Sa fim seriosi...
Privind statistic in urma, URAC nu e capabil sa produca un tramvai care sa reziste mai mult de 10 ani. Dupa care trebuie bagat in RK - si asta nu datorita lipsei de piese / intretinere corespunzatoare / etc ... Pur si simplu dupa 7-8 ani de exploatare devin improprii metinerii in circulatie in conditii de siguranta (rugina elementelor de caroserie - recunoscuta chiar in unul din materialele video publicate de Sindicatul STB  - e doar un exemplu...
Aici e vorba de lacune esentiale in procesele tehnologice, de deficiente in proiectare mostenite - de fapt - de la V3A 71 si care au fost perpetuate si lista poate continua.
Dar, fundamental, starea parcului de tramvaie astazi se datoreaza - in mare masura - promovarii URAC in rolul de salvator al tramvaiului bucurestean.
Mai dau doar un exemplu care ar trebui sa dea de gindit... De ce Citaro sau Ikarus 415 au supravietuit acelorasi conditii de exploatare si intretinere mult mai bine ?
Si ma opresc aici...

Revazand un topic in voga in anii 2011, am remarcat ca, prin ”grija autoritatilor locale”, s-a facut tot posibilul sa nu prinda contur asocierea RATB-ASTRA Vagoane Calatori Arad! Sigur n-am mai fi ramas bouche bee, acum, la iesirea #4036 din uzina, daca declaratiile lui A. Crit si V. Popescu, din acele timpuri nu intrau in categoria celor emfatice, dar ne-am prins, cam tarzior, abia dupa un deceniu, ca aveau o mana moarta si deja jucau la cacialma!

Dar stati cuminti la locurile voastre ! Inca n-ati auzit bomba zilei !
(Si, aici, va rog sa dati ceasurile inapoi vreo zece ani - poate ceva mai mult)
Breaking News !
Unul din producatorii cheie din piata europeana de furnizori de tramvaie, cu peste 500 de unitati produse, redutabila si unanim recunoscuta uzina bucuresteana URAC, a ridicat stacheta calitatii introducind in procesul tehnologic unitati de aer conditiinat in cabina vatmanului.
Inimosul colectiv al uzinei depune neprecupetite eforturi pentru a pune in functiune echipamentele instalate si - astfel - sa dovedeasca, inca o data - daca mai era nevoie - triumful (si ce mai vreti voi acolo) capacitatii tehnice si organizatorice a inimosulu colectiv de oameni ai muncii, muncitori, tehnicieni si ingineri, specialisti din toate ramurile, toti reuniti si insufletiti de obiectivul furnizarii noului tramvai, mai fiabil, mai eficient, mai ergonomic (!!)  (etc. etc. etc.).
Inca o data - daca mai era nevoie - se dovedeste ca V3A ramine o lance atintita spre viitor, spre progres, spre stabilitate, spre (adaugati voi ce credeti)

V3A: al nostru, pentru noi, (si se pare ca etern) printre noi...

URAC este producator de tramvaie pentru ca la fel ca in orasele mari, in lipsa de altceva pe vremea aceea, operatorul de transport si-a fabricat singur tramvaiele. La fel a fost si la Iasi sau Timisoara. Trebuie reamintit faptul confirmat chiar de personalul vechi al ITB/RATB/STB, ca vagonul care a servit ca inspiratie pentru V3A, era la momentul casarii intr'o stare mult mai buna decat clonele sale fabricate cu ani mai tarziu.
Timisoara si-a externalizat productia de tramvaie in anii '70, iar vagonul produs atunci era destul de bun, cat s'a lucrat la o calitate ceva mai buna si cu ceva componente vest, pe care la fel ca in cazul V3A, nu le-au putut ulterior asimila in productia interna decat cu clone de proasta calitate. Asta s'a vazut in anii '80, cand tramvaiele lor au fost catastrofe pentru alte orase, iar in '90, uzina a tras obloanele.
Atunci cand o societate lucreaza cu buget, face planuri care se rectifica si se taie dupa buget, iar peste asta intervine conceptia romaneasca (dar si stahanovista) ca "ne descurcam noi cumva", asa se intampla. Nu se poate opri productia, dar se reduce calitatea, iar avantul revolutionar de a lucra la modul de pardon de expresie, f#-i ma-sa, are rezultatele pe care le vedem.
Norocul lor (URAC) este ca mai au inca unii ingineri si meseriasi bine pregatiti, pentru ca deja si ei se intreaba dupa o anumita perioada cum de respectivul tramvai mai functioneaza. Cum arata dupa ceva timp de la RK sau reconstructie, iar urmarind forumul, cat de des se defecteaza, asta poate vedea oricine.
Personal vorbind, cu Windows XP si telefon Nokia, nu m-ar deranja daca ar fi tramvaie de nivelul anilor '80, daca dupa 40 de ani ar arata macar ca Rathgeberurile cand venisera de la München.

Nu vreau să mă bag adânc în discuție, fiindcă nu știu, iar cu siguranță știți voi mai multe despre transportul din București. Din exterior se pare că este într-o situație critică. Exceptând autobuzele unde s-au mai făcut ceva investiții, dar urmează multe la scadență.

Troleibuzele și tramvaiele din București sunt jale (raportat la orice oraș mare din Europa) și în timp ce alte orașe din România se pregătesc să primească autobuze electrice articulate, au troleibuze cu autonomie și recuperare de energie, au primit autobuze pe CNG, fac linii turistice electrice.....la București se tot testează, se transformă, se modifică și se improvizează. Mie mi se pare că STB este ca o v..ă de muls și sifonat bani publici. Altfel eu nu înțeleg de ce cu atâtea fonduri europene disponibile, se face atât de puțin. Ar trebui făcute petiții după petiții, intervenții și tot ce este necesar ca administrația locală să facă un plan coerent și să fi urmat pentru următorii 10 ani că altfel va fi jale. Sunt ONG-uri care au realizat astfel de acțiuni continuu, nu gen o sesizare și salut?

4021 a ajuns la URAC, nu știu dacă intra în RK, deși cred că da, la ce dezastru estetic a ajuns...

Luni seara a ajuns la RK. Prolema este ca daca pleaca toate care sunt ca el la RK ramanem fara vagoane in traseu.

Păi cred că mai trimit după ce ies 224 cu 4014...

Ideea este ca vor sa trimita vagoane complete pentru a merge repede lucrul. Pozele astea cu 4021 le-am facut chiar acum o saptamana si nu doar cu el, 4007 de exemplu are gauri in toata caroseria. Eu dau mai departe dar fizic e imposibil sa se remedieze ce s-a distrus in ani de zile. Si nici sa le carpesti in depou cu chituri si autocolante sau podea nu are rost.

Un update la CH PPCurile de Alexandria:
- 224, 4014, 4021 sunt la RK, 4014 este avansat, ar putea veni pana in martie
- 4002 - asteapta plecarea la RK, dar fiind descompletat sunt mari sanse sa plece altele complete inaintea lui pentru a iesi mai repede
- 4001 - reparata caroseria, au sosit boghiurile purtatoare, sunt asteptate motoarele pentru a fi vopsit si trimis la traseu
- 172 - in cateva zile se repara spatele dar momentan nu iese la traseu, boghiurile au ajuns pe alt vagon, nu mai tin minte care
- 4020 - se incearca repunerea in circulatie dupa 4001.

224 nu iese și el prin Martie odata cu 4014?

Dupa 4014.

Si pentru colegii mai noi care nu stiu ce spunem cand este vorba de MCKV si calculator de ICPE, reiau detaliile despre cele doua:

MCKVul este un sistem de comanda a tractiunii cu choppere, analogic, bazat in special pe relee si contactori care realizeaza comenzile dintre mansa si choppere, conceput se studentii de la Politehnica la inceputul anilor 2000. Pe vremea aia era un program guvernamental care sprijinea astfel de parteneriate, Relansin parca se numea, moment in care deja la URAC incepuse „era chopperului” cu 3001 si 3002, iar de la Bucur 3003 a inceput montarea de choppere produse la URAC, comandate cu sistemul MCKV, 3003 a fost primul pe care a fost montat, urmat de 3004, 3005, 401 si seria urmatoare de CH PPC - 306, 224, 172, 131, 4008, 4014, 136, 264, 4003, 4004, 4002, 4025, 4021, 4007, 4006, 40036, 4009, 4030, 4023. De asemenea este montat pe seria Bucur 1 3004-3011 si Bucur LF 401. Sistemul nu este rau deloc, dovada ca de aproape 20 de ani functioneaza constant pe vagoanele enumerate, dar are foarte multe limitari la partea de inregistrare a evenimentelor, piese de schimb care nu se mai gasesc, necesitatea inlocuirii releelor care sunt elemente consumabile in acest caz.

Vizual, sistemul arata cam asa:

Acum, calculatorul de control si diagonza de la ICPE-SAERP, numit tehnic SATREC MMA01, a fost montat pe vagoanele iesite incepand cu anul 2008, primul fiind 4020. Tocmai pentru eficienta si eliminarea problemelor si limitarilor date de vechiul MCKV. De asemenea fiind vorba de un calculator cu microprocesor, a disparut si un delay dintre comenzile din cabina si raspunsul la acestea, chiar daca foarte greu sesizabil, exista, cei cu simturi bine definite il pot simti si din salonul calatorilor daca merg cu ambele tipuri de vagoane. Astfel, la CH PPC calculatorul face in mare parte diagnoza si partial comanda, iar la tot ce este CA, realizeaza absolut toate functiile de control tractiune, comanda si diagnoza.

In varianta montata pe CH PPCuri incepand cu 4020 a venit cu un display si vitezometru mai retro, ulterior cei de la SAERP implementand si un sistem cu display touch mult mai avansat. Acestea au fost montate pe Bucur LF incepand cu 402 si prima data pe CAurile 204 si 076. In prezent se echipeaza asa tot ce iese din modernizare. Iar la RKuri vor fi trimise in prima faza toate vagoanele cu MCKV pentru a primi upgradeul asemeni lui 4036, iar cele care au deja sistemul vor primi display in locul vechilor vitezometre si displayuri.