http://reptilianul.ro/2021/05/10/hotel-dunarea

Acum mai bine de jumătate de secol, Hotelul Dunărea era un loc tocmai bun pentru înnoptarea multor călători. Puşi pe fugă, aceştia rămâneau în oraş preţ de o zi, stabilindu-se la hotel, după care luau trenul spre următoarea destinaţie. Astăzi, când ieşi din Gara de Nord poţi observa o clădire monumentală ce îşi prevesteşte singură prăbuşirea, spre groaza câtorva trecători conștienți sau nu de pericolul care îi pândește.

În 1998, aici se dorea a fi Sucursala Banca şi Centru de Instruire a Cadrelor, informaţie pe care am găsit-o pe un panou în interiorul clădirii. Proiectul de reabilitate a primit autorizaţie şi a fost eliberat de Primăria Municipiului Bucureşti (Primar Viorel Lis), beneficiar fiind Banca Agricolă S.A., iar proiectant şi antreprenor general Cibela Group. Se urmărea ca, în curs de 12 luni, şantierul să se închidă, iar sucursala să-şi ia în primire noul sediu. Nu s-a întâmplat nimic până astăzi.  

Conform unui articol din Capital.ro (25 martie 2016), ruinele hotelului Dunărea, construit în perioada interbelică (1935-1940) lângă Gara de Nord din Bucureşti, ar fi trebuit să fie transformate în 2016 într-un proiect rezidenţial boutique cu 40 de apartamente premium, al cărui beneficiar urma să fie Avi Zamir, un discret om de afaceri evreu stabilit în Hong Kong. Investiția de 2,5-3 mil. euro în renovarea clădirii nu s-a concretizat din cauza amânării autorizației de construcție. Astfel, promisiunile de transformare a hotelului din Calea Griviței 140 s-au dovedit a fi simple baloane de săpun.


Surse:
http://capital.ro/celebrul-hotel-dunarea ... ium.html
http://adevarul.ro/actualitate/Viorel-Po ... 874.html
http://adevarul.ro/actualitate/Viorel-Po ... 715.html

În perioada comunistă la parterul clădirii era magazinul Sora de îmbrăcăminte. Acum pe partea dinspre B-dul Duca a clădirii la etajele superioare au început să crească arbori.

https://www.hotnews.ro/stiri-administrat ... eara.htm

Ce a rămas din clădirile monument istoric de pe Calea Moșilor care au ars joi seară
Catiușa Ivanov • HotNews.ro • Vineri, 08 Aprilie 2022, 17:30

Două clădiri vechi, de pe Calea Moșilor nr. 69-71, au fost cuprinse de flăcări joi seară, pompierii luptând câteva ore ca să stingă focul. Ambele imobile au statutul de monument istoric. Unul era locuit, celălalt abandonat și în stare avansată de degradare, fațada fiind susținută ca să nu cadă peste trecători. Clădirea de la numărul 69, cea mai frumoasă și în stare mai bună, fiind locuită, face parte din ansamblul arhitectural Calea Moșilor, clasat monument istoric. Aceasta nu este clasată individual ca monument istoric. Clădirea de la numărul 71, aflată în paragină de câțiva ani și în stare avansată de degradare, este monument istoric clasat individual. Judecând după cum arată cele două imobile, este posibil să fie o greșeală în lista monumentelor istorice.

Ce a rămas după incendiu? Clădirea de la numărul 69 a pierdut acoperișul, iar ultimul etaj este ars în totalitate. „La ultimul etaj era muzeu, așa de frumos arăta. Mare păcat că a ars”, ne-a spus unul dintre vecini.

La clădirea de la numărul 71, care era în paragină și în stare avansată de degradare, nu prea avea ce să ardă. Vecinii spun că focul ar fi pornit de la imobilul părăsit. „Acolo veneau noaptea oamenii străzii. A fost pusă o plasă, ca să blocheze intrarea, dar au tăiat plasa și intrau pe acolo. Am făcut mai multe sesizări la Poliție, dar fără rezultat. De acolo a pornit focul”, a povestit unul dintre vecini reporterului HotNews.ro. Am întrebat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov dacă s-a stabilit de unde a pornit focul și ni s-a comunicat că investigația este în curs.

Calea Moșilor, pericol de prăbușire

Calea Moșilor Vechi este una dintre cele mai vechi străzi din București, istoria ei începând în urmă cu mai bine de 400 de ani. În secolele XVI - XVIII această era una dintre cele mai vii și animate artere ale orașului. Astăzi, casele construite în secolele XIX-XX, majoritatea monumente istorice, sunt părăsite și se află într-o stare avansată de degradare fiind în prag de colaps. Pe alocuri, imobilele vechi de peste 100 de ani au fost demolate sau s-au prăbușit, locul lor fiind luate de parcări ad-hoc.

Din păcate însă Primăria Capitalei nu a făcut mare lucru să protejeze această comoară a orașului, ba chiar a autorizat construcții care nu se încadrează în zonă. De exemplu, administrația Firea a autorizat pe final de mandat construirea unui bloc de 5 etaje pe Calea Moșilor, vizavi de Biserica cu sfinți, monument istoric. Proiectul prevede și restaurarea casei de la numărul 122, lângă care va fi construit blocul. Terenul unde este construită noua clădire era gol, fiind folosit ca loc de parcare.

În ceea ce privește consolidarea / restaurarea clădirilor de pe Calea Moșilor, Primăria Capitalei are două șantiere, însă lucrările sunt blocate de aproape 2 ani. Vestea bună este că anul acesta Primăria Capitalei a reușit să cumpere Hanul Solacolu, aflat în stare avansată de degradare, și urmează restaurarea clădirii.

Edmond Niculușcă, președintele asociației ARCEN, este de părere că regenerarea Căii Moșilor nu mai poate aștepta.

„Acolo e nevoie de intervenția planificată a statului prin instituțiile din subordinea Primăriei și de contribuția noastră, a comunității urbane și societății civile. Sunt soluții pentru Calea Moșilor Veche! În primul rând, e urgentă punerea în siguranța a Hanului Solacolu (recent expropriat), restaurarea și reintroducerea lui în circuitul vieții urbane, pietonizarea arterei cu păstrarea liniei de tramvai și restaurarea tuturor imobilelor proprietate a Municipiului București (care nu sunt putine și care au aproape gata faza de proiectare a lucrărilor de consolidare și restaurare). În 5 ani, zona istorică Moșilor ar putea fi regenerată!”, a scris acesta pe pagina de Facebook.

Moșii Vechi în istoria Bucureștiului
În urmă cu peste 400 de ani, strada pe care noi astăzi o numim Moșii Vechi se numea „Podul Târgului de Afară”. În vechime, prin pod se înțelegea drumul însuși, acesta fiind acoperit cu bârne din lemn. Târgul din Afară era locul situat în afara hotarului orașului, unde se vindeau vite și furaje - oborul. Podul Târgului din Afară (Calea Moșilor) făcea legătură între Curtea Domnească și zona centrului comercial al orașului.

Locul târgului s-a mutat pe măsură ce orașul s-a extins.

G.I. Ionnescu - Gion scrie în „Istoria Bucurescilor” că Podul Târgului de Afară a apărut cam în aceeași perioada cu Podul Târgoviștei, menționat în timpul domnitorului Șerban Vodă Cantacuzino (1640 - 1688).

„Acest drum, mai târziu podiț, și, deci, acest pod nu începea că astăzi (n.r. sfârșitul secolului XIX), tocmai din gura pieței, de la Bazaca, ci de sus, de pe colină, de la biserica sfântului Gheorghe - Vechiu, deoarece porțiunea Calei Moșilor de astăzi, cuprinsă între Pieta Sfântului Anton și ulițele Decebal și Sfânta Vineri era ocupată de locurile de jos ale Curții Domnești, de Pușcăria Domnească, de gardul Viei Domnești care suia spre stradă Patria, iar mai sus, spre Nord Și Est, adică spre sfântul Gheorghe Vechiu și Baratia de mai târziu, erau zidurile de apărare aleCurtii Vechi. (...) La doi pași mai înainte tot spre dreapta, mergând tot spre Obor, Podul Târgului de Afară trecea pe lângă gardul vitelor, proprietate a manastirei Spătarului Stelea, cari au rămas multă vreme încă dupe 1600, ca și vitele domnesci, despre care ne vorbesc un document la 1740. (...) Urmându-și firul spre Obor, Podul Târgului de Afară ajungea numai decât la uliță care ducea spre Pescăria Veche, la stânga, și la altă care, pe lângă rauletul Bucurescioara, ducea la dreapta spre biserica Domniței Ancuța, adică a Vergului”, scrie Ionnescu - Gion în „Istoria Bucurescilor”.

În 1767, Podul se întindea până la Biserica Ceaus Precup.

„Când s-a podit Podul târgului de Afară, nu scim. Scim însă din amănuntele ce ni se dau de Paul sin Aleppo și alți călători că podirea ulițelor la Iași și Bucuresci era în ființă în secolul al XVII. La 1772, Domnia numește o comisie de patru boieri care să repare cele trei mari poduri ale Capitalei: Podul Târgului de Afară, Podul Mogoșoaei și Podul Calicilor. Vornicia și polcovnicia de poduri da porunca încă de la 1782 că tot mahalagiul să mature și să repare podul, cât ține lungimea curtei lui, iar baltoacele, unde se fac, să le astupe cu cenuse, praf, paie și alte sfărâmături. Mai târziu, în 1793, Epitropia Obstiei ia sub îngrijirea să podurile. Astăzi (sf. sec XIX), lumina electrică te desemneza perfect pe asfaltul bulevardelor vecine. Carul cu boi de la 1799, tramvaiul electric de la 1899!”, se continuă povestea Căii Moșilor în „Istoria Bucurescilor” (Ionnescu - Gion).

În 1981, Calea Moșilor între Piață Obor și Bd. Carol este demolata și lărgită, se construiesc blocurile.

Viața pe Podul Târgului de Afară
„Pe acest "pod" erau duși, într-un car cu boi și cu sentința atârnată de gât, cei osândiți la moarte, execuția prin spanzuratoare având loc la Târgul din Afară. Așa a fost purtat, în 1693, Stanciu Merisanul, care umblase după domnie, părând pe Brâncoveanu la împărăție, la marele vizir, de unde venise însă "în obezi și în cătușe" (...). Tot pe acest pod, plin de lume, erau purtați, mai mult decât prin altele, cei condamnați a fi "dați prin târg", vinovații proveneau mai ales dintre negustorii care vindeau lipsa: brutari, măcelari, cârciumari etc. Cel prins "cu ocaua mică" era dezbrăcat până la brâu și, cu mâinile legate, tras de o funie prin oraș de un arnaut al spatariei, pe când un al doilea îl lovea cu o nuia peste spatem strigând în gură mare "cine o face că dansul, că dansul să pliteasca"”, scrie Costantin C. Giurescu, în „Istoria Bucureștilor”.

Prima postare - cea cu hotelul din fața (sau mă rog, lângă) Gării de Nord (inițial prima poză am zis că e surprinsă dintr-un film horror), încă de prin anul 2014 am vrut să vorbesc puțin despre el. Așteptam troleibuzul 79 și analizam puțin interiorul acelei clădiri, cât îmi permitea să văd starea interioară printre geamurile crăpate de la una dintre intrările rămase - fix unde se termină trecerea de pietoni, crezând inițial că este un bloc vechi de locuințe și până nu demult am aflat că e defapt un hotel (sincer chiar nu am citit ce scria pe el, m-a atras doar istoria lui și oarecum poziționarea, la intrare se poate vedea și liftul cum erau acum 80-100 de ani).

Citind un pic mai bine despre el, chiar nu știm să ne apreciem istoria și să facem ceva cu ce a mai rămas al nostru. Această clădire chiar merită reparată, în ciudă că va fi mult de muncă și evident mulți bani cheltuiți. Dar merită să-și reia activitatea din nou ca hotel deoarece se află într-o zonă foarte bună și cu multe cereri, evident trebuie să fie modernizată cu actualele cerințe deși, aș lua în calcul și recondiționarea lui ca hotel vintage. Deocamdată e horror de privit, dar cât vom mai sta cu el așa? are deja o groază de ani de când este ieșit din activitate și se află în starea asta, nu mai zic că mai sunt zeci de clădiri așa care își au o importanță istorică și nu se ocupă nimeni de ele. Pusul reclamelor XXL pe el nu fac decât să ascundă mizeria sub preș, la vizualizările de la Google - street view, se vede clar că clădirea este în curs de dărâmare sau ”atenție - ocoliți că vă cade tencuiala în cap sau ca bonus, o cărămidă din cauza autorităților (n-ar fi rău să cadă în capul cui trebuie, poate-și mai dă un restart și reface toate clădirile vechi din București care prezintă pericol de prăbușire)”.

O imagine din 1976 cu hotelul care are ca subiect și istoria transportului public, fotografia aparține lui Şerban Lăcriţeanu (și mai este una aici care nu mă lasă s-o descarc, defapt descarcă un folder, o imagine din perioada interbelică). Citind că vor să facă bloc de locuințe, nu mi se pare o idee tocmai bună decât în ideea că asta ar fi aparent singura șansă de recondiționare a imobilului respectiv, decât să mai arate așa...

Hotelul este compromis din punct de vedere al rezistenţei. Mai ieftin este de demolat şi de reconstruit identic, asta dacă se doreşte păstrarea actualei forme. În interior pot fi redistribuite spaţiile ca să corespundă vremurilor actuale.

In bugetul Primariei Sec. 1 au fost prevazuti bani pentru cumpararea acestui imobil. Spunea madam Clotilde ca vor sa il renoveze si sa ii dea o utilizare drept centru cultural. Probabil nici situatia proprietatii lui nu e tocmai clara dar eu cred ca daca va ajunge la PS1 sub madatul ei o sa iasa ceva frumos.

Ma tem ca intr-adevar structura de rezistenta e zob. Nu numai ca e o clarire de dinainte de 1940 dar a mai fost supusa si factorilor atmosferici in ultimii 20-30 de ani.

Nu mai e ...in paragina, dar pare ca se demoleaza Hala Fabricii Ford din Floreasca. Ciudat, intrucat de ani de zile aud despre reconversii, integrare urbana si alte blablauri.

https://www.facebook.com/photo?fbid=1015 ... 27968049

One United Properties sustine ca se reconstruieste doar structura cladiri, fatadele fiind conservate. Sincer am mari dubii ca asa se va intampla. Desi cladirea este inscrisa in lista cladirilor monument, oricand pot sa apara evenimente neprevazute (o prabusire accidentala si neintentionata a fatadelor) si sa spuna ca e prea scump sa refaca fatada.

Detalii sunt in acest articol
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-26117022-hala-uzinei-ford-mandria-bucurestiul-interbelic-industrial-restaurata-promit-noii-proprietari-atelierele-ford-din-floreasca-lucrat-anii-30-regele-mihai.htm

Hala Uzinei Ford, mândria Bucureștiul interbelic industrial, nu va fi demolată. Monumentul istoric din Floreasca va fi restaurat, spun proprietarii
Cine trece în aceste zile pe lângă ruinele fostei Uzine de automobile, Ford-România, din Floreasca, poate să creadă că au început să fie puse la pământ definitiv. Mulți dintre cei care iubesc și apără patrimoniul industrial și de arhitectură al Bucureștiului au semnalat pe rețelele de socializare lucrări de demolare.
Am cerut un punct de vedere proprietarului Halei Ford, dezvoltatorul imobiliar One United Properties. Astăzi, reprezentanții companiei ne-au transmis: “Hala Ford nu va fi demolată, ci restaurată printr-un proces complex prin care fațadele originale sunt conservate, se reconstruiește structura, apoi fațadele sunt atașate de noua structură”. Mai jos, ce a fost, ce-a ajuns și ce se va întâmpla în viitor cu hala Uzinei de Automobile Ford-România S.A.R , la care a lucrat chiar și Regele Mihai.
“Intreprinderile smulse din mâinile lacome ale exploatatorilor devin bun comun al întregului popor”.
Până la naționalizarea “Intreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport” din anul 1948, Uzina de Automobile Ford-România S.A.R a fost un important și spectaculos simbol al dezvoltării industriale a României interbelice.
Ziarul “Scînteia” din 13 iunie 1948 anunța triumfal: “Intreprinderile smulse din mâinile lacome ale exploatatorilor devin bun comun al întregului popor”. După instaurarea comunismului, Uzina Ford-România din Floreasca a fost redenumită “Autoindependența”, apoi, în anul 1960, a devenit Intreprinderea Industrială de Stat Automatica, unitate care, printre alte echipamente complexe, producea în anii ’80 produse destinate domeniului nuclear.
Hala Ford nu a fost demolată după 1948, a supraviețuit comunismului și a fost înscrisă pe Lista Monumentelor istorice (nr.1002 B-II-a-A-20926 Ansamblul Sucursala Ford Municipiul București, Calea Floreasca 159, sector 1). Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a achiziționat imobilul istoric de la Auchan România și a anunțat că intenționează să-l restaureze. Lucrările demarate au alertat bucureștenii.
“La Hala Ford se produceau, în anii ’30, automobile Ford model A și B, legendare în istoria mașinilor”
“Trebuia să fii cel puțin naiv să crezi că după construirea turnurilor One pe Calea Floreasca, în coasta Halei Ford (monument industrial istoric interbelic), nu urma demolarea inevitabilă a „vechiturii”, deși au zis că o păstrează și o refuncționalizează. Nu-i problemă, oamenii finuți care merg la petrecerile posh de la etajele superioare ale turnurilor nu vor fi deranjați, că de acolo de sus nu se vede dezastrul de la nivelul străzii. Noul București își detestă trecutul industrial glorios. La Hala Ford se produceau, în anii ’30, automobile Ford model A și B, legendare în istoria mașinilor. După naționalizare, în anul 1948, construcția masivă în stil modernist a devenit intreprinderea de stat Automatica, iar după 1989, a devenit abandonată. Hai c-ai salvat-o și pe asta, Nicule. Mandatul 2 acum!”, a scris pe Facebook Rezistența Urbană, “o comunitate cu atitudine” care promovează Bucureștiul.#rezistențaurbană.
“Se reconstruiește structura Halei Ford, apoi fațadele sunt atașate de nouă structură”
La întrebarea B365.ro:“Se fac lucrări de demolare a Halei Ford din Floreasca?” am primit următorul răspuns:

One United Properties: “Hala Ford este unul dintre reperele istorice ale Bucureștiului pe care compania One United Properties și-a luat angajamentul să le restaureze. În urma achiziției halei Ford, One United Properties a realizat și realizează investiții semnificative pentru restaurarea clădirii, în scopul protejării și regenerării patrimoniului cultural al Bucureștiului. Aceasta nu va fi demolată, ci restaurată printr-un proces complex prin care fațadele originale sunt conservate, se reconstruiește structura, apoi fațadele sunt atașate de noua structură. Acesta este un procedeu de restaurare foarte des utilizat de specialiști din întreaga lume, pentru a conserva aspectul original al clădirii istorice restaurate. Este un procedeu prin care materialele și tehnicile de construire moderne sunt integrate în proiectul original, permițând păstrarea aspectului original al imobilului. După restaurare, aceasta va deveni One Gallery, un spațiu modern ce păstrează accentele sale de istorie, cu funcțiuni comerciale și office”.
“Hala Ford nu va fi nicidecum demolată, ci doar restaurată”
One United Properties: “Scopul nostru a fost întotdeauna să dezvoltăm zone urbane viabile, sănătoase, care să ofere armonie, reziliență economică, sustenabilitate ecologică și socială. Protecția și regenerarea reperelor istorice abandonate fac parte dintr-o strategie de durabilitate amplă pe care One United Properties a început să o implementeze în 2021, ca urmare a deciziei de a se alătura proiectului Global Compact al ONU, cea mai mare inițiativă de sustenabilitate din lume. Astfel, hala Ford nu va fi nicidecum demolată, ci doar restaurată, această inițiativă încadrându-se în strategia noastră pe termen lung de a ne implică activ în dezvoltarea Bucureștiului, pentru a reda comunității beneficii concrete legate de un stil de viață contemporan, sustenabil, în inima unei capitale europene. În aceeași linie se înscriu și alte imobile achiziționate în centrul Bucureștiului și care vor fi restaurate, precum cunoscuta casă Braikoff, care va deveni One Athénée, sau fostul Hotel Muntenia, clădire abandonată din 2006, care va deveni One Downtown”.
Automobilele Ford au fost asamblate în Uzina de montaj din Floreasca între anii 1936-1940
Hala Uzinei Ford România S.A.R a fost proiectată în stil modernist și era prevăzută cu etaj parțial pentru birouri și showroom la parter. Din echipa de proiectare au făcut parte arh. Emil Miclescu și inginerii de structură Dumitru Marcu și Nicolae Gane. Pentru construcția clădirii, Compania Ford a colaborat cu arhitectul american Albert Kahn, reprezentant al arhitecturii industriale de peste Ocean. Automobilele Ford au fost asamblate în Uzina de montaj din Floreasca între anii 1936-1940. Principalul automobil realizat era modelul Ford V8 Fordor Sedan, iar începând cu anul 1938 au început să fie asamblate modelele V8-81A De Luxe și V8-82A Standard.
“Capacitatea de producție a uzinelor Ford-România S.A.R este de zece mașini pe zi”
“Într-o clădire proprie, monumentală, așezată pe malul lacului Floreasca-proaspăt asanat din energia și priceperea inginerului român-Nicolae G. Caranfil, a inceput să funcționeze uzina de montare a pieselor venite din America, în lăzi separate, la început numai cu 5 angajați-specialiști. După patru ani, instituția în plin progres, numără 380 de lucrători și funcționari cari lucrează opt ore pe zi-numai cinci zile ale săptămânii. Sâmbătă și duminică, lucrătorii Uzinei Ford-România sunt liberi pentru îngrijirea propriei lor vieți. Angajații Uzinelor Ford sunt salariați cu 45 de lei ora de lucru-cam atâta cât primește un lucrător de la altă fabrică într-o zi. Capacitatea de producție a uzinelor Ford-România S.A.R este de zece mașini pe zi-cererea fiind redusă. Producția se poate totuși urca până la 30 de mașini în 24 de ore, lucrând cu trei echipe de schimb. O mașină Ford se compune din 17.000 de piese, aduse, toate, în lăzi mari, din America. Cu timpul, direcțiunea generală a uzinelor Ford România speră ca această instututie să poată fi transformată într-o mare uzină în care să se alcătuiască pe loc întreaga mașină”, (Gazeta Municipală, numărul 304, 11 noiembrie 1938, apud vcapotescu.worldpress.com).
“In viitorul apropiat se va alcătui mașina Ford necesară drumurilor, văgăunilor și câmpului românesc”
“Cu lucrători români, cu material românesc și cu capitalul marelui animator Ford se va alcătui în viitorul apropiat mașina Ford necesară drumurilor, văgăunilor și câmpului românesc. (..) Principiul fundamental și neschimbător-care conduce toate eforturile fabricației a fost și este acela că mașina Ford, oriunde ar fi montată sau fabricată în parte sau întreagă, trebuie să fie absolut identică, în toate detaliile, cu automobilul ieșit din fabricile centrale Ford de la Detroit”, (Gazeta Municipală, numărul 304, 11 noiembrie 1938, apud vcapotescu.worldpress.com).
Viitorul Rege Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia, a lucrat la Uzinele Ford din Floreasca
Din anul 1938 a început să fie publicată la București Revista Ford, publicație de specialitate “pentru cei pe care îi interesează manifestările geniului omenesc sub toate aspectele lui”.Toate noile modele Ford erau prezentate în revistă, iar un număr special din Ilustrațiunea Română i-a fost dedicat Voievodului Mihai. “În fiecare joi dimineață Marele Voevod Mihai îmbracă salopeta de lucrător și la ora 8 intră în uzina Ford-România, unde, împreună cu colegii de clasă montează o mașină Ford în întregime. Ca orice lucrător al fabricii, Moștenitorul Tronului, un sportiv ales-lucrează cu o deosebită pasiune. Alege piesele, le montează, le unge cu uleiu, în sfârșit, face tot ceea ce execută un lucrător calificat cu cunoștințe tehnice avansate”, (sursa vcapotescu.worldpress.com).

Preiau si cateva poze din articol
















Daca ramane in picioare cladirea, poate iesi un bun centru expozitional sau un concurent serios pt Beraria H (pt aceasta utilizare ar fi o eventuala problema traficul din zona si capacitatea limitata de parcare)

Imi pare rau sa o spun dar in aceeasi propozitie cu Pavilionul H (actuala Beraria H), care este o bijuterie arhitecturala, Fabrica Ford este doar un cuvant urat.
Chiar si halele comuniste de duzina, cu travee largi, inalte si luminatoare supradimensionate, sunt mult mai valoroare arhitectural decat chestia asta.

Aici cele doua travee laterale, scunde si cu tot acel monstru de beton de deasupra absolut ineficient si structural si ca valorificare a spatiului, sunt, cam dupa orice norma am aplica, o uratenie buna doar de reciclat.
Ma chinui sa gasesc o valoare pentru traveea centrala, da, este mai spatioasa si are un luminator insa si aici avem o droaie de beton gros si monolit care cu greu se poate pune in vreo valoare sau ascunde cumva.
Cred mai degraba ca in nebuniile lui, vezi si Fordlandia din Aemrica de Sud, Henry Ford si-a dorit o fabrica intr-un buncar sau o fabrica la parterul unei cladiri administrative de a rezultat asta, istoria demonstrand apoi ca fabricile nu se construiesc asa.

Fatada are o oarecare valoare arhitecturala / istorica si se poate pune in valoare cu un parculet unde sa se expuna o reprezentare a fabricii si istoria ei, pana la urma pentru mine decizia Ministerului Culturii in acest caz este cea corecta.

Clar ii deranjeaza inaltimea mica...
De accea pastreaza doar fatada, pt a putea urca in inaltime si a castiga spatiu.
Era vorba ca apare un hipermarket in loc...sau mini-mall..

Tavanele scunde o fac inutila pentru orice utilizare moderna:
- ca fabrica ai nevoie sa poti sa bagi pod rulant si utilaje inalte pe toate traveele
- ca mall / hipermarket trebuie sa o poti climatiza, deci unitati de climatizare mari montate pe acoperis cu tubulatura de aer montata sub tavane

Se pare ca si la Griro nu se va mai face mall ci tot cartier de blocuri cu fatadele halelor pastrate pe acolo:
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26 ... itei.htm

Foarte bine. Locuintele noi trebuie realizate in oras, cu atat mai mult in zonele deja foarte bine deservite de transportul public.

Pacat ca acel transport public e concentrat pe o singura directie si/sau sta blocat in trafic...