Da, tot timpul mă păcălesc la verbul acesta.  

@Dragos31
si insubordonarea ”subordonatei” n-ai sesizat-o?!
”La nivelul administrației se va lua o decizie care o să fie comunicată, cu privire la fotografiile lunii Aprilie ( Mai ), când va apare (aparea) Calendarul Anului 2021. ” Ce zici e corect?!

Şi lunile anului se scriu cu literă mică.

Da, știu, dar eu le scriu cu literă mare. ( greșeală asumată ).

WT_fan06 wrote:
Şi lunile anului se scriu cu literă mică.

Nu intotdeauna, se scriu cu litere mari atunci cand indica o sarbatoare nationala, internationala, religioasa etc.

Corect (exemplu 1 Mai, etc.)! Însă, în vorbirea curentă, zilele săptămânii, lunile anului, etc. se scriu cu literă mică (eu făceam referire strict la cazul de mai sus, uitând de excepții). Mersi pentru completare!

Sunt convins ca stim, scrierea cu majuscule, inclusiv cu initiala majuscula. Daca n-o facem suntem penalizati de neaosa ortografie a limbii romane. Chiar daca, actual, limbajul s-a demonetizat (depreciat), poate, reusim sa pastram nealterata limba, nu de alta, dar daca nu vom ”amenda” derapajele din timp, pana la urma, se va pierde in neant, ortografia, daramite sensul multora dintre sintagmele lexicului nostru, ce suscita, de fiece data, vii controverse!  

In mod cert limba romana nu va ramane nealterata si ca argument in sensul asta e suficient sa ne uitam la multitudinea de cuvinte imprumutate din alte limbi in ultimii aprox. 100 de ani. La inceput a fost franceza la moda, apoi a venit tot bagajul tehnic din limba germana si in ultima perioada avem influenta limbii engleze. La importurile astea se adauga simplificarile pe care le face academia in ultima perioada. Nu ar trebui sa ne mire prea tare daca in cativa ani vom vedea ca e ok sa scriem sh, tz, etc.

Imi asum rolul de avocat al diavolului.  

Se pare ca simplificarea este tendinta actuala in mai multe limbi. Fiecare cu specificul ei, insa. Poate in romana disparitia diacriticelor va putea fi considerata simplificare, mai ales ca exista alternative (oribile, dar exista). Insa, norvegiana, de exemplu, nu este inteligibila fara diacritice pentru ca nu exista alternative (exemplu: ø - adica sunetul ö din germana - nu poate fi reprodus prin nici o alta combinatie de vocale, fiecare avand alta insemnatate / alt sunet asociat. Clasica alternativa 'oe' s-ar citi uă )

Totusi, simplificarea se intampla chiar si in norvegiana. Aici exista trei sunete foarte similare: 'kj' (echivalentul lui ch din germana, adica un ş facut din cerul gurii), 'skj' (s + kj, un ş mai moale) si 'sj' (ş). Majoritatea copiilor si adolescentilor folosesc exclusiv sunetul ş pentru toate cele trei si sunt incapabili sa pronunte 'kj'... dar nu doar in vorbire, ci si in scris (inlocuiesc 'kj' si 'skj' cu 'sj'), ceea ce oripileaza mai ales batranii, insa cu totii sunt de acord ca asistam la moartea unui sunet. Istoric, ultimul eveniment de acest gen a fost pe la 1300 cand limba a pierdut sunetul ð ('th' din engleza), inlocuit cu d.

Asistand la schimbarea asta chiar realizez ca a fi ultra-conservator in ceea ce priveste limba este efectiv inutil pe termen lung...

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate ... ma-1212829
Tot in coada de peste a ramas!!    

Am fost placut surprins de o subtitrare pe DigiNow si sincer nu ma mai asteptam, la ce absolventi ies din scoala: la persoana a treia plural s-a folosit corect perfectul compus al verbului impersonal "a trebui", in conditiile in care vad tot felul de demnitari si scriitori care folosesc verbul ca si cum ar admite subiect si s-ar conjuga chiar si la prezent! Trebuie sa laudam si atunci cand vedem exemple pozitive si sper ca nu a fost nimereala.

Link?...

Nu stiu ce au folosit aia (pana nu pui tu linkul), dar eu am o problema de logica cu persoana a treia plural (singura care "sare din schema")...

De ce este corect "EI vor trebui sa culeaga sparanghel in Germania", si la fel de corect "VOI va trebui sa culegeti sparanghel in Germania" ?!?!....
Pe logica de la persoana a treia plural, ar trebui sa fie "NOI vom trebui sa culegem" si "VOI veti trebui sa culegeti..."...

Este personal sau impersonal?...

In principiu, A TREBUI = A FI NECESAR....

NU spui "EI vor fi necesari sa culeaga...", ci spui "EI va fi necesar sa culeaga..." (sau "Va fi necesar ca ei sa culeaga... / Va fi necesar ca voi sa culegeti...")

Fie m-a lasat gramatica, fie m-a lasat logica. Fie m-au lasat ambele....  

Aici

Tibi, nu inteleg ce nu intelegi. Un verb este impersonal atunci cand nu accepta subiect. De ex. "a ploua". Asa este si "a trebui".
Tot mai multi jurnalisti si scriitori (politicienii nu se pun) folosesc "trebuiesc". "Ei au trebuit" deja devine forma acceptata in DOOM2, aparuta si in link-ul lui Andrei. Literar este "ei a trebuit sa faca" si "ei trebuia sa faca", pentru ca inseamna "a trebuit/trebuia ca ei sa faca".

Link-ul:
https://www.conjugare.ro/romana/conjugarea-verbului-trebui