Wow, nu mai arata a Old Delhi. Sper sa dispara in viitorul apropiat "practica" asta de a cocota sute de cabluri pe stalpi, altele decat cele necesare (troleu/tramvai).  

Ar fi extraordinar daca ar disparea si stalpii care raman fara rost dupa inlaturarea cablurilor.
Primaria Municipiului Bucuresti pare ca nu are nici o modalitate concreta de a obliga firmele private sa-si gestioneze retelele, ramanand la bunavointa acestor firme sa intervina pentru a inlatura infrastructura abandonata. Un exemplu stralucit este Telekom cu ai sai stalpi din lemn care au ramas abandonati pe numeroase strazi, chiar daca a fost introdus NetCity (cartierul Cotroceni, zona Aviatorilor, strazile din zona Domenii sunt pline cu stalpi din lemn, fara cabluri).

Telekom a taiat prin toamna trecuta din stalpii de lemn din S2.

Pe strada Arhitect Harjeu în Sectorul 2 s-a reabilitat complet strada,  dar stâlpii de lemn au rămas neatinsi, majoritatea mai susținând doar câteva fire, care puteau fi mutate cu ușurință pe alți stâlpi din apropiere.

De obicei stalpii de lemn sunt ai Orange, ei au cumparat infrastructura terestra a Telekom/Romtelecom. Cel mai probabil au toate avizele de la PMB si nu ii costa nimic in momentul asta.

Daca si-ar muta cablurile pe alti stalpi sau in subteran ar avea de platit: chirie pentru a folosi o retea subterana sau stalpii altui operator, lucrarile de mutare cabluri si lucrarile de dezafectare a vechilor stalpi. Drept urmare  decizia operatorului e destul de simplu de luat -> totul ramane asa cum e.

Stilpii de lemn nu au fost instalati pentru “telefoane”.

Istoric, toata reteaua aeriana (electricitate, telefoane, iluminat public) era instalata - in mare parte a orasului - pe stilpi de lemn.

Prin anii ‘80, IDEB-ul a inceput migrarea spre stilpi de beton insa PTTR-ul (telefoanele) de multe ori n-a tinut pasul. Nu trebuie uitat ca, pina in ‘89, posturile telefonice erau oarecum o raritate.

Ca atare, dupa ‘89, cind s-a produs boom-ul infrastructurii de comunicatii (Romtelecom a inceput sa instaleze posturi cu nemiluita, au inceput sa apara retelele de cartier - ulterior micii operatori de cablu - etc.), nimeni nu s-a mai preocupat sa termine migrarea de la stilpii de lemn, ba dimpotriva, s-au incarcat si mai mult, devenind ceea ce vedem azi.

Dezamagirea mea consta in faptul ca pe strazile unde a fost implementat NetCity si toate cablurile au trecut in subteran, daca au existat stalpi de lemn cu marcajul TELEKOM (ca au fost cumparati de Orange nu schimba datele problemei) desi nu mai sustin cabluri, stalpii sunt ramasi pe strazi. Evident ca pentru operatorul de comunicatii e cel mai ieftin sa nu faca nimic cu acei stalpi, dar aici ar trebui sa intervina administratia publica si sa-i oblige sa-si stranga elementele de infrastructura inutile.
Stalpii la care fac referire sunt marcati astfel:

Si eventual sa ii lase gratis prin tuburile Netcity, ba chiar sa le achite cheltuielile de mutare in subteran. E ca la o expropriere.

La transferul retelelor din aerian in infrastructura NetCity problema cea mai mare o reprezinta chiria platita de operatorul de retea pentru fiecare racord. La blocuri aceasta se amortizeaza cat de cat din multitudinea de clienti care impart acelasi racord. In schimb, la case e jale, chiria pe o luna e echivalentul unei luni de abonament.

Operatorii mari isi permit sa negocieze si sa obtina tarife mult reduse dar operatorii mici nu au forta asta si practic sunt blocati.
Tariful standard este de:  0,224 E/metru/luna + TVA, la un racord standard de 30m  -> 6.7E/luna + TVA ~ 8E/luna doar chiria racordului care  teoretic este inclusa in pretul abonamentului de 10E/luna.  

Au inceput in zona Expozitiei (mai exact prin zona strazii Clabucet) lucrari de extindere a NetCity.

Stadiul actual al extinderii retelei NetCity si al lucrarilor de desfiintare cabluri aeriene pe raza Sectorului 2.

Sursa: Radu Mihaiu

Interesant cum o rețea de interes public a ajuns să facă așa de mulți bani încât încurcă însuși scopul pentru care a fost creată. Tot UTI face bani din ea?

Netcity e vanduta de mult timp. Daca PMB avea puterea financiara sa dezvolte singuri cred ca o faceau, dar nu au avut bani pt lucruri mai importante.

Nici oameni, nici materiale, nici know-how