonstreaza ca stie si poate sa faca fata oricaror seisme majore.

Hiroe Miyake este cercetator seismolog si membru al Institutului de Cercetare a Dezastrelor din Tokyo.

Hiroe Miyake, profesor seismolog: "Sa faci o predictie, sa stii cand are loc, e foarte greu… Se fac insa scenarii. Putem face usor harti."

Pana sa poata anticipa un seism, japonezii au intocmit harti de hazard pentru fiecare localitate in parte. Au cartografiat fiecare metru patrat de teren si pot spune cu certitudine cum afecteaza solul dintr-un anumit loc cladirile. Japonezii fac multe scenarii, cunosc in amanunt intreg subteranul insular si pe cel din platforma continentala, colecteaza toate datele inregistrate dupa fiecare miscare, se perfectioneaza, in speranta ca vor reusi candva sa anticipeze. Cercetarea cutremurelor primeste finantari generoase, pentru ca e vitala in tari ca Japonia.

Nu numai ca se construieste mai rezistent pe baza hartilor de hazard seismic, dar japonezii merg pana acolo incat stiu si ce tip de materiale mai mult sau mai putin flexibile sa foloseasca la stalpii de iluminat stradal, la panotajul stradal si la fatadele cu multe reclame.

Bogdan Enescu cerceteaza cutremure. E profesor seismolog, locuieste in orasul Kyoto, dar face periodic naveta la Tokyo, la peste 400 de kilometri. Nu vine sa lucreze la vreun Institut de Seismologie, cum ati crede, ci la Facultatea de Matematica. Colaboreaza cu specialisti din Departamentul de Statistica si impreuna lucreaza la viitoarele harti seismice ale Japoniei. Seful departamentului ne arata cat de bune au fost predictiile pentru perioadele anterioare, atat pentru zona Tokyo, cat si pentru restul tarii.

Statisticienii pot preconiza unde are loc urmatorul seism major, dar nu pot spune cat de distructiv va fi. Si in functie de predictii si studiul seismelor, in Japonia se imbunatatesc materialele de construcii de la drumuri, nu numai de la case.

Cativa cercetatori tineri la un institut din Nordul capitalei Japoniei vorbesc despre atentia sporita la tipul de asfalt necesar pentru diverse zone ale Japoniei. Unde sunt cutremure mai dese si cu durata mai mare, se pune un asfalt mai elastic, care sa absoarba mai usor socul.

De altfel, la acelasi institut sunt folosite tehnologii hi-tech pentru a verifica toate tipurile de asfalt ce urmeaza sa fie asezate in regiunile tarii. Pentru ca la japonezi unul e asfaltul din prefecturile cu suprafete colinare, cu alunecari dese de teren, si altul este la campie.

Fiecare masina are greutatea unui TIR incarcat cu 30 de tone si circuitul de testare include si tuneluri si o portiune de autostrada, pe 6 kilometri, in marime naturala. Aici se testeaza periodic si modul in care pompierii intervin, in caz de drum blocat din cauza calamitatilor. Surprinzator, tot aici am descoperit si ca japonezii creeaza machete la scara mare, in privinta barajelor si a hidrocentralelor din Japonia. Niciuna nu este construita pe rau, daca nu e testata intens anterior, in laborator. Specialistii lor nu concep sa dea unda verde vreunui proiect de drum sau pe rauri, fara sa stie la perfectie cum va functiona in anumite zone, cu seismicitate diferita.

Lasati ca la Central atomica  Fukushima s-au facut de râs.

Pai uite ca cineva deja ia apararea si luada, deci misiune indeplinita.
In rest, in afara de panicosii sa fi devenit si mai panicosi sau discutii pe la colturi fara nici o urmare, efecte zero barat, ce?, au dat toti navala sa-si faca provizii in caz de dezastru sau au organizat proteste pentru reconsolidarea cladirilor si nu stiu eu?

Exercitiu de simulare a unui cutremur care in Japonia dureaza o zi, finalizat in 20 de minute in Capitala: "A decurs corect"

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/15/61872895-2.mp4

Autoritatile romane par ca vor sa ia in serios amenintarea unui cutremur de mari proportii, asa ca au chemat la Bucuresti mai multi specialisti japonezi pentru planuri si simulari, inclusiv in scoli.

Din pacate, exercitiile sunt departe de ceea ce ar trebui sa fie intr-o tara cu activitate seismica intensa. Dovada ca miercuri, la Colegiul "Gheorghe Asachi" din Capitala, in 20 de minute era gata treaba, in timp ce in Japonia ar fi durat mai bine de jumatate de zi.

Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Bucuresti, ora 10.00. Suna alarma. Din acest moment, conform simularii, se presupune ca a inceput cutremurul. Copiii se lipesc de perete si isi tin caietele si manualele deasupra. Asa au fost invatati de diriginti care, la randul lor, ar fi fost instruiti de angajatii ISU.

Unii specialisti nu sunt insa de acord cu aceasta prima miscare.

Emil-Sever Georgescu, cercetator Institutul Urban INCERC: "Langa perete exista aceasta problema ca panourile ar putea sa se desprinda si sa fie un mic pericol. Ne protejam langa perete stand in genunchi si coate, iar cu mainile langa cap se protejeaza ceafa intr-un mod care asigura o protectie minimala."

La randul lor, japonezii isi invata copiii sa intre repede sub banci si sa ramana acolo cand pana se linistesc lucrurile. La fel le-au spus cei de la ISU si elevilor romani, numai ca astazi nu au participat la simulare. Au transmis insa ca in anumite cazuri se recomanda adapostirea intr-o zona cat mai indepartata de spatiile vitrate, adica departe de geamurile care se pot sparge.

Elevii de la Asachi au fost condusi in curte de profesori. Acolo ii asteptau cativa voluntari de la Crucea Rosie si primarul sectorului 6. Dupa 20 de minute, simularea a fost considerata un succes.

Laura Apostol, director Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" Bucuresti: "Am evacuat cele 10 clase in 3 minute."

Gabriel Mutu, primarul sectorului 6: "Din punctul meu de vedere, simularea a decurs corect."

Daca ar vedea imaginile filmate la Bucuresti, japonezii ar avea, in stilul lor politicos, cateva obiectii. La ei, o simulare facuta in scoala dureaza toata ziua. La ea participa toti presedintii asociatiilor de bloc din zona si reprezentantii firmelor din vecinatate. Scoala devine adapost in caz de dezastru, toata lumea stie exact ce are de facut. Este acordata o importanta deosebita si orelor de dupa cutremur, iar simularile nu se incheie odata cu evacuarea elevilor. Primarul sectorului 6 spune acum ca si el ar vrea acelasi lucru.

Gabriel Mutu, primarul sectorului 6: "Avem un proiect pe care dorim sa il derulam in sensul ca toate scolile din sectorul 6 sa fie dotate cu mancare neperisabila si saltele."

Edilii nu pot fi acuzati de rea intentie, cert este insa ca aceste simulari trebuie luate mult mai in serios. In Romania se tot vorbeste de o vreme despre cutremur ca despre un bau-bau din povesti care poate vine, poate nu vine, dar aparent prea putini factori de decizie constientizeaza ca e o problema de viata si de moarte.

Daca elevii din Japonia stiu exact ce au de facut atat in ce ii priveste pe ei, cat si in ceea ce priveste comunitatea, tinerii nostri raman dupa aceste simulari cu ce ii invata de la ele.

Cum isi construiesc japonezii cladirile pentru a rezista cutremurelor mari. Diferentele intre santierele lor si ale noastre

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/17/61873481-2.mp4

Campania "Exista viata dupa cutremur" va arata cata atentie acorda japonezii santierelor, acolo unde controlul lucrarilor se face cu firme private, iar pentru vicii de structura exista pedeapsa cu inchisoarea pentru toti cei implicati in proiect.

Asiaticii dau o garantie de 10 ani la vanzarea locuintei si termene de valabilitate care difera de la 25, pana la 85 de ani, in functie de tipul de structura. In felul acesta au o piata imobiliara sigura, in care ai certitudinea ca vei cumpara si vei locui intr-un camin rezistent la seism.

Pentru a fi rezistente la cutremur, cladirile trebuie sa fie suficient de rigide la unduirile inainte si inapoi dar si suficient de flexibile pentru balans. In Japonia gasesti fundatii cu ramforsari, schelete interioare din metal, amortizoare insurubate, bretele care sa impiedice leganari catastrofale, dar si zidarii moderne cu grinzi care absorb socurile.

Tokyo ocupa aproape intreg sudul campiei Kanto adica cea mai mare suprafata de teren plat din Tara Soarelui Rasare. Este pe buna dreptate unul dintre megacity-urile lumii, intr-un stat in care codurile din constructii sunt imbunatatite cel putin odata la un deceniu. Si toate orasele japoneze au harti de hazard seismic, afisate public, documente cu informatii vitale, de care se tine cont in proiectare.

Dincolo de proiect, toti dezvoltatorii trebuie sa respecte in Japonia o lege clara: garantia de 10 ani la vanzare. Concret, vanzatorul raspunde timp de 10 ani pentru avarii la structura locuintei. In cazul constructiilor de lemn, garantia este de doar 5 ani. Si nu doar primul vanzator ofera aceasta garantie, ci oricare dintre urmatorii proprietari. Asa ca orice japonez e atent la ce cumpara, pentru ca la randul sau va trebui sa ofere garantie cand va vinde locuinta. Iar daca stie ca a cumparat un imobil vechi, trebuie sa se asigure ca il va consolida, altfel ce garantie sa ofere la randul sau viitorului proprietar? Iar raspunderea e si civila, adica financiara, si de ordin penal.

Cutremurele mari si dese au adus in atentia japonezilor si termenul de valabilitate al cladirii. Nu e impusa prin lege, ci e o recomandare, dar chiar si asa se tine cont de ea. Unele structuri din lemn au valabilitate 35 de ani, in timp ce blocurile moderne au 80 de ani. Datele oficiale ale Ministerului dezvoltarii din Japonia arata ca, in medie, cladirile lor au o durata de viata de 27 de ani, mai putin decat in majoritatea tarilor lumii.

El este arhitect si a proiectat un bloc ingust, intr-un cartier din Tokyo. Imobilul e ridicat pe 30 de metri patrati, fara sa fie lipit de blocurile vecine. E cat o garsoniera pe etaj, si abia ai loc sa te invarti in casa, mobila fiind adusa in pachete sau ridicata pe fereastra.

La receptie participa o firma privata, pe langa inpectia de stat si primarie, iar arhitectul spune ca intreg blocul e din prefabricate din beton armat, fiind considerate mai sigure. Blocul va avea o valabilitate estimata de 60 de ani, nu are subsol si a primit stampila de trecere din punct de vedere al rezistentei seismice. Sunt 148 de companii acreditate in tara, si acolo unde santierul e sigur, firmele respective pun o cruce verde inca de la turnarea fundatiei, sa stie oamenii ca viitorul blocul va fi sigur.

Dirigintii de santier risca inchisoarea daca ar inchide ochii la modificarea proiectelor. Sunt de multe ori angajati ai firmelor care fac controlul, asa ca nici dezvoltatorul, nici proiectantii sau constructorul nu ii pot fenta, in cazul in care ar vrea sa faca rabat la calitate.

In Romania poti sa iei autorizatie pentru ceva si sa ridici altceva. Proiectul sa fie intr-un fel si apoi sa il modifici prin note si anexe, dupa bunul plac al investitorilor. In Cluj, oras in care piata imobiliara a explodat in ultimul deceniu, cativa arhitecti adunati intr-un ONG au sesizat in presa ca un bloc nou are probleme la structura, dupa ce au aflat ca din proiect au fost eliminate niste grinzi, care ar fi trebuit sa confere rezistenta cladirii.

Inspectorii clujeni in constructii s-au sesizat abia dupa ce informatia a aparut in presa si au mers in control la cladire. Asa au aflat ca proiectantul inclusese initial grinzile, insa in faza de executie a decis sa le dea jos pentru o mai usoara compartimentare a imobilului. A facut asta printr-o nota suplimentara cu putere de proiect, sustine inginerul de santier. Omul spune insa ca pana la urma grinzile au fost montate, asa cum era prevazut initial, si acum blocul nu are nicio problema de structura, fiind extrem de sigur.

Inspectia de stat in constructii a amendat initial firma constructoare, dar ulterior montarii grinzilor a dat aviz ca lucrarile pot continua, constructia fiind sigura. Nimeni nu poate spune insa in cate alte blocuri din Romania s-au modificat proiectele, in cate se renunta la elemente importante sau se folosesc alte materiale decat cele precizate initial.

E un sistem subred, in care investitorul neresponsabilizat urmareste doar profitul, in care proiectantii seriosi sunt evitati si in care reteta dezastrului mai include furtul din materiale si proasta executie, cu firme fara experienta. Dezinteresati, inconstienti, guvernantii nostri permit incoerenta legislativa in constructii, sperand ca norocul va fi de partea noastra.

Sistemul inovator prin care constructiile vechi pot fi izolate seismic. Situatia disperata a unor locuitori din Capitala

http://vid2.stirileprotv.ro/2017/03/19/61873791-2.mp4

Bucurestiul are sute de imobile subrede, iar locatarii se roaga sa nu li se intample ceva rau.

Campania Stirilor PRO TV "Exista Viata dupa Cutremur" vorbeste despre izolarea seismica prin proceduri care au fost folosite si la noi, pentru Primaria Capitalei si o aripa a Spitalului Coltea. Expertul care a gandit aceste sisteme se afla la Tokyo. Ne-a povestit cat de simplu pot fi consolidate constructiile vechi, prin amplasarea unor dispozitive speciale sub ele.

De 6 ori in 22 de ani. Adica aproape odata la 4 ani. Cu o asemenea rapiditate sunt imbunatatite normativele in constructii din Japonia. Tara Soarelui Rasare are orase cu cladiri semete, blocuri si case de diverse tipuri si marimi, legate prin retele moderne de transort rapid. Sunt aglomerari urbane care astazi par de neclintit, desi la ce seisme lovesc periodic zona insulara, ai crede ca le inghite pamantul cu totul.

La cutremure mari blocurile nu cad in Japonia, se prabusesc doar case vechi si acelea in special in zone rurale, acolo unde epicentrul se afla sub respectivele localitati si unde se produc modificari de relief. Au picat insa multe blocuri in 1995. E vorba de imobile ridicate din start pentru a permite spatii comerciale la parter, o moda in proiectarea mondiala, de acum 50-60 de ani. Sunt tipuri de structuri pe care astazi arhitectii japonezii fie le evita, fie daca le fac, le izoleaza seismic.

Si primele solutii de izolare moderna a cladirilor au fost aplicate la cladirile universitare. Universitatea de Tehnologie din Yokohama are niste blocuri masive, despre care insa speciaistii sustin ca pot avea probleme la cutremure mari, pentru ca sunt inalte si ridicate dupa normative mai vechi. Una dintre cladiri deja a fost izolata seismic, printr-un sistem inovator, care nu a presupus un deranja mare la structura.

Inventia ii apartine profesorului cercetator Akira Wada, o somitate in societatea japoneza. Conduce comisiile de expertiza la imobile, atunci cand are loc un seism devastator si face de 50 de ani cercetare in acest domeniu. A fost la Bucuresti si a vazut cum isi risca viata oamenii in cladirile vechi, neconsolidate, desi la nivel national, problema e ignorata.

Profesorul Wada spune ca exista solutii, indiferent cat de veche este cladirea, iar metodele nu impun neaparat evacuarea imobilelor sau consolidari care sa modifice estetic structuri cu valoare arhitecturala. Sistemele inventate de specialistul nipon au fost folosite si la Bucuresti, la sediul Primariei si la o aripa a unui spital, ambele fiind acum izolate seismic.

Japonezii s-au orientat rapid catre toate cladirile vechi apartinand institutiilor de stat - scoli, gradinite, spitale si campusuri universitare au primit niste proteze metalice care sa le asigure suficienta rezistenta la seisme mari. Se asteapta ca imobilele vor avea daune, in unele cazuri majore, insa nu se vor prabusi, iar cei din interior vor putea scapa cu viata. Sunt interventii pe exteriorul cladirilor, iar specialistii niponi spun ca la interior nu exista deranj, asa cum se intampla in multe din blocurile consolidate in Romania, in ultimul deceniu. La noi se sparge blocul din temelie pana la acoperis, in timp ce oamenii traiesc in praf si zgomot.

In Japonia nici macar nu exista obligatia prin lege, ca oamenii sa isi consolideze propriile locuinte. Exista insa imprumuturi de la autoritatea locala, pentru cei nevoiasi, in timp ce intreaga societate e impinsa de la spate de cutremure devastatoare, asa incat sa consolideze din proprie initiativa si sa construiasca trainic.

Un bloc cu 4 etaje din cartierul Pajura e plin de crapaturi, chiar si pe colturile cladirii, iar locatarii se plang ca toate aceste crevase se maresc la fiecare nou cutremur. Cele mai multe fisuri sunt vechi de zeci de ani, iar o tanara care locuieste la parter, sustine ca la cel mai recent seism, de peste 5 pe Richter, i-a crapat si tencuiala de la interior, dupa ce isi facuse renovare in mai multe randuri. Are locuinta pe coltul cu crapatura mare, iar blocul a fost expertizat la cererea proprietarilor. Presedintele de bloc sustine ca imobilul a fost incadrat in clasa a doua de risc, neavand o structura mare, cu multe etaje, insa oamenii tot se simt in pericol. Clasa a doua inseamna pagube mari la seism, dar risc de colaps mai scazut, si nici nu poate intra in programul cu finantare de la stat.

Consolidarea ar costa in jur de 100 de mii de euro, adica 10 mii de euro de apartament. Cand presedintele asociatiei a pus in discutie problema, unii dintre proprietari ne-au aratat fluturasi de pensie de 500 de lei, din care jumatate merg la intretinere.

Reprezentantul proprietarilor sustine ca blocul a inceput sa se scufunde intr-o parte, si de aici toate problemele. De vina ar fi ADP-ul de sector si primaria, pentru ca au permis langa bloc o parcare exterioara fara scurgere si toate infiltratiile ajung in jurul cladirii, lucrand la temelia ei.

Seful de bloc spera ca vor avea castig de cauza la tribunal, intr-un proces pe care il vor intenta primariei, si astfel vor obliga administratia locala sa le consolideze blocul. Doar ca si pentru proces, trebuie sa voteze in sedinta, si unii proprietari au anuntat ca nu vor ca asociatia sa aiba cheltuieli de judecata, fara nicio garantie de succes, in instanta. De ani de zile oamenii stau cu blocul crapat si nu ajung la un consens in privinta consolidarii, desi e vorba de doar 12 familii. Povestesc in schimb cum traiesc fiecare seism care are loc.

De ani de zile, oamenii se obisnuiesc cu ideea ca stau in imobile nesigure. Sunt multe blocuri din Bucuresti care nici macar nu au fost expertizate, pe langa cele 300 incadrate in clasa 1 de Risc Seismic si alte cateva sute in clasele 2 si 3. Cladiri de care toate autoritatile stiu de zeci de ani, dar pentru care se dovedesc incapabile sa gaseasca solutii.