De toate pentru toțiComunitatea Metrou Ușor

 

Topic: Diverse (transporturi, infrastructură, urbanism etc)

681 posts, 173705 views
 
Go to page:  1  ... 22 23 24 25 26 27 28  ... 49
 
 

📖 Pagination options
  • ADK
  • Posted:
  •  

Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) ADK

Mai demult se dărâmau casele ca să se construiească blocuri. Acum o să se dărâme blocurile să se construiească parcări. :lol: Bine, cred că parcarea respectivă a fost construită de pe un fost teren viran.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) Andrei98

Acolo era un teren al ADP. Ma bucur ca au pus si o statie de incarcare pentru masini electrice, acum orice parcare noua ar trebui sa aiba asa ceva. Este o statie de incarcare pentru 2 masini si la mine unde lucrez in parcare, care foloseste curent produs de panouri fotovoltaice si statia este destul de folosita.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) misterr

Cum arată cele mai rapide trenuri de marfă și ce țări stau cel mai bine




Tren de marfa de mare viteza

La noi, din cauza infrastructurii, trenurile de marfă rulează cu o viteză comercială de aproximativ 20 km/h, dar în alte țări diferențele sunt uriașe și trenuri de marfă grele pot rula cu peste 120 km/h, în timp ce unele speciale pot atinge 250 km/h. Mai jos puteți citi despre cele mai rapide trenuri de marfă din lume și despre țările care iau în serios investițiile în transportul rapid de marfă pe calea ferată.

În noiembrie anul trecut în Italia se lansau cele mai rapide trenuri de marfă, cu o viteză medie de 180 km/h. Nu sunt trenurile cu cisterne mari sau vagoane masive cu care suntem obișnuiți, ci sunt trenuri de mare viteză care au fost puternic modifcate la interior pentru a permite transportul de containere. Aceste trenuri circulă cu o viteză medie de 180 km/h pe o distanță de peste 500 km și își fac traseul noaptea pe liniile unde ziua circulă celebrele trenuri de pasageri Frecciarossa.





Serviciul a fost lansat de compania italiană de stat Mercitalia care l-a prezentat ca fiind primul tren de marfă de mare viteză. Vagoanele au fost mult modificate la interior unde au fost scoase scaunele, dar și sistemul de aer condiționat și au fost înstalate mecanisme de prindere pentru mini-containere de până la 250 kg.

În fiecare dintre cele 12 vagoane sunt 17 zone de încărcare unde încap 60 de containere.

La cinci luni de la lansarea serviciului, compania care îl operează a spus că 96% dintre trenuri au ajuns la timp și a spus că rutele vor fi extinse către alte orașe italiene.





Un tren poate transporta echivalentul mărfii transportate de 18 TIR-uri și compania spune că datorită acestor trenuri ce pot rula și cu 250 km/h vor circula pe principala autostradă din Italia - A1 - cu 9.000 de camioane mai puțin pe an.

Trebuie spus că aceste trenuri sunt de nișă. transportul este mai scump decât pe trenurile clasice de marfă și se pretează pe produse de mici dimensiuni care trebuie să ajungă foarte repede la destinație, practic servicii de curierat expres.

Trenuri clasice de marfă rulează cu 140 km/h în Franța și cu 120 km/h în mai multe țări din vestul Europei, dar vitezele medii comerciale sunt mult mai mici și porțiunile unde trenurile rulează cu peste 100 km/h sunt scurte, mai ales în cele mai aglomerate zone unde trenurile de pasageri au prioritate.




Trenuri din Austria (sursa - OBB)

În Europa mai sunt proiecte ce vor permite trenurilor de marfă să ruleze cu super-viteză. De exemplu, linia Koralm care este în construcție în Austria va lega orașele Graz și Klagenfurt și va permite viteze de până la 250 km/h. Aceeași viteză va fi posibilă și în Suedia pe o altă linie aflată în construcție - North Bothnia Line - între orașele Lulea și Umea. Rămâne de văzut dacă va fi fezabilă din punct de vedere comercial lansarea unor servicii de marfă atât de rapide.

În țările cu mult trafic de pasageri trenurile de călători au prioritate și cele de marfă sunt oprite des și pot staționa ore în șir, ceea ce afectează mult media orară. Pe de altă parte, în SUA trenurile de marfă au în multe locuri prioritate și pot rula porțiuni extinse cu peste 80 km/h și cu viteze de peste 120 km/h în unele zone din afara orașelor. Dacă în Europa sub o cincime din cantitatea de mărfuri este transportată pe calea ferată, în SUA ponderea feroviarului este mai mare de 35%.





Interesant este că în SUA lungimea medie a trenurilor de marfă a crescut în ultimii ani și există si trenuri cu peste 300 de vagoane, 8 locomotive și peste 4 km lungime.

Unul dintre cele mai lungi trenuri europene de marfă a circulat în 2014 în Franța și avea peste 1,5 km lungime, iar la noi cele mai lungi trenuri au peste 800 de metri.

Și Rusia a investit serios în infrastructură în ultimii anii, mai ales că este străbătută de trenurile de marfă ce leagă China de Europa pe așa-numitul drum feroviar al mătăsii. Vitezele medii au ajuns să fie de 75 km/h pe cele mai rapide porțiuni, față de 40 km/h înainte de lucrările de modernizare.

În acest condiții, trenurile nu mai fac 10-11 zile din estul Rusiei până la granița cu Belarus, ci fac șase - șapte zile. Cele mai rapide trenuri pot parcurge chiar și 1.800 km într-o zi. Pentru Rusia trenurile de marfă sunt esențiale, fiindcă feroviarul are o cotă nemaiîntâlnită în transportul total de marfă - 80%.

Trenurile de marfă miniere sunt cele mai lungi și circulă pe linii dedicate. Unul dintre cele mai lungi a fost operat de compania anglo-australiană BHT Billion în Australia și avea peste 7 km lungime, 682 de vagoane și opt locomotive.

În general se consideră că investitțiile necesare pentru trenuri de marfă care să ruleze cu 150-160 km/h sunt prea mari și deci nu rentează. Este nevoie de locomotive foarte puternice și scumpe, de vagoane speciale care să poată rula la astfel de viteze și de linii care să permită astfel de viteze pentru trenurile grele de marfă.

Transportul pe calea ferată are multe avantaje, unul fiind volumul mare de mărfuri ce pot fi transportate. Rentabilitatea este mare până la un punct, iar viteza mare necesită investiții. După un anumit punct transportul aerian ajunge să devină mai rentabil, în special dacă este vorba de distanțe de peste 1000-1500 km.





La noi, viteza comercială a trenurilor de marfă este de sub 20 km/h din cauza infrastructurii. Pe cele mai rapide porțiuni trenurile pot rula cu 70 - 80 km/h, dar apoi li se poate impune să stea la semnal două - trei ore și apoi rulează cu sub 25-30 km/h în zone cu multe restricții de viteză. În aceste condiții, nu este de mirare că trenul poate face și peste 40 de ore de la Constanța până la Curtici.

Cele mai rapide porțiuni sunt pe M800 între București și Fetești și pe M300 între București și Florești Prahova.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) orex

Portiunea Buda-Floresti Prahova a ramas in istorie. Acolo s-a testat si a trecut probele de viteza (200km/h) vagonul tip AVA 200, in 1997, inhamat la EA2 302. Doar doua exemplare de locomotive au fost construite de EP sa atinga aceste performante, in speta EA2 302 (1977) si mai varsnica ei surata EA2 122 (1972). Cu 0122 ”generalul” am avut onoarea sa calatoresc in ”cockpit”, in 3 randuri, inainte de 2000.
Ca atare, material rulant stim si putem face, dar infrastructura adaptata unor asemenea viteze nu.  :headbash:
Uitati inregistrarea. https://www.youtube.com/watch?v=XUzKzawyG4I. Cine-l stie pe CR (Cainele Rosu) stie ce putea si cum ducea trenurile de zice-ai ca-s jucarii! A facut-o si p-asta!

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) misterr

„Sagrada Familia” a obținut după 137 de ani autorizația de construcție

Click pe imagine pentru video:





Catedrala „Sagrada Familia”, edificiu emblematic al Barcelonei, a obţinut, în sfârșit, autorizația de construcţie, după 137 de ani de şantier ilegal.

Avizul este valabil până în 2026, data prevăzută pentru finalul interminabilului şantier deschis în 1882. Arhitectul Antoni Gaudi a depus în 1885 o cerere pentru obţinerea autorizaţiei la Primăria din Sunt Marţi, sat devenit între timp un cartier al oraşului Barcelona, dar nu a primit niciodată răspuns.

Catedrala „Sagrada Familia”, cel mai vizitat monument din Barcelona, cu 4,5 milioane de turişti în 2017, a fost inclusă din 2005 în Patrimoniul mondial UNESCO. Proiectul a fost finanţat exclusiv din donaţii ale credincioşilor şi ale vizitatorilor.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) Goldmund

shoppy wrote:
Eu stiam ca o celula de hidrogen pentru o masina costa 100.000euro doar celula, deci cand s-ar da celulele de hidrogen pe gratis, atunci mai vorbim.

Exagerezi putin, dar esti pe aproape:
un autoturism normal, clasa medie pe "hdrogen" costa in jur de 80mii euro(chiar ieri a fost un articol in ziar!)

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) punmeister

Un Toyota Mirai chel de pilda costa aprox. 60.000 de dolari.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) misterr

Mașinile Google vor actualiza străzile României. Imaginile care au rămas blocate în timp

Click pe imagine pentru video:





România va fi străbătută vara aceasta de noile mașini Google Street View. Prevăzute cu cele mai noi tehnologii, ele vor ajuta la actualizarea imaginilor de pe Google Maps din țara noastră.

Fotografiile cu multe drumuri, zone industriale și obiective turistice din România nu au mai fost actualizate din anul 2012, atunci când au fost preluate pentru prima dată imagini din toată țara.

Aşa arată una dintre cele cinci maşini Google care vor străbate vara aceasta România. Camera montată pe plafonul autoturismului are 15 obiective şi poate realiza fotografii panoramice la 360 de grade. În plus, cu ajutorul unui dispozitiv inteligent sunt captate imagini şi din zonele pietonale sau obiectivele turistice, unde maşinile nu au acces.

Aceste maşini vor ajunge până la sfârșitul lunii august în 31 de orașe din țara noastră. Și-au început traseul în București și județul Ilfov și vor continua cu Brașov, Valea Prahovei, Timișoara, Arad, Cluj, Piatra Neamț, Iași, Constanța și litoralul Mării Negre.

Dan Oros, Google România: ”Oamenii folosesc Street View în primul rând pentru a înţelege împrejurimile. Să zicem că vrei să ajungi într-o anumită locaţie şi vrei să vezi mai bine unde să te deplasezi, dar şi în scopuri turistice. Vrei să mergi în Milano sau Paris, nu ştii ce să alegi şi poţi să intri pe Street View să vezi locurile de acolo. Și nu în ultimul rând pentru educaţie. Gândeşte-te cum ar fi să faci geografie şi să vezi cetatea de la Sarmisegetuza.”

Deși imaginile cu obiectivele importante din fiecare oraș mare sunt actualizate anual, pe Google Maps mai sunt multe fotografii cu diverse drumuri sau zone industriale care nu corespund cu realitatea. Fântânile de la Piața Unirii, de pildă, care au fost inaugurate anul trecut, pe Google Maps arată de parcă lucrările ar fi încă în desfășurare.

Fotografierea trotuarelor, a zonelor pietonale sau a parcurilor se realizează acum cu ajutorul unui dispozitiv inteligent, numit Trekker, ce poate fi purtat și în spatele unui rucsac. Acest dispozitiv a călătorit până acum în numeroase zone de pe glob, precum Marele Canion, Taj Mahal, Veneția sau Detla Dunării.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) Andrei98

Una am vazut-o zilele trecute in zona Auchan Vitan, deja s-au apucat de treaba  :D

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) cris_m

In Bucuresti au mai fost si vara trecuta, i-am vazut la Titan. Imaginile au fost deja puse.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) BodoMinea

Se actualizează și zonele pietonale sau anumite unghiuri din zonele importante unde nu se pot realiza capturi cu mașina. În acest sens, se plimbă omuleți cu un rucsac imens ce are deasupra o cameră 360 tip 'bilă' similară cu cea de pe plafonul mașinii, acesta e dispozitivul 'Trekker' despre care vorbeau.
Pe cel de mai jos l-am văzut la traversarea dinspre Unirii spre Cocor.
Screenshot_20190626-101727__01.jpg (313.89 KB; downloaded 2824 times)

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) aztec

O informatie interesanta, ce nu o stiam, dar este extrem de credibila
Cartierul Balta Alba-Titan A fost proiectat pt 130.000 locuitori.
Pt ca necesitatea de apartamente era mare... au indesit blocurile pt 500.000...
Asta ca sa ne dam seama intre diferentele dintre comunisti pana in 65, aia din 80 si ...capitalistii de azi..., unde banuiesc ca pt aceiasi suprafata ar trece de milion...

Sursa informatiei mai jos...interesant

https://www.youtube.com/watch?v=laGHSwba4Jc

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) andrei11

Cartierul Balta Albă, adică tot  ce se află în acest perimetru:
Balta Albă.jpg (335.17 KB; downloaded 2747 times)
în timpul lui Ceaușescu în 1989  nu avea mai mult de 270.000 locuitori. Informația cu 500,000 este absolut falsă. Individul respectiv să-și vadă de emisiunile sportive și de lecțiile de gramatică.

 


Re: Diverse (transporturi, infrastructura, urbanism etc) aztec

Adauga si Titan..ca asa era exprimarea..
Gasisem intamplator si o poza  proiectul  Drumul Taberei 1960.
Frumos, rasfirat, ...o sa recaut poza..
Comparati cu proiectele recente gen Militari sau Popesti Leordeni



 


Go to page:  1  ... 22 23 24 25 26 27 28  ... 49
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Comunitatea Metrou Ușor  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419390 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use