https://www.facebook.com/NicusorDan.ro/p ... E2CygSVl

Nicușor Dan wrote:
🟢 Am fost astăzi într-o vizită de lucru, alături de ministrul delegat pentru Europa și Afaceri Externe din Franța, Olivier Becht, și de Excelenta Sa, doamna ambasador al Franței la București, Laurence Auer, la Stația de Epurare a apelor uzate Glina, unde Primăria Capitalei realizează lucrări pentru extinderea stației și construirea incineratorului de nămol.

🟢 Lucrările la acest obiectiv de investiții sunt executate în proporție de peste 90% și vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an.

🟢 Proiectul are două componente, o stație de epurare a apelor, cu bazine de retenție,  de care se ocupă constructorul spaniol FCC, precum și incineratorul nămolului care rezultă din aceste bazine, la care lucrează constructorul francez SUEZ. Lucrările la incinerator au fost deja finalizate, fiind în prezent în etapa de testare.

🟢 În prezent, apa din canalizare este epurată mecanic 100%, dar biologic doar 75%, ceea ce înseamnă că orașul mai deversează apă murdară în Dâmbovița. După finalizarea lucrărilor, vom deversa în Dâmbovița doar apă curată.

🟢 Stația de Epurare a apelor uzate Glina este un alt proiect la care Primăria Capitalei este cu plățile la zi, prin eforturile depuse de actuala administrație, astfel încât am recâștigat încrederea pieței financiare și a celei de construcții.

🟢 Finanțarea este asigurată din fonduri nerambursabile prin POIM, valoarea investiției fiind de 586.774.768,59 lei.

Nu mă pricep dacă este gargară sau este adevărat ce scrie în postare. Acum un an, la Glina se epura biologic 50%, conform Hotnews. Acum cică ar fi 75%... How?

Or fi in proiect 4 module de epurare biologica si l-au pus intre timp in functiune pe al treilea.
In Bucuresti sistemul e combinat: apa menajera cu apa pluviala. Mie nu mi-e clar: debitul proiectat tine cont si de apele meteorice sau se refera doar la apele menajere? Spunea Nicusor de 7,5mc/s cu o rezerva pina la 10mc/s. E foarte putin in caz de ploaie torentiala. Cred ca in aceste situatii apele vor fi deversate direct, eventual doar filtrate mecanic.

Sigur că ține. Precipitațiile oricum sunt distribuite inegal în oraș, și  nu toată apa se duce la canal. Media precipitațiilor e de 600 l/mp pe an. Asta înseamnă în medie 0,02 mc/secundă, raportat la suprafața zonei metropolitane de cam 450 kmp. Și oricum, stația e proiectată cu o rezervă. Nicio grijă.

Mie nu imi iese socoteala.

Ar trebui luata in calcul o valoare de virf, nu o medie anuala.

Sa luam de exemplu cazul unei ploi de 25l/mp, distribuita uniform pe intreaga suprafa deservita de canalizare.
Cu ajutorul Google Earth am estimat suprafata zonei construite a orasului la 150 kmp.
Considerind ca se absoarbe in sol numai 40 % din cantitatea de apa, rezulta un debit de 625 mc/sec.

La 625 mc/sec din precipitații vă asigur că nu mai rămâne nimic în picioare în oraș.

Vă rog să mai faceți o dată socoteala.

Ipotezele si modul de calcul sint rudimentare insa problema de fond ramine: in cazul unor precipitatii abundente cei 10 mc/sec capacitate de procesare a statiei de epurare nu sint suficienti. Ce se intimpla atunci cu apa excedentara?

Iata, aici spune Apa Nova ca debitul prin caseta colectoare a ajuns la 183 mc/sec:

"După ploaia de pe 15 iulie (2020), prin casetă au trecut 183 de metri cubi de apă pe secundă. E debitul râului Olt! Chiar n-aș vrea să testăm capacitatea Casetei și la 200 de metri cubi pe secundă”, ne-a mai spus Alexandru Moldovan."

https://spotmedia.ro/stiri/social/un-sis ... -fi-gata

Debitul Dimbovitei la inundatiile din iulie 1975 a ajuns la 650mc/s.

Evident că ce nu se poate epura pleacă neepurat.

Nimic nu se proiectează la maxime, că nu întreții capacități pentru evenimente care apar o dată la nu știu cât timp. Se proiectează sisteme de protecție în astfel de situații.

Eu știu că debitul maxim al Dâmboviței a fost de vreo 550 în 1979.

Unde greșiți e că aveți impresia că cei 10 l/mp cad într-o secundă. E vorba de cantitatea dintr-o zi sau din timpul unei ploi de o anumită durată.

Nu, am zis 25 de l/mp si calculul e facut considerind ca aceasta cantitate cade intr-o ora pe fiecare din cei 150kmp.

Cantitatea asta de precipitatii e destul de frecventa, de citeva ori pe an se intimpla sa avem astfel de ploi.

Am pomenit de debitul de la inundatiile din 1975 ca sa avem un termen de comparatie.  Valoarea obtinuta din calcul e exagerata din cauza faptului ca am considerat absorbtia la 40%. Inseamna ca e mai mare de atit. Exista parcuri, gradini, vegetatie, asfalt poros, etc. care fie retin complet apa, fie ii intirzie deplasarea prin sistem in asa fel incit debitul de virf e mai redus.

Capacitatea de tranzit a casetei colectoare - dupa decolmatarea din 2013 - 2014 - trebuie sa fie un pic peste 200 mc/s asa ca e clar: in zilele cu ploi abundente rahatul va curge nestingherit spre Dunare. Pentru mine e o descoperire neasteptata si neplacuta.

Mie nu îmi iese deloc socoteala. Nu știu cum faceți dumneavoastră.

Oricum, la astfel de volume nu preia canalizarea din oraș, nu mai vorbim de casetă.

Utilizator anonim 2 wrote here:
Am pomenit de debitul de la inundatiile din 1975 ca sa avem un termen de comparatie.

Ăsta nu e un termen de comparație pentru că Dâmbovița NU trece prin stația de epurare.

Utilizator anonim 2 wrote here:
Nu, am zis 25 de l/mp si calculul e facut considerind ca aceasta cantitate cade intr-o ora pe fiecare din cei 150kmp.

Cantitatea asta de precipitatii e destul de frecventa, de citeva ori pe an se intimpla sa avem astfel de ploi.

Cam asta se întâmplă la o ploaie "frecventă" de 25 l/mp într-o oră:

https://twitter.com/yangyubin1998/status ... amp;s=19

Nu, acolo scrie 500 mm (adica 500/l pe mp) in 24 de ore, e cu totul altceva.  La noi durata ploii de 25l/mp nu e de 24 de ore ci de o ora, maximum doua.

🟢 A fost finalizată etapa de testare a incineratorului de nămol de la Stația de Epurare Glina și urmează să facem recepția.
🟢 În câteva săptămâni se va finaliza și etapa a-II-a a Stației de Epurare Glina care va extinde capacitatea de epurare pentru întreg debitul de ape uzate, iar astfel apa provenită din canalizare va fi epurată mecanic și biologic 100%.
🟢 Odată cu extinderea și modernizarea Stației de Epurare Glina se ajunge la tratarea a cca 12m3/s de ape uzate, iar potrivit calculelor specialiștilor aceștia sunt parametri suficienți pentru București până în anul 2040.
🟢 Incineratorul de nămol de la Stația de Epurare Glina - investiție unică în România și una din cele mai mari construcții de acest gen din Europa utilizează nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești și tratează termic deșeurile nepericuloase rezultate din acest proces. Din gazele de ardere rezultate și evacuate de incinerator se recuperează căldură care se folosește pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice.

Sursa: Nicușor Dan/Facebook
Și un videoclip de la PMB: