Zona metropolitană BucureștiTotul despre BucureștiInfrastructura, utilitățile și serviciile publice din București

 

Topic: Știri

91 posts, 55423 views
 
Go to page:  1 2 3 4 5 6 7
 
 

📖 Pagination options
Re: Stiri ByOnu

am vorbit sa ne faca o statie chiar in locul respectiv


Chill, a vorbit EL cu baietii! :lol: Ce-i asta,"am vorbit eu" sa-mi faca o statie de metrou!?

Si nu este foarte clar, dar... cum asa? La fiecare spital nou inchidem 3?! :lol: Asta-i frate cu Olguta care cica dublare poate insemna ori +10%, ori -40%. :geek:

 


Re: Stiri shoppy

Pai daca niste neica-nimeni care maine o sa fie niste nimeni-nimeni s-au intalnit si si-au promis intre ei pe unde si cum se construieste metroul, este clar ca se rezolva.
Iar baietii erau "da da, sefu, sigur sigur, pai se poate...(hai ba nu mai pleaca si asta de aici...)..."

 


Re: Stiri aztec

Da, a vorbit sa ii faca metrou....dar:
Nu a vorbit cu ISU
Nu a vorbit cu SMURD
Nu a vorbit cu spitalul de urgenta
Cel putin asa se intelege.....
Dar avem o gramada de hipermarketuri in zone centrale, de mall-uri....
http://www.tolo.ro/2018/03/29/ministrul ... argoviste/

 


Re: Stiri abc_XC

Dar doamna Firea s-a consultat cu cineva pentru spitalul Metropolitan care se va construi in zona autobazei Pipera?  Zona respectiva mi se pare si mai izolata si mai greu accesibila. Probabil nu se consulta cu nimeni deoarece totul se va limita la nivel declarativ, adica doar o promisiune electorala.

 


Re: Stiri Adrian Rosca

Consiliul General al Capitalei a respins joi cele trei proiecte de hotărâre în baza cărora 234 de parcaje aparţinând domeniului public şi/sau privat al Municipiului Bucureşti, aproximativ 780 de străzi, poduri, pasaje sau alei şi 324 de intersecţii semaforizate şi ansambluri rutiere urmau să treacă în administrarea unor companii municipale.

http://www.capital.ro/trei-companii-mun ... -a-re.html

Tare suparata e Duamna. Acusea o sa dea in judecata pe toti consilierii pe care nu a votat cum a vrut ea.

Dar nu-i nimic, poporul o iubeste. Cel putin pe FB:

"Din cauza unor oameni din opoziție, nu poate primarul să facă anumite lucruri din ceea ce au promis"
"Mult succes în toate demersurile pentru îndeplinirea tuturor proectelor!"
"Felicitări doamne primar pentru ce faceți pentru bucureșteni care nu pune preț pe efortul care faceți"
"Felicităări !! Să se urmărească dacă mâncarea este dată corect și nu se mai fură !"
"Mulțumim că existați și pentru toate eforturile depuse pentru bunăstarea noastră a tuturor cetățenilor Capitalei"
"FELICITARI STIMATA DOAMNA SINTETI UN PRIMAR EXCELENT CARE NU VA POATE INLOCUI NIMENI"

 


Re: Stiri abc_XC

De promisiuni nu ducem lipsa. Astept sa vad si ceva concret. Sursa:http://www.pmb.ro/pmb/comunicate/presa_com.php?msj=7119
Program municipal de investiții – Nicio stradă neasfaltată și fără utilități

Proiectul de hotărâre privind lansarea unui Program de investiții în municipiul București a fost votat astăzi, la propunerea Primarului General, Gabriela Firea, în ședința Consiliului General al Municipiului București. Programul este finanțat din bugetul Primăriei Municipiului București și are ca scop dotarea tuturor străzilor nemodernizate din Capitală cu rețea de alimentare cu apă, canalizare menajeră și canalizare pluvială, iluminat public și modernizarea sistemului rutier.

Primarul General, Gabriela Firea: “Ne propunem ca, la finalizarea acestui program, să nu mai existe în București nicio stradă neasfaltată, fără trotuare sau fără utilități - alimentare cu apă, canalizare, iluminat public. Programul este unul multianual și se va desfășura în mai multe etape, începând de la identificarea statutului juridic și al stării fizice pentru toate arterele nemodernizate, continuând cu întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor tehnice de execuție și terminând cu execuția propriu-zisă în ordinea priorităților stabilite de Comisia special constituită în acest scop, din care vor face parte atât reprezentanți ai Primăriei Generale cât și ai Primăriilor de sector.”
Programul este gândit să fie continuat până la atingerea obiectivului enunțat încă din denumire: “Nicio stradă neasfaltată și fără utilități”. Actualele estimări situează numărul de străzi neasfaltate / lipsite de utilități la circa 270, cifră care urmează să fie actualizată în baza corespondenței cu primăriile de sector și cu listele de investiții deja existente în cadrul altor programe (de exemplu, la Administrația Străzilor). Cifrele sunt distribuite, pe sectoare, astfel: 94 de străzi în sectorul 1, 14 în sectorul 2, 33 în sectorul 3, 40 în sectorul 4, 11 în sectorul 5 și 77 în sectorul 6. Pe lângă satisfacerea cerințelor populației, Programul are ca obiectiv respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea aquis-ului comunitar aplicabil serviciilor de utilități publice.
Primăria Capitalei va acorda finanțare pentru proiecte în urma unui proces de estimare a necesarului, prioritizare, selecție și bugetare a obiectivelor de investiții. În etapa de estimare, Primăria Capitalei va solicita fiecărei primării de sector necesarul cu privire la obiectivele pe care dorește să le includă în Program.

Străzile incluse în program vor fi preluate în administrare Consiliului General al Municipiului București, prin Hotărâre de Consiliu, pe durata implementării proiectelor de modernizare.

Proiectul HCGMB a fost aprobat cu 42 de voturi pentru și 8 abțineri (PNL).

 


Re: Stiri andrei11

Vă rog frumos aici să publicați ȘTRI și nu orice balivernă care apare nu știu unde.

 


Re: Stiri misterr

50 de milioane de euro pentru modernizarea serviciului de urgență 112. Ce va aduce în plus pacienților

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2018/08/28/61982478-2.mp4

Autoritățile vor să modernizeze sistemul pentru apeluri de urgență 112 cu 50 de milioane de euro, astfel încât oamenii să primească ajutor într-un timp cât mai scurt.

Cei care anunță situații de urgență vor putea să transmită poze, înregistrări video, dar și informații în timp real, prin aplicații de tip WhatsApp. Modernizarea va dura, însă, până la sfârșitul lui 2020.

Anual, centrele 112 înregistrează peste şase milioane de apeluri de urgenţă, iar sistemul nu mai face față solicitărilor.

Unele echipamente de bază ale acestui sistem sunt vechi de peste 14 ani şi, spun autorităţile, sunt excesiv de uzate. Odată cu modernizarea acestui sistem naţional, timpul de procesare a unei urgenţă va scădea cu 5 secunde, clipe care pot face diferenţa între viaţă şi moarte.

Centrele 112 vor fi dotate cu echipamente şi softuri de ultimă generaţie. Proiectul costă aproape 50 de milioane de euro, din bani europeni şi schimbarea aparatelor ar trebui să nu blocheze activitatea 112.

″Migrarea spre noua platformă tehnologică va fi făcută cu minime întreruperi funcţionale şi numai pentru echipamentele existente cu ciclul de viaţă depășit″, explică Ionel Sorinel Vasilică, directorul STS.

Scopul este ca procesarea unui caz de urgenţă să dureze în medie, 55 de secunde, iar echipele de intervenţie să ajungă mai rapid la faţa locului. În plus, oamenii vor putea transmite către 112 orice fel de informaţie folositoare.

″Cetățenii vor avea posibilitatea să transmită poze, imagini video, date, text sms sau alte prin alte aplicaţii - gen WhatsApp″, a transmis Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene.

În total, în ultimii 14 ani, românii au apelat numărul de urgenţă 112 de 64 de milioane de ori.

 


Re: Stiri misterr

Primăria Capitalei cumpără 2.000 de fluiere în valoare totală de 78.000 de lei





Primăria Capitalei cumpără 2.000 de fluiere în valoare totală de 78.000 de lei (aproape 17.000 de euro) pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov.

Valoarea unui singur fluier este de 39 de lei, iar contractul de achiziţie directă a fost acordat firmei Lidle Com SRL.

Potrivit anunţului postat pe SEAP, Primăria Capitalei achiziţionează 2.000 de fluiere pentru „îndeplinirea în bune condiţii a misiunilor specifice în situaţii de urgenţă desfăşurate de către ISU Bucureşti-Ilfov”. Valoarea unui singur fluier este de 39 de lei, astfel că suma totală se ridică la 78.000 de lei (aproximativ 17.000 de euro).

Contractul a fost acordat firmei Lidle Com SRL, specializată în echipamente pentru stingerea incendiilor.

Achiziţia făcută de municipalitate pentru ISU a fost criticată de opoziţie.





„V-aţi întrebat ce cumpărături a mai făcut doamna Firea din banii noştri? Vă spun eu: FLUIERE. Primăria Municipiului Bucureşti a cumpărat 2000 de ″fluiere cu bilă″⁣ în valoare de 78.000 RON (16.804 Euro), fără TVA. Da, aţi auzit bine. Priorităţi pentru autorităţi”, a scris pe Facebook consilierul local USR Sector 1 Clotilde Armand.

 


Re: Stiri misterr

Primăria Capitalei secretizează numele proiectanților de pe documentațiile de urbanism aflate în dezbatere publică. Instituția dă vina pe GDPR. Avocat: Comunicarea exclusiv a numelor nu poate fi refuzată




Sedinta CGMB

Numele proiectanților care elaborează planuri de urbanism zonale și de detaliu, prin care se obțin derogări de la Planul Urbanistic General, sunt șterse de pe documentele afișate pe site-ul Primăriei Capitalei, în dezbatere publică. Prin aceste planuri se aprobă cele mai mari proiecte imobiliare din București. Reprezentanții Primăriei spun că acestea sunt date cu caracter personal și trebuie șterse pentru respectarea GDPR. Avocații îi contrazic. Este ca și cum un jurnalist nu ar semna și nu și-ar asuma un articol sau un medic nu ar mai avea numele trecut pe parafă.  

Dincolo de dorința Primăriei Capitalei de a respecta GDPR-ul, sunt mai multe mize:

- posibila fugă a proiectanților de răspundere și de oprobiul public în cazul unor proiecte criticate în spațiul public.

-  ascunderea unui posibil conflict de interese deoarece o parte dintre arhitecții și urbaniștii care semnează aceste documentații de urbanism sunt și membri în Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, unde se discută și se avizează de principiu aceste proiecte. Pe punctul de vedere al Comisiei, arhitectul șef își fundamentează avizul de urbanism. Obiceiul este ca proiectele care nu primesc undă verde de la Comisia Tehnică de urbanism să nu primească nici aviz de la arhitectul șef.

Membrii Comisiei de Urbanism nu sunt plătiți de Primăria Capitalei pentru prestația lor, însă ei influențează practic în ce formă se aprobă cele mai importante proiecte imobiliare din București. Legea nu le interzice să semneze documentații de urbanism atât timp cât sunt în această comisie și să vină cu ele la aprobare, singura condiție fiind să se abțină la vot pe propriul proiect.

Situația este absurdă și în condițiile în care pe panoul prin care se face dezbaterea publică trebuie scris proiectantul, la fel și pe panoul de șantier, iar planșele cu ștampila proiectantului fac parte dintr-un document administrativ.

Cum motivează Primăria Capitalei

”Prin intrarea in vigoare a Regulamentului 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, statelor membre le revin sarcini în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, și anume aceea că protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. (...) În acest context, PMB si CGMB au obligația ca prin activitatea desfășurată, care, în principal, constă în emiterea de acte administrative, să aprecieze modul în care se impune a respecta dispozițiile regulamentului sus menționat, și să identifice și să dispună acele măsuri tehnico-organizatorice care să asigure o deplină protecție a datelor cu caracter personal. Pe aceste coordonate, vă informăm că activitatea de publicare pe site-ul Primăriei Municipiului București a proiectelor de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București și a documentelor aferente se realizează cu respectarea strictă a prevederilor Regulamentului, direcției noastre revenindu-i sarcina să aprecieze măsura în care prelucrarea datelor personale este necesară în vederea îndeplinirii obligațiilor legale sau a intereselor legitime, cum este cazul obligației de a asigura publicarea actelor administrative și transparența activităților”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

”În consecință, o măsură de protecție adecvată a datelor cu caracter personal nu poate fi considerată ca nelegală, iar temeiul juridic al unei asemenea măsuri, cum este și măsura adoptată de către direcția noastră, ca pe site-ul Primăriei să fie publicate documente cu anonimizarea numelui și a prenumelui sau a funcției autorilor/semnatarilor acestor documente (avize, planșe etc), este dat, în mod evident, de către dispozițiile Regulamentului sus indicat. Scopul supunerii dezbaterii conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, este acela de a îmbunătății conținutul actului cu privire la datele tehnice și nu de a se lua o decizie de adoptare/respingere în funcție de numele beneficiarului/proiectantului/expertului”, se mai arată în răspunsul trimis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Ce spun avocații

”Raportat la prevederile Regulamentului și la principiul preeminenței dreptului comunitar, consacrat inclusiv la nivelul Constituției României, nici Legea nr. 554/2001, nici Legea nr. 53/2003 nu pot servi, ele însele, drept bază pentru a dispune secretizarea completă a unor informații sau documente (chiar dacă sunt/conțin date cu caracter personal), care au rolul de a asigura publicului exercitarea dreptului de control al activității administrației. Eventuale decizii de secretizare pot fi luate doar în baza și cu respectarea Regulamentului. Regulamentul General privind Protecția Datelor nu stabilește vreo obligație sau vreun drept absolut pentru autoritățile publice de a secretiza sau de a șterge parțial conținutul actelor elaborate/emise în contextul activității desfășurate sau al celor utilizate în cadrul activităților acestora, pentru scopul păstrării confidențialității datelor cu caracter personal. O asemenea obligație sau un asemenea drept ar fi de natură a îngreuna sau a face imposibilă activitatea autorităților publice, precum și controlul subsecvent al administraților asupra activității autorităților publice; prin absurdul consecințelor la care ar conduce, sunt excluse. Însă, GDPR impune autorităților publice obligația ca, în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege, atunci când utilizează/prelucrează și date cu caracter personal în activitatea lor, să decidă în mod responsabil (i.e. cu realizarea unui audit – studiu de impact – reglementat de art. 35 din Regulament) și cu respectarea principiului accesului liber la informațiile de interes public, dacă și în ce măsură vor dezvălui publicului din proprie inițiativă sau vor pune la dispoziția publicului, atunci când solicită, date/documente care au statut de sau conțin și date cu caracter personal.  Conform art. 86 din Regulament, interpretat prin raportare la pct. 156 din preambulul Regulamentului, principiul accesului la informațiile de interes public prevalează în raport cu dreptul persoanelor vizate la asigurarea confidențialității datelor lor cu caracter personal. Cum rezultă din jurisprudența recentă a Tribunalului Uniunii Europene, în cauza Dennekamp, în contextul dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, invocarea de către o autoritate publică a necesității respectării confidențialității datelor cu caracter personal nu poate constitui o justificare pentru refuzul de a comunica date cu caracter personal, atunci când dezvăluirea lor este necesară pentru a aprecia asupra existenței sau nu a conflictelor de interese.

În consecință, chiar dacă autoritățile publice, în aplicarea art. 86 din Regulament, pot decide să asigure confidențialitatea unor date cu caracter personal, interesul public de a exercita un control asupra activității administrației, contribuind la aplicarea legislației privind conflictele de interese, impune întotdeauna accesul la o cantitate minimă de date cu caracter personal, care să permită verificarea conflictelor de interese. Prin urmare, deciziile de secretizare a actelor emise de autoritățile publice sau a celor în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și refuzul de comunicare a unor informații către public, motivat de faptul că se impune respectarea confidențialității datelor cu caracter personal, sunt nelegale dacă autoritățile publice decid secretizarea completă, împiedicând astfel aplicarea dispozițiilor legale privind verificarea conflictului de interese sau secretizarea (parțială ori totală) nu a fost dispusă în conformitate cu art. 86, coroborat cu art. 35 din Regulament.”, a explicat avocatul George Trandafir, Managing Partner la Trandafir&Associates.

Comunicarea exclusiv a numelor persoanelor care, în exercitarea profesiilor acestora, au pregătit sau au contribuit la pregătirea unor documente/planuri, proiecte, etc. care stau la baza procesului decizional al administrației publice, nu poate fi refuzată, neexistând o bază legală pentru aceasta, este de părere avocatul George Trandafir.

”În situația deciziilor adoptate de către autoritățile locale ale Municipiului București în domeniul urbanismului, cu atât mai mult se justifică accesul la asemenea date, cu cât suspiciunile de conflicte de interese sunt mari în domeniul urbanismului, iar în presa din România au existat în permanență exemple de asemenea suspiciuni. Concret, comunicarea exclusiv a numelor persoanelor care, în exercitarea profesiilor acestora, au pregătit sau au contribuit la pregătirea unor documente/planuri, proiecte, etc. care stau la baza procesului decizional al administrației publice, nu poate fi refuzată, neexistând o bază legală pentru aceasta. Este regretabil că unele autorități publice au înțeles – evident, în mod abuziv – să vadă în GDPR un paravan în spatele căruia să ascundă informațiile de interes public sau un alt instrument prin care să se protejeze – de răspundere, de lipsa voinței funcționarilor de a-și îndeplini atribuțiile la timp, etc. Iar exemplele de pervertire a scopului legitim al acestui instrument legislativ pot continua”, a declarat George Trandafir.

Reglementări relevante

Art. 86 din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR):

„Prelucrarea și accesul public la documente oficiale - Datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public sau privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de autoritatea sau organismul respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea sau organismul, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.”

Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică:

Art. 2 alin. (2) „Legea are drept scop: a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.”

Art. 3: „În sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: (...) e) obligaţia de transparenţă - obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice;”

Art. 6: „Prevederile prezentei legi nu se aplică procesului de elaborare a actelor normative şi şedinţelor în care sunt prezentate informaţii privind: (...) c) datele personale, potrivit legii.” (n.n. Regulamentul General privind Protecția Datelor)

Legea nr. 554/2004 privind liberul acces la informaţiile de interes public:

Art. 2: „În sensul prezentei legi: (...) b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei;”

Art. 14 alin. (1): „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.” (n.n. exercitarea atribuțiilor funcționarilor sau demnitarilor, precum și exercitarea competențelor legale ale autorităților publice)

Jurisprudența instanțelor europene privind concilierea dreptului de acces la informațiile de interes public și dreptul la confidențialitatea datelor cu caracter personal - Cauza T- 115/13, Dennekamp:

„(...) [dreptul de acces la informații] este condiționat de anumite limite întemeiate pe considerente de interes public sau privat. (...) astfel de excepții derogă de la principiul accesului cât mai larg posibil al publicului la documente, ele trebuie interpretate și aplicate în mod [restrictiv]. Astfel, în cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare i- a fost cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acest document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat (...).” (n.n. confidențialitatea datelor cu caracter personal)

Recomandarea R (2000) 10 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind codurile de conduită pentru agenții publici, adoptată la 11 mai 2000:

Conform art. 13 din această recomandare, un conflict de interese se naște dintr- o situație în care agentul public are un interes personal de natură să influențeze sau să pară că influențează exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor oficiale, respectivul interes personal înglobând orice avantaj pentru el însuși sau în favoarea familiei sale, a părinților, a prietenilor sau a persoanelor apropiate sau a persoanelor ori a organizațiilor cu care acesta sau aceasta are sau a avut legături de afaceri sau politice, precum și orice obligație financiară sau civilă pe care agentul public trebuie să o respecte.

Constituția României

Art. 148 alin. (2): „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne (...)”.

 


Re: Stiri banar

Câteva schimbări noi  :o

 


Re: Stiri 19jimmy84

Patru poduri peste râul Dâmboviţa din Capitală vor intra în reparaţii

Primăria Capitalei va demara lucrările de consolidare şi de reparare la mai multe poduri peste râul Dâmboviţa. Este vorba de podurile Ciurel, Eroilor, Operei, Timpuri Noi, pentru care Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat indicatorii economici în şedinţa de joi.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a votat în şedinţa de joi mai multe proiecte care vizează consolidarea şi repararea mai multor poduri peste râul Dâmboviţa, precum şi pentru consolidarea Pasajului Fundeni.

Pentru asta, CGMB a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru investiţiile respective.

Astfel, investiţiile ar urma să fie următoarele: Pentru Podul Ciurel, suma necesară este de 3,8 milioane lei; Pod Eroilor - 5,3 milioane lei; Pod Opera - 13,6 milioane lei; Pod Timpuri Noi - 4,9 milioane lei, iar pentru Pasajul Fundeni este necesară suma 2,6 milioane lei, potrivit proiectelor ce se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.


sursa: https://www.antena3.ro/actualitate/soci ... 05894.html

 


Re: Stiri misterr

Firea și gropile din Capitală. Primăria anunță 800, șoferii au raportat 7.500

Click pe imagine pentru video:





Bucureştiul a ieşit din iarnă plin de praf, gropi şi gunoaie. Recunoaşte situaţia şi primarul general, care le-a cerut operatorilor de salubritate să înceapă curăţenia generală în oraş.

Îngheţul şi dezghețul ar fi lăsat în urma 800 de gropi, conform numărătorii efectuate de angajaţii primăriei. Dar sunt contrazişi de şoferii din Bucureşti, care au raportat de zece ori mai multe pe aplicaţiile de trafic: 7.500 de gropi.

Angajaţii primăriei susţin că au numărat gropile de pe străzile Bucureştiului şi că ar fi doar 800. Multe au fost deja reparate, spune primarul Capitalei.

Gabriela Firea: “Poliţia Locală şi Administraţia Străzilor, cu sprijinul cetăţenilor, împreună, am identificat 800 de gropi. (...) S-a acţionat deja de către Administraţia Străzilor pe 600, dar încă sunt în continuare de reparat, de reabilitat.”





Dar şoferilor din Bucureşti li se pare mică cifra anunţată de primărie.

”Doar pe strada aici la mine sunt 800”, spune un șofer.

De altfel, şoferii au raportat mii de gropi pe aplicaţiile folosite în trafic, gropi care provoacă daune grave maşinilor şi pierderi financiare proprietarilor.

Paul Dorneanu, coordonator comunitatea Waze România: ”Utilizatorii au raportat peste 7.500 de gropi pe carosabil din București.”

Ce-i drept, multe raportări sunt pentru aceeaşi groapă, dar chiar şi aşa, potrivit reprezentanţilor comunităţii Waze, sunt în prezent cel puţin 1.500 de gropi nereparate în tot oraşul. Oamenii se plâng şi că nu pot respira din cauza prafului.

Gabriela Firea: ”Orașul arată după perioada de iarnă foarte rău pentru că sunt foarte murdare străzile și trotuarele. Este un strat foarte gros.”

zice că nu putem să ne ascundem, oraşul arăta f rău după iarna asta, e praf.

O soluţie ar fi spălarea arterelor principale cu detergent prietenos cu mediul, operaţiune ce ar reduce nivelul de praf cu 90%. În acest moment, operatorii de salubritate spală doar cu apă, care curăţă doar jumătate din praf, iar pe restul îl ridică în aer.

O altă problemă o reprezintă gunoaiele aruncate pe terenurile virane, care au devenit focare de infecţie.

Poliţia locală susţine că a dat amenzi, atunci când i-a prins pe făptaşi.

De la începutul anului, Poliţia Capitalei a dat 232 de sancţiuni pentru aruncarea gunoaielor pe spaţiul public. Atenţie, amenzile sunt usturătoare. Dacă aruncaţi chiar şi un chiştoc de ţigară pe strada riscaţi o amendă de 2.000 de lei.

 


Re: Stiri 1689

[...]
Singura veste, să-i spunem bună, este că anul trecut erau o mie pe vreme aceasta, acum avem 800 de gropi identificate[...]

 


Go to page:  1 2 3 4 5 6 7
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Infrastructura, utilitățile și serviciile publice din București  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419407 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use