Tarom și Guvernul României ar analiza achiziționarea companiei Blue Air





Vitalie Cojocari

Întrerupem dezbaterile de pe Facebook pentru o informație despre aviația românească!

Tarom, dar mai ales Guvernul României, analizează achiziționarea Blue Air. În acest sens a fost pregătit și un act normativ, care este deocamdată secret.

Informațiile mi-au fost furnizate de o sursă apropiată discuțiilor guvernamentale.

Dacă s-ar lua această decizie, compania aeriană națională ar avea o divizie Low Cost, după modelul celor mai mari companii aeriene europene.

Deocamdată lucrurile sunt la etapa de planuri așternute pe hârtie. Decizia este departe de a fi luată.

Între timp, Blue Air se apropie tot mai mult de Tarom.

Blue Air a anunțat cu numai câteva momente în urmă printr-un comunicat că a semnat un nou acord cu TAROM.

În baza acestuia, își extinde rețeaua operațională și prezența în Europa, Orientul Mijlociu și Nordul Africii.

Compania Aeroporturi Bucureşti anunţă schimbări pentru Euro 2020. Cum va arăta Otopeniul

Click pe imagine pentru video:





Principala poartă aeriană a ţării îşi extinde platformă, adică parcarea pentru avioane, se modernizează una dintre piste, dar şi terminalul. În plus, aeroportul din Băneasa ar urma să fie renovat.

Platforma va creşte cu încă 15 mii de metri pătraţi. Asta înseamnă că aeroportul va avea în plus alte 4 locuri de parcare pentru aeronave. Este vorba de avioane de categoria C, adică Boeing 737 sau Airbus A320.

Acum, pot parca 45 de avioane. Insuficient pentru un eveniment mare. Extinderea va costa 2.6 milioane de euro şi ar urma să fie gata în 6 luni.

Tot pentru Campionatul de fotbal este pregătită şi modernizarea pistei 2. Deocamdată a fost anunţată licitaţia, la un preţ de 20 milioane euro. Pista nu va putea fi folosită 3 luni. În plus va fi schimbat sistemul de balizaj. Ultima modernizare de pe Otopeni, care include şi o reparaţie capitală, a fost făcută în 1997.

Gabriel Stoe, directorul general al Companiei Aeroporturi Bucureşti: “Să terminăm până în sezonul rece cu execuţia pistei 2. La Campionatul European de fotbal vom fi gata cu această lucrare.”

Aeroportul din Otopeni va reconfigura  o zonă destul de aglomerată de îmbarcare. Vor fi scoase elemente de decor care sunt nefolosite în acest moment, astfel că va fi câştigat spaţiu, în plus, zona de îmbarcare va fi mult mai aerisită. Schimbări vor fi şi în toaletele publice. Totul va fi gata până la Campionat.

Dar cea mai importantă promisiune a autorităţilor este modernizarea celui de-al doilea aeroport din Bucureşti.

Gabriel Stoe, directorul general al Companiei Aeroporturi Bucureşti: “Cel mai important ar fi funcţionalitatea aeroportului Băneasa, care până la sfârşitul anului, cel târziu în februarie 2020, acest aeroport să devină funcţional.”

Adică pentru aproape 12 milioane de euro va fi crescută capacitatea de operare de la 50 de pasageri pe oră, la 300 de pasageri pe oră. Pentru asta va fi modernizat interiorul aeroportului Băneasa, care din cele 4 zone de operare, are doar una singură funcţională.

premiera-gigantul-antonov-an124-incarcat-cu-echipamente-medicale-aterizeaza-in-romania-pe-7-aprilie

https://www.mediafax.ro/coronavirus/pre ... e-19050479

Nu este premiera. A mai fost odata anul trecut prin Ianuarie - Februarie. El trebuia sa vina in seara asta insa din cate stiu o sa vina maine la pranz. Plus ca 747-le celor de la Silkways vine regulat cam odata pe luna pe OTP cu tot felul de marfa sau sa ia marfa.

Aveți idee de ce un Spartan tot survolează Drumul Taberei și de ce sunt ceva elicoptere de MI sau MApN prin aer de ceva timp?

Un elicopter Black Hawk american a aterizat forţat în jurul orei 10:00  în piaţa Charles de Gaulle.

Airbus vrea să se transforme în companie aeriană cu emisii zero până în 2050

Airbus a dezvăluit planuri concrete pentru aviația cu emisii zero, cu o nouă generație a bateriei electrice CityAirbus. Între timp, producătorul de aeronave a semnat un memorandum cu Air New Zealand pentru a cerceta dezvoltarea aeronavelor cu hidrogen, în timp ce în Europa, Airbus se va concentra pe infrastructura de aviație cu hidrogen cu Air Liquide și cu operatorul de aeroport Vinci până în 2030.
Aeronava electrică cu baterie pe care Airbus a anunțat-o pentru prima dată în martie 2019, realizată în parteneriat cu Audi, e echipată cu opt elice alimentate electric, și va putea transporta patru pasageri în jur de 80 de kilometri și la viteze de până la 120 km / h. Primul zbor al prototipului este planificat pentru 2023, cu certificare în jurul anului 2025.
Potrivit electrive.com, Airbus numește aeronava electrică cu baterie un „taxi zburător” capabil să zboare în liniște deasupra spațiilor urbane. Corpul aeronavei eVTOL (decolare și aterizare electrică verticală) are o coadă în formă de V și aripi fixe. O caracteristică cheie a avionului sunt funcțiile de reducere a zgomotului, despre care compania spune că prezintă niveluri sonore mai mici de 65 dB în timpul zborurilor și sub 70 dB în timpul aterizării.u toate acestea, înainte ca aviația pentru mai mult de câțiva pasageri să devină fără emisii, există câteva obstacole de depășit. Aviația a fost identificată ca un punct focal cheie pentru strategiile de hidrogen din SUA și Germania, printre alte sectoare „greu de decarbonizat”, cum ar fi transportul pe distanțe lungi. Datorită greutății bateriilor, aeronavele cu baterie pur electrică sunt în general limitate la avioanele mici de pasageri, dar avioanele cu hidrogen beneficiază de capacitatea de densitate a energiei mai mare a combustibilului cu hidrogen. De aceea, împreună cu planurile sale concrete pentru avioane cu hidrogen, Airbus planifică deja infrastructura de hidrogen în aeroporturi, făcând primele investigații cu privire la perspectivele avioanelor cu hidrogen cu companiile aeriene.

În Noua Zeelandă săptămâna aceasta, Airbus și Air New Zealand au anunțat o inițiativă comună de cercetare a modurilor în care avioanele cu hidrogen ar putea ajuta compania aeriană să își atingă obiectivul de emisii nete zero până în 2050. Parteneriatul cu Air New Zealand e foarte util, pentru că multe dintre industriile din Noua Zeelandă sunt dependente de călătoriile pe distanțe lungi către și dinspre statul insular izolat geografic, în apropierea extremității sudice a oceanului Pacific.

Între timp, în Europa, Airbus tocmai și-a unit forțele cu producătorul de gaze Air Liquide și cu operatorul aeroportuar Vinci pentru a crea infrastructura necesară pentru realimentarea viitoarelor avioane cu hidrogen până în 2030.Primul pas va fi făcut pe aeroportul Lyon-Saint Exupéry, unde urmează să fie construită o stație de hidrogen pentru camioane și autobuze începând cu 2023. În anii următori, partenerii vor să dezvolte infrastructura pentru realimentarea avioanelor cu hidrogen lichid.Proiectul include trei faze principale. Din 2023, cele trei companii prevăd desfășurarea unei stații de distribuție a hidrogenului pe aeroportul Lyon-Saint Exupéry. Această stație ar trebui să furnizeze atât vehiculele terestre ale aeroportului (autobuze, camioane, echipamente de manipulare etc.), cât și cele ale partenerilor săi, precum și vehiculele grele care circulă în jurul aeroportului. Partenerii spun că această primă fază este esențială pentru a testa facilitățile și dinamica aeroportului ca „hub de hidrogen” în zona sa de acoperire.

Pentru a sublinia prevederile și strategia din aceste planuri, în iunie anul acesta, Airbus a primit sprijin din partea Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Tehnologie (BMWI) și a Ministerului Federal German al Transporturilor și Infrastructurii (BMVI) . În luna iunie a acestui an, ministerele guvernului german au selectat 62 de proiecte majore pentru a primi finanțare guvernamentală ca parte a unui proiect european comun de hidrogen (Hydrogen IPCEI), finanțând doisprezece proiecte în sectorul mobilității. Airbus a fost numit în legătură cu vehiculele intralogistice alimentate cu hidrogen.

În a doua fază principală, între 2023 și 2030, Airbus, Air Liquide și operatorul aeroportuar Vinci vor lucra la implementarea infrastructurilor de hidrogen lichid. Airbus spune că acest lucru va permite furnizarea hidrogenului în tancurile viitoarelor aeronave.

În ultima fază, dincolo de 2030, partenerii se vor concentra pe desfășurarea infrastructurii de hidrogen de la producție la distribuția în masă a hidrogenului lichid la aeroport. Dincolo de aceste faze concrete, partenerii vor analiza posibilitatea echipării rețelei de aeroporturi europene a Vinci Airports cu facilități de producere, stocare și furnizare a hidrogenului. Acest lucru ar trebui utilizat atât pentru vehiculele terestre, cât și pentru aeronave. Vinci Airports administrează 45 de aeroporturi în 12 țări din Europa, Asia și America.Airbus se bazează acum pe investiții considerabile în avioane cu hidrogen. În ianuarie anul acesta, Airbus a prezentat o nouă configurație ca parte a programului său ZEROe, care ar putea permite aeronavelor de pasageri să zboare mai departe ca oricând, cu zero emisii. Așa-numita „configurație de pod” este formată din șase sisteme de propulsie cu elice cu pilă de combustibil detașabile montate sub aripi. În septembrie anul trecut, Airbus a oferit detalii despre noile studii de avioane cu hidrogen. Producătorul de aeronave a dezvăluit trei concepte pentru prima aeronavă comercială cu emisii zero din lume care ar putea intra în funcțiune până în 2035. Toate aceste concepte, denumite în cod ZEROe, se bazează pe hidrogen ca sursă principală de energie, dar fiecare are o abordare diferită. În octombrie 2020, Airbus a lansat, de asemenea, un parteneriat cu ElringKlinger.

Cel mai recent, în iunie anul acesta, Airbus a anunțat că își strânge eforturile pentru rezervoarele de hidrogen metalic și va înființa așa-numitele centre de dezvoltare cu emisii zero (ZEDC) la locațiile din Bremen, Germania și Nantes în Franța. Scopul ZEDC-urilor este de a permite producția rentabilă a tancurilor criogenice pentru a sprijini lansarea pe piață a conceptului ZEROe, precum și pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor de propulsie cu hidrogen.

George Dorobanţu, fost şef la Automobile Bavaria, pus Director General la Aeroportul Otopeni

Ministerul Transporturilor continuă revocările directorilor generali la companiile din subordine, ultima înlocuire fiind la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti care are un nou CEO. George Dorobanţu, fost şef la Automobile Bavaria, a fost numit Director General al Aeroportului Otopeni, înlocuindu-l astfel pe Cosmin Peşteşan, pus în ianuarie, în timpul mandatului fostului ministru Cătălin Drulă. Potrivit CV-ului său, George- Dumitru Dorobanţu a fost numit administrator CNAB şi apoi Director General din funcţia de consultant pentru proiecte şi operaţiuni la firma Lotus Advisory Sistems SRL Bucureşti. În perioada 2017 – 2019 a fost şef la Automobile Bavaria Bucureşti ( grup cu o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de euro şi peste 600 de angajaţi).

Economedia a scris recent despre noile numiri pe care le-a operat ministrul interimar, Dan Vîlceanu în Consiliul de Administraţie al CNAB şi revenirea unor personaje precum Georgeta Bumbac, fina lui Felix Stroe şi abonată la sinercuri politice.

Astfel, din noul Consiliu de Administraţie CNAB pe care l-a numit Ministerul Transporturilor fac parte :
Mihălţan Florin Cosmin
Raicu Mircea Cristian
Dimitrescu Florin
Dobre Răzvan Robert
Bumbac Georgeta (vezi CV aici)
Dorobanţu George Dumitru
Diaconu Cătălin ( numit ieri administrator, analist la Franklin/Templeton).
Numirea lui George Dorobanţu este pentru o perioadă de 4 luni cu posibilitatea prelungirii mandatului cu încă două luni. Nu este pentru prima dată când un fost şef BMW preia o companie din subordinea Ministerului. În 2017, Werner Wolf, CEO Bavaria Banat a fost numit la manşa Tarom, companie pe care a condus-o aproape un an şi jumătate.

De ceva timp la Clinceni sunt lucrari ample de modernizare: se construieste un hangar nou, un turn de control si o noua pista de decolare-aterizare asfaltata langa cea veche, inierbata.

Reportajul TVR1 din Septembrie:


Vedere aeriana 22 Noiembrie:



Sursa: George Rotaru

Aeroporturile din Bacău, Cluj, Craiova, Iaşi, Sibiu, Suceava şi Timişoara au primit un ajutor de stat de aproape 52 milioane lei

Aeroporturile din Bacău, Cluj, Craiova, Iaşi, Sibiu, Suceava şi Timişoara au primit un ajutor de stat de aproape 52 milioane lei, schema de ajutor de stat pentru a compensa efectele reducerii traficului de călători din cauza pandemiei COVID – 19 fiind semnată astăzi, prin ordin comun al ministrului Transporturilor respectiv al ministrului Dezvoltării. Solicitarea ajutorului COVID se aplică exclusiv pentru aeroporturile cu peste 200 000 de pasageri pe an (valorile valabile pentru 2019, înainte de criza COVID) dar nu mai mult de 3 milioane, deci nu şi pentru Otopeni, cel mai mare aeroport din România cu un trafic de aprox. 15 milioane de persoane înainte de pandemie. Solicitarea a venit din partea Asociaţiei Aeroporturilor din România pentru o sumă de aproape 62 milioane lei, dar Guvernul a aprobat printr-un Memorandum din octombrie, 51 de milioane de lei : ,,Prin aprobarea acestui Ordin se va asigura astfel acoperirea deficitului de lichidități cu care se confruntă un număr de 7 aeroporturi din România, din cauza crizei generate de pandemia COVID 19. Schema de ajutor de stat a fost autorizată de către Comisia Europeană, în data de 13.12.2021. Sumele pot fi utilizate pentru achitarea facturilor restante, ceea ce va aduce la echilibrarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale respectivelor aeroporturilor. Aeroportul “Traian Vuia” din Timișoara, aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), poate primi până la 9 milioane de lei, bani alocați prin bugetul MTI. Astfel, anul viitor, Aeroportul “Traian Vuia”, din Timișoara, va putea să își continue activitatea la standardele specifice de siguranță, securitate și de calitate a serviciilor.” a transmis Ministerul Transporturilor.

Cererea de ajutor de stat a fost înregistrată şi validată la Comisia Europeană pe 25 noiembrie, obligaţia fiind înscrisă în Tratatul de funcţionare al UE, precizează Ministerul Transporturilor. Important de menţionat că, pentru Aeroporturile Bacău, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu şi Suceava Consiliile Judeţene sunt administratori în timp ce, pentru Aeroportul Timişoara, acţionar principal (80 %) este Ministerul Transporturilor.

Spre comparaţie, Aeroportul Otopeni a avut în 2019 aproape 15 milioane pasageri şi doar 4,4 milioane anul trecut, din cauza restricţiilor COVID 19. Pentru anul acesta estimările arată aprox. 7 milioane de pasageri.

The exclusivity of the 5-Star Airline Rating is underlined by the fact that there are just eleven 5-Star Airlines that have achieved this coveted quality distinction in the last 22 years. In 2021, the world’s 5-Star Airlines are: ★ ANA All Nippon Airways ★ Asiana Airlines ★ Cathay Pacific Airways ★ EVA Air ★ Garuda Indonesia ★ Hainan Airlines ★ Japan Airlines ★ Korean Air ★ Lufthansa ★ Qatar Airways ★ Singapore Airlines.

Avioanele militare NATO, exceptate de la plata taxelor de dirijare aeriană și a tarifelor aeroportuare din România

Avioanele militare care aparțin NATO vor fi exceptate de la plata tarifelor pentru serviciile de navigație aeriană și a taxelor de aeroport, fără a mai fi nevoie de acorduri bilaterale, a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, la finalul Ședinței de Guvern de miercuri. O Ordonanță de Urgență pentru aceste facilități fiscale a fost aprobată pentru asigurarea securității flancului estic al NATO, a explicat Grindeanu : ,,Având în vedere complexitatea asigurării mediului de securitate pe flancul estic s-a impus OUG deoarece în contextul internațional este necesară și urgentă corelarea legislației pentru implementarea măsurilor de asigurare a posturii de apărare și descurajare în fața unui potențial agresor, precum și pentru consolidarea prezenței aliate pe teritoriul României în calitate de partener strategic. Prin soluția legislativă pe care am identificat-o  după consultarea între Ministerul Transporturilor și Ministerul Apărării, a fost prevăzută în mod expres exceptarea zborurilor militare a unui stat membru NATO de la plata tarifelor pentru servicii de navigație aeriană și a tarifelor aeroportuare fără a mai fi necesar un protocol, un acord bilateral sau multilateral între România și alte state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.  Această măsură va elimina orice tratament discriminatoriu în relația cu partenerii NATO și se va înscrie în efortul național de asigurare a unei prezențe militare unitare și echilibrate pe flancul Estic NATO și permite totodată, transmiterea unui mesaj de solidaritate în contextul dat” a spus Grindeanu.

Ajutor de stat de 21 milioane de lei pentru Aeroporturile Bacău, Craiova Iași, Sibiu, Suceava și Timișoara. Ajutorul de stat acoperă deficitul de lichiditate din primele șase luni ale anului cauzat de scăderea traficului aerian

Aeroporturile din Bacău, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Timișoara vor primi un ajutor de stat de 21 milioane de lei pentru a acoperi deficitul de lichiditate pentru primele șase luni ale anului, pierderi cauzate de pandemia COVID 19 care a dus la scăderea traficului aerian.

Solicitarea pentru acordarea ajutorului de stat a venit de la Asociația Aeroporturilor din România, iar Guvernul a aprobat un memorandum în urmă cu o lună, potrivit unui Proiect de Ordin comun al miniștrilor transporturilor și dezvoltării. Cele șase aeroporturi au avut în 2019, anul de referință înaintea pandemiei un trafic aerian cuprins între 200 000 și 3 milioane de pasageri. Schema de ajutor de stat cuprinde propunerile și observațiile Comisiei Europene precizează ministerul Transporturilor : ,,Industria de transport aerian reprezintă unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Scăderea traficului aerian, cumulată cu un proces foarte lent de revenire la nivelul anului 2019, are un impact negativ semnificativ asupra veniturilor unor aeroporturi din România, care au înregistrat în anul 2019 un trafic situat între 200.000 – 3.000.000 pasageri/an, afectând menținerea acestora în stare operațională pe termen scurt, în lipsa unor măsuri de ajutor de stat.
În acest context, Asociația Aeroporturilor din România a înaintat Guvernului României solicitarea de acordare a unui sprijin financiar în cuantum de 21.374 mii lei, pentru aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane de pasageri, respectiv Bacău, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava, Timișoara și care în prezent se confruntă cu dificultăți cauzate de nivelul scăzut al traficului și implicit al veniturilor. Ajutorul de stat va acoperi deficitul de lichiditate pentru perioada 01.01.2022 – 30.06.2022.”
BENEFICIAR Sumă (mii lei)
Societatea Națională Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara 4.500
Regia Autonomă Aeroportul Internațional Iași 2.300
Regia Autonomă Aeroportul Internațional Sibiu 2.676
Regia Autonomă Aeroportul Internațional Craiova 6.400
Regia Autonomă Aeroportul Internațional “George Enescu“ Bacău 3.000
Regia Autonomă Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava 2.498
TOTAL 21.374

Din această listă lipsește Aeroportul Cluj Napoca, aeroport care a primit deja un ajutor de stat de 9 milioane de lei, după cum Economedia a scris aici.

SE ÎNFIINȚEAZĂ PRIMUL „TAXI” AERIAN, ÎNTRE SATU MARE ȘI ALTE TREI ȚĂRI VECINE. VOR FI DISPONIBILE ZECI DE AVIOANE
Persoanele private, dar și oamenii de afaceri vor putea avea acces la avioane private de mici dimensiuni dacă vor să ajungă în țările vecine, în Ungaria, Slovacia, și Ucraina, totul de pe Aeroportul Satu Mare. Printr-un proiect european, Aerportul Satu Mare va dezvolta prima platformă de flight sharing din această parte a Europei. E un fel de Uber pentru avioane, a explicat directorul Aeroportului Internațional, care a precizat că aplicația ar putea fi funcțională la final de toamnă, iar deja au fost identificate zeci de avioane care ar putea fi incluse în aplicație
Peste un milion de euro, bani europeni, vor fi investiți într-un proiect unic în această parte a Europei, care își propune să aducă la un loc deținătorii de avioane mici și potențiali clienți, cei care doresc să călătorească între Satu Mare, Nyíregyháza, Ujgorod și Košicė.
Tot aericolul îl găsiţi în Presa SM