Zona metropolitană BucureștiTotul despre BucureștiMonumente, clădiri deosebite și repere din București

 

Topic: Catedrala Mântuirii Neamului

549 posts, 147333 views
 
Go to page:  1  ... 16 17 18 19 20 21 22  ... 40
 
 

📖 Pagination options
  • sss
  • Posted:
  •  

Re: Catedrala Mantuirii Neamului sss

subway guru wrote:
Hai sa fim 'politically correct' pana la capat, nu se zice Barbosu', se zice Preafericitul...
Cred ca nici tie nu ti-ar conveni daca tzi-am zice Imberbu'...


Sincer, m-am gandit la adevaratul si unicul Barbos, nu la managerul din fruntea BOR Srl  :oops:

Cat despre faza cu "imberb", tare mi-as dori sa-mi spui asa si sa ai dreptate, din pacate sunt mai aproape de varsta lui "ramolitule"...

Apropo de manageru', cu binecuvantarea carului de reportaj de azi, cred ca a dat un nou suflu afacerii cu "exorcizarea" masinilor manelistilor!  :lol:

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului subway guru

'Aceluia', Adevaratul & Unicul, nu-i trebuie in niciun caz heliport, cum nu i-a trebuit acum 2000de ani ca sa se inaltze la ceruri, n-o sa-i trebuiasca nici cand o reveni in ziua de apoi... ;)
Oricum, tot nu era 'politically correct'...
Cat despre 'imberb', chiar asa am si vrut, sa fie un termen mai 'gingas', initial scrisesem Spanu'... 8-)
Sper ca nu te-ai suparat pe mine...
Cat despre 'botezatul' carului tv, asa-i cand esti Sefu' sefilor, trebuie sa-ti sfintesti singur toate cele, de la periutza la carutza... :lol:  :lol:  :lol:

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului Dominatrix

Un punct de vedere interesant:

Ceva de genul: statul, banul, hramul, rîul, ramul[/b:2w6yh658]

După ce, în comentariile la primele două episoade dedicate Catedralei Mântuirii Neamului, mi s-au administrat, din partea oponenţilor puri şi duri ai proiectului, cîteva replici năucitoare (c-aş fi iudă, ipocrit, chiar mincinos, Faust fără suflet sau doar o glumă bună, plătit de Patriarhie per articol etc.) aş vrea totuşi să revin şi, asemeni lui Sailor în Suflet sălbatic, să mă ridic, să-mi scutur geaca de praf şi să le spun comentatorilor mei articulaţi şi insistenţi: Băieţi, mi-aţi dat o lecţie de viaţă!

Asigurîndu-i pe Umorist, Closed, Radu Popescu, Andreea ş.a. că, cel puţin pentru o vreme de acum încolo, voi abandona subiectul, aş vrea să-mi respect promisiunea de a discuta (contra)argumentele de principiu în chestiunea Catedralei, aspectele mai tehnice, financiar-fiscale, aparent neinteresante pentru majoritatea interlocutorilor, incluzîndu-le în argumentaţia de principiu. Aşadar, în ordinea în care, în mare, sînt expuse şi de opozanţii proiectului.

1. Obiecţia oportunităţii. Este rezumabilă în propoziţia „Acum nu e momentul!”. E criză, statul, în calitate de co-finanţator, are alte priorităţi, iar societatea, îndurînd măsurile de austeritate, nu poate admite cu inima împăcată aceste cheltuieli fără impact economic şi social imediat (ori chiar pe termen lung). Sînt utilizate două argumente în susţinerea obiecţiei:

a) Sînt prea mulţi bani, inclusiv ai statului, cheltuiţi pe acest proiect, nu doar ca valoare absolută, ci şi relativă la banii cheltuiţi în scopuri sociale de către BOR.

b) Nu putem accepta, într-o Românie în care se închid şcoli şi spitale, ca o asemenea sumă să fie alocată unui obiectiv de al cărui folos spiritual se îndoiesc mulţi dintre plătitorii de taxe.

În privinţa primului argument, trebuie să admitem, mai întîi, noi, credincioşii, că dacă punem în balanţă sumele comunicate chiar de Patriarhie ca fiind alocabile constucţiei Catedralei şi sumele raportate ca fiind cheltuite anual în cadrul programelor sociale şi de binefacere ale BOR, rezultatul este descurajant. Mai cu seamă pentru aceia care, luînd în considerare forţa Bisericii în societatea românească de azi, cred că un angajament social mai amplu şi mai consistent ar putea fi nu doar posibil ci şi necesar.

Celor care reproşează vehement Bisericii slaba ei implicare în faptele de caritate nu le putem oferi argumentul că misiunea Bisericii ortodoxe, în mod tradiţional, nu este identificabilă cu cea a unei organizaţii de caritate. Şi nici pe acela că, în Biserică, binefacerea se face discret: aşa cum pentru lumînări nu se primeşte chitanţă, nici foarte multe din actele de binefacere ale unei parohii nu sînt contabilizate.

Este însă acest argument de oportunitate suficient pentru a opri proiectul? După părerea mea, nu este. Să mă explic: în România, perspectiva unei societăţi prospere este încă foarte îndepărtată şi, oricum, cei care înţeleg Biserica în primul rînd ca pe un ONG caritabil, iar creştinismul ca pe un cod moral, nu vor fi convinşi vreodată de oportunitatea cheltuirii pentru un lăcaş de cult a unor zeci sau sute de milioane de euro. Aşadar, pentru acest proiect, nu va exista, dacă nu luăm în calcul un miracol economic ori spiritual, un moment cu adevărat oportun şi un consens al societăţii civile. Totuşi, ce poate face Biserica? Mai întîi, ar putea să încerca să-şi comunice, în primul rînd enoriaşilor, adevăratul rol; apoi, ar putea să comunice mai bine, întregii societăţi, amploarea reală a efortului său de binefacere; şi, mai ales, pe parcursul construirii proiectului, ar trebui să-şi regleze mai bine acest efort, raportînd echilibrat cheltuielile legate de înălţarea Catedralei la cheltuielile ţinînd de activitatea socială ori de renovare a unor biserici-monument. Iar, dacă această raportare echilibrată va însemna prelungirea cu cîţiva ani a lucrărilor de construcţie, nu cred că acesta e un preţ prea mare.

În ceea ce priveşte argumentul Catedrală/biserici vs. şcoli/spitale, aici revenim pe terenul jongleriilor cu cifre. De pildă, se afirmă că în România există 18 300 de biserici şi 4 700 de şcoli generale. Întrebarea care pare că încă nu s-a pus este: de ce în comparaţie intră doar numărul de şcoli generale, şi nu cel global, de 8 942 de şcoli? Pentru efect retoric, desigur. Tot aceluiaşi efect retoric îi serveşte şi afirmaţia „în ultimii 15 ani s-au desfiinţat peste 21.000 de unităţi de învăţămînt, dar s-a inaugurat cîte o biserică nouă la fiecare două zile”, pentru că, de data aceasta, la numărul de şcoli (generale, licee şi profesionale) desfiinţate sînt adăugate şi grădiniţele. Voi admite faptul că scăderea numărului de grădiniţe e cu adevărat dramatică, însă nu înţeleg de ce o situaţie punctuală, care nu se regăseşte decît grosier în ansamblul sistemului public de învăţămînt, este utilizată argumentativ. Fiindcă această situaţie punctuală nu poate fi explicată prin simpla expunere a unor cifre: scăderea numărului de grădiniţe are legătură şi cu penuria de resursă umană în grădiniţele de la sate, cu declinul demografic, cu interesul lucrativ al profesioniştilor care, părăsind sistemul public, au deschis grădiniţe particulare, dezvoltînd totuşi un sistem care a crescut rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar, aceasta ajungînd la 78.4% în 2009, în creştere semnificativă faţă de procentul de 67.5% înregistrat în 2001. S-a ajuns altfel ca, pentru anul şcolar 2009-2010, procentul copiilor care au intrat în clasa I după ce au frecventat o grădiniţă să fie de 91%. Detalii: aici şi aici.

Apoi, atunci cînd vorbeşti de numărul de şcoli, nu poţi să nu aminteşti şi de numărul de cadre didactice şi de numărul de elevi, asta pentru a rămîne la nivelul aprecierilor cantitative: în România, la nivelul învăţămîntului preuniversitar, raportul cadru didactic / număr de elevi nu este tocmai descurajant, după cum nici numărul mediu de elevi într-o clasă nu este îngrijorător, aceste cifre situîndu-se sub cele ale unor ţări model pentru un sistem educaţional eficient, de pildă Germania sau Danemarca (vezi aici, pagina 4). Comparaţia dintre numărul de biserici cu numărul de şcoli sugerează, atunci cînd cifrele sînt aruncate la bătaie în acest mod, că vinovată pentru calitatea educaţiei din România este Biserica. E un argument anticlerical asemănător cu cel al mersului la slujbă ca spălare pe creier, care e probabil e invocat pe baza unei experienţe personale.

Cît priveşte comparaţia cu numărul de spitale, ea pare să slujească aceluiaşi scop retoric, deloc productiv, de învinovăţire a Bisericii. Altfel, nu înţeleg de ce cifra de 425 de spitale nu este corelată, urmînd logica îngrijorării pentru banul public, cu alte cifre oferite de sistemul de sănătate. De pildă, cu faptul că numărul de paturi de spital raportat la 100 000 de locuitori este peste media europeană (peste 6 ‰, faţă de 4,2 ‰ – media europeană). Sau că numărul de intervenţii chirurgicale a fost, în anul 2009, de 11,7 milioane. Sau că procentul de persoane spitalizate este, iarăşi, unul din cel mai mare din UE. În fine, cred că cititorul înţelege că a arunca pur şi simplu cu cifre nu serveşte întotdeauna unei argumentări oneste, avalanşa de sute de milioane de euro, de pildă, sau chiar un miliard rezervat construcţiei Catedralei, servind doar unei retorici bombastice, spre deliciul celor uşor impresionabili.

Ceva de genul:




Presupunerea mea este că această supralicitare şi prezentare incompletă a cifrelor vine nu dintr-o grijă deosebită pentru banul public, ci dintr-o aversiune principială faţă de banul public cheltuit pentru sprijinirea cultelor. Odată emisă această presupunere, pe care o voi verifica şi mai departe, pot trece la al doilea argument.

2. Obiecţia financiar-fiscală. Rezumabilă în propoziţia: „Statul este laic şi nu trebuie să finanţeze în nici un fel cultele.” Este o obiecţie care pare îndreptăţită principial, dar care totuşi nu ţine cont de legislaţia în vigoare în România (Legea cultelor şi regimul persoanelor juridice de utilitate / interes public). Atunci cînd adversarilor proiectului li se aduce contra-argumentul legislativ, ei optează militant pentru schimbarea legislaţiei. Astfel, aceştia propun diverse modele, între care cel mai invocat este cel francez, al laicităţii pure şi dure, aşa cum este el afirmat în legea din 1905, a separării între Biserici şi Stat: „La République ne reconnaît, ne salarie ni ne subventionne aucun culte”. Din păcate pentru partizanii laicităţii, se pare că practica de pe terenul francez nu le confirmă speranţele: într-un singur an, finanţarea primită de Biserica Catolică doar din partea autorităţilor locale s-a ridicat la circa 54 milioane de euro (de cam 6 ori mai mult decît ce a primit BOR pînă acum pentru Catedrală). În plus, Statul francez susţine financiar şcolile private catolice, acordă scutiri de taxe şi finanţează sistemul de sănătate al clericilor. Detalii aici şi aici (pagina 14).

Aşadar, despre ce fel de model vorbim? Fiindcă, atunci cînd opozanţii proiectului (şi finanţării) BOR propun un model, ar trebui să aibă în vedere un model real, verificat şi funcţional ca atare. Altfel, există riscul înfruntării a două utopii: una secularistă şi una ortodoxistă. Or, înfruntarea utopiilor nu se petrece niciodată în arena statului de drept şi societăţii civile, ci cel mai adesea degenerează violent. Nu poţi afirma, de pildă, după ce ţi s-au pus la îndoială cifrele umflate cu care driblezi, că şi un leu e prea mult pentru o biserică, atîta vreme cît nu poţi oferi un model actual şi funcţional în care acest un leu e prea mult. Chiar m-am întrebat: oare cum arată acest un leu prea mult?

Ceva de genul?




Sau cam aşa ceva.

De aceea, ar fi mult mai productiv să ne concentrăm pe modele funcţionale, propuse de altfel şi de iniţiativele seculariste. De pildă, cel al impozitului religios, care prezintă avantajul de a putea fi susţinut şi de o mare parte dintre credincioşi. Am putea chiar să încercăm rezolvarea unor impedimente de ordin tehnic pe care acest tip de impozitare le-ar ridica. Unul ar fi că, dacă un asemenea impozit ar fi introdus, el nu ar trebui să se suprapună taxelor şi impozitelor deja existente şi împovărătoare. Apoi, ţinînd cont că marea majoritate (dacă nu quasiunanimitatea) românilor se botează, se cunună şi se înmormîntează cu slujbă religioasă, oare cum ar trebui stabilit accesul la aceste „servicii” religioase?

Sînt cîteva lucruri la care merită să reflectăm împreună şi, studiind modelele german, suedez, austriac, italian ori maghiar, vom putea ajunge la o soluţie aplicabilă în România. O astfel de soluţie ar fi, se pare, satisfăcătoare pentru partizanii laicităţii, dar şi provocatoare şi productivă pentru Biserici, care ar putea, mai ales Biserica ortodoxă, să-şi regleze triumfalismul şi în funcţie de susţinerea fiscală reală pe care enoriaşii sînt dispuşi să i-o ofere.

Iată o pistă productivă a dialogului. Fiindcă, dacă nu vom reuşi să discutăm aplicat, se va adeveri încă o dată presupunerea multora dintre credincioşi: aceea că adversarii finanţării publice a Catedralei au o aversiune specială faţă de BOR, nefiind de fapt mînaţi de un interes lăudabil pentru banul public.

3. Obiecţia estetică. Rezumabilă în propoziţia: „E urîtă şi prea mare.” E o obiecţie care nu vine neapărat din partea seculariştilor, dar care e mai degrabă de luat în seamă, deşi nu exclusiv, atunci cînd vine fie din partea clerului şi credincioşilor, fie din partea specialiştilor, arhitecţi sau urbanişti. În privinţa clerului, nu am remarcat decît o nemulţumire difuză. În ceea ce-i priveşte pe unii credincioşi, vehemenţa lor seamănă uneori cu scîrba emfatică a unui hipster religios. A unuia care nu merge la slujbe decît la Stavropoleos, pentru care răspunsurile la liturghie trebuie să fie madrigale, unul căruia îi displac profund babele înghesuite la moaşte şi pentru care pelerinajul la mănăstiri are nevoie de certificat UNESCO.

Ceva de genul:




Sau cam aşa ceva.

Există, desigur, şi voci de bună credinţă şi, mai ales, autorizate, care aduc proiectului Catedralei obiecţii estetice. Astfel de voci, precum cea a arhitectului Augustin Ioan, evită categorisiri vehemente, precum monstruozitate, proiect oribil, gigantomanie etc. Profesor universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu şi doctor în teologie ortodoxă, Augustin Ioan preferă cuvîntul „kitsch” pentru a descrie proiectul. Mai exact: „Eu nu cred să fi spus vreodată că e monstruos, ci doar, din varii motive, kitsch. Nici ăsta nu e un criteriu irefutabil după postmodernism şi deconstrucţie. Nu este, însă, aşa cum e acum, altceva decât o clădire neadecvată contextului (care, recunosc, trebuia creat acolo), care va părea enormă ca şi Casa Republicii, Marriott şi Ministerul apărării. Este un exemplu, încă unul, de Bigness (Rem Koolhas), în acest sens. Da, este nedibaci proporţionată, vrea să pară o clădire istorică dar nu e (întrucât referinţele nu sunt acelea ale propriei tradiţii). Se vede incultura comanditarului şi a proiectantului, în materie de arhitectură bizantină şi autohtonă, ca să nu mai spun neobizantină, de felul celei construite în perioada interbelică la noi.“ Am citat exact cuvintele profesionistului, domnul Augustin Ioan avînd amabilitatea să-mi ofere opinii şi referinţe privind cazul Catedralei. Despre care mai spune că „meritam un proiect mult mai bun.” Cu alte cuvinte, dacă se va înălţa Catedrala conform proiectului de acum, ea va fi un eşec, nemulţumind nu doar credincioşii, ci şi societatea civilă – şi flatînd doar o ierarhie BOR care inaugurează o tradiţie triumfalistă şi, poate, vindicativă, după sute de ani în care a construit lăcaşe smerite şi după alţi 50 de ani în care aceste lăcaşe i-au fost, multe dintre ele, demolate sau lăsate în paragină.

Totuşi, dacă obiecţia estetică pune la îndoială succesul proiectului în rîndul credincioşilor – a căror modestie ar putea fi stingherită de proporţiile giganteşti –, şi al societăţii civile – interesate de dezvoltarea urbanistică echilibrată, această obiecţie nu se referă mai deloc la justificarea şi rostul proiectului, nemaivorbind de finanţare. Aşadar, este o obiecţie aproape inoperabilă într-o discuţie privind îndreptăţirea legală (ori chiar liturgică) a unei Catedrale a Mântuirii Neamului ridicată de BOR. Asta dacă nu cumva, repet, există o aversiune specială faţă de proiectele publice ale cultelor din România şi finanţarea lor de către autorităţi, de la bugetele centrale şi locale.

4. Obiecţia regimului proprietăţii. Rezumabilă în propoziţia: „Statul nu poate finanţa o construcţie care va avea regim de proprietate privată.” Cu alte cuvinte, statul pierde ori de cîte ori donează ori finanţează de la buget ceva ce va aparţine unei entităţi private.

Îngăduiţi-mi să mă agăţ de la bun început de bănuiala că seculariştii îşi doresc un regim special al propretăţilor bisericilor, unul diferit de cel de care beneficiază organizaţii cu acelaşi statut de instituţie de utilitate publică, cum ar fi, de pildă, Uniunea Scriitorilor din România sau Uniunea Artiştilor Plastici. Îi invit pe cei care contestă legalitatea finanţării publice a obiectivului privat numit Catedrala Mântuirii Neamului să studieze regimul şi istoricul unor proprietăţi al acestor două organizaţii – organizaţii care au, printre scopurile principale, şi pe acela de a susţine creatorii în apărarea drepturilor lor de proprietate intelectuală.

Şi, cu această precizare, aş semnala, foarte pe scurt, o chestiune cu adevărat esenţială: aceea a raportului dintre proprietate şi libertăţi, evaluat, după părerea mea, foarte diferit: pe de o parte de mulţi dintre adversarii proiectului Catedralei, pe de altă parte de unii dintre puţinii lui apărători din societatea civilă. Am convingerea că, pentru o bună parte dintre oponenţii proiectului, proprietatea este văzută ca sursă a inegalităţilor, a privilegiilor nejustificate şi, în cele din urmă, a abuzurilor. E o viziune ideologică de stînga, naturală în cazul unor secularişti sau ecologişti. În acelaşi timp, sînt convins că, apărînd Catedrala, o facem fiindcă sîntem convinşi că proprietatea este sursa tuturor libertăţilor. Că fără proprietate nu există nici un fel de libertate, nici politică, nici economică, nici măcar libertate religioasă. Pentru noi, aceştia care credem în valorile ordinii şi ierarhiei pe care le recunoaştem în Biserică, nu există garanţie mai puternică a libertăţilor decît proprietatea. Lucru înţeles de altfel şi de regimurile dictatoriale care, dorind să îngrădească libertăţile economice, civile, religioase etc. au suprimat în primul rînd dreptul de proprietate. Aşadar, pentru noi, discuţia despre proprietate şi libertate religioasă se poartă în acelaşi timp. Fiindcă, pentru cei care înţeleg lumea astfel, drepturile nu sînt abstracţiuni, proiecţii utopice impuse revoluţionar de către o elită. Drepturile şi libertăţile, aşa cum sînt înţelese într-o viziune mai tradiţionalistă, conservatoare dacă vreţi, sînt legate organic de ceea ce avem în mod real sau am moştenit de la părinţii noştri. Şi nu ne întemeiem convingerea doar pe o presupus tradiţională relaţie dintre Stat şi Biserică, relaţie care poate să decadă în bizantinism, ci şi pe o întreagă tradiţie intelectuală, care începe poate cu Edmund Burke şi ajunge în zilele noastre prin T.S. Eliot şi Roger Scruton.

Astfel, dacă seculariştii văd în finanţarea publică a proiectului privat al Catedralei un viciu principial, mergînd chiar mai departe şi propunînd modelul francez în care statul este proprietar al Notre Dame, apărătorii proiectului văd în acest fapt un semn al susţinerii reale, măsurabile, nu doar declarative, a libertăţii religioase. Desigur, finanţarea se poate face indirect, prin intermediul unei taxe speciale, religioase, însă tot statul, deţinînd monopolul taxării, poate regla şi garanta regimul proprietăţilor Bisericii, proprietăţi care garantează la rîndul lor libertatea religioasă a aderenţilor.

Aşadar, dacă seculariştii visează la o nouă etatizare a bunurilor bisericeşti (începînd, de pildă, chiar cu Catedrala, la care Statul, ca finanţator în parte, ar trebui să devină şi co-proprietar?), aceştia urmăresc de fapt o schimbare a regimului cultelor ca instituţii de utilitate publică. Şi doresc de fapt o îngrădire a manifestărilor religioase în sfera strict privată a indivizilor. Ţintind parcă înlocuirea atît de des invocatei ipocrizii religioase a politicienilor şi autorităţilor publice cu ipocrizia neutralităţii corectitudinii politice. Alungată în sfera privată, orice manifestare a credinţei – tranşantă prin însăşi natura opţiunii – va deveni prudentă, timorată, devitalizată şi fără impact în comunitate. Ne vom scălda în supa căldicică a precauţiilor de genul Sărbători de iarnă şi înaintea erei noastre, apărînd în public ca nişte persoane amnezice şi conciliante, gata oricînd să dăm drept de cetate unei opinii contrare, oricît de scandaloase, ori măcar irelevante.

Ceva de genul:




Sau cam aşa ceva.

http://www.contributors.ro/dezbatere/ce ... iul-ramul/

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului subway guru

Protestul împotriva finanţării Catedralei Neamului din bani de la buget, fără succes la public
06 oct, 10:19 / Amalia Balabaneanu
Miercuri după-amiază, Remus Cernea, co-preşedintele Mişcării Verzilor, a iniţiat un protest civic împotriva construirii Catedralei Mântuirii Neamului cu bani de la bugetul statului. Deşi numărul celor care blamează autorităţile pentru că dau bani din taxe şi impozite pentru susţinerea lăcaşelor de cult este imens pe rețelele de socializare sau în comentariile articolelor, numărul celor care au susţinut cauza lui Cernea la protest a fost vizibil redus.
http://b365.ro/news/protest ... la-public/

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului subway guru

Din ciclul 'Hristos sta intre talhari':
Tainele constructorului Catedralei Neamului: un “insider” a furat filmul cu randarea 3D a clădirii
06 oct, 15:21 / B365
Filmul 3D cu prezentarea clădirii Catedralei Neamului, atât în exterior, cât și în interior, a fost extras din calculatoarele firmei constructoare de către cineva din interior. Prezentarea, din care reieșea că biserica va fi dotată cu heliport, a declanșat tensiuni cu Patriarhia. Alt beneficiar al constructorului Vanel Exim, Adrian Năstase, avertiza asupra calității lucrărilor acestuia, după ce a avut probleme cu clădirea din Zambaccian.
http://b365.ro/news/tainele ... -cladirii/
Firma care construiește Catedrala Neamului, Vanel Exim SRL din Bacău, a câștigat licitația pentru construcția imensei clădiri de pe locul doi. Până la acest proiect, s-a remarcat prin ridicarea de clădiri oficiale și bisericești în Bacău, cot la cot cu firma de construcții a lui Sergiu Sechelariu, dar și prin construirea blocului lui Adrian Năstase de pe strada Zambaccian. Construcție pe care au făcut-o prost, susține fostul premier.

Amănuntele despre cum va arăta Catedrala Neamului și dotările sale grandioase nu au fost făcute publice de către Biserica Ortodoxă Română. În luna iunie, B365.ro obținea proiectul Catedralei, pe care îl prezenta în detaliu, de la apartamentele, criptele, magazinele și cafenelele din clădire, până la turla ce urmează să depășească în înălțime Casa Poporului.

Nici filmul 3D care prezenta Catedrala, așa cum ar urma să arate pe dinăuntru și pe dinafară nu a fost făcut public de către BOR, dar nici de către Vanel Exim, susțin reprezentanții firmei. Filmul ar fi fost furat de un calculator al firmei și apoi postat pe YouTube, cel mai probabil de către un lucrător de la Vanel Exim. Așa susține arhitectul Amaiei Constantin, şeful societăţii Vanel Exim El spune că a existat iniţial un astfel de clip – “de lucru, o simulare”, dar că filmarea a dispărut din computer. “A fost descărcat fraudulos”, afirmă pentru gândul arhitectul Amaiei. “A fost cineva de la noi, altfel nu-mi explic”, mai spune Amaiei.

Filmul, care a fost încărcat pe YouTube în luna iulie de către un utilizator misterios, a fost prezentat și de B365.ro, după care a fost eliminat de pe YouTube, doar pentru a fi încărcat din nou la câteva zile distanță, pe un alt canal:
Cine este Vanel Exim?

Constantin Amaiei, arhitectul care conduce firma, se cunoaște cu Patriarhul Daniel încă din vremea când acesta din urmă era mitropolit al Iașului, scria evz.ro în urmă cu un an. Cei doi au colaborat la ridicarea bisericii Înălțarea Domnului, mai exact, arhitectul punea în practică cererile Mitropolitului Daniel.

Firma Vanel Exim a realizat proiectele câtorva clădiri din Bacău, cum ar fi Tribunalul, Arena Mall, Universitatea “George Bacovia”, de cele mai multe ori în tandem cu firma de construcţii Conimpuls a lui Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat la Transporturi în guvernul Năstase, mai scria evz.ro.

Conflictul cu Adrian Năstase

Fostul premier avertiza pe blogul său, anul trecut, Patriarhia, în legătură cu lucrările efectuate de Vanel Exim. Năstase susținea că în blocul său de pe strada Zambaccian, construit de firma din Bacău, se infiltrează apă de pe terasă.

Năstase a postat pe blogul său imagini cu infiltraţiile pe care le are “în casă, în dulapuri, în birou”, fiind nevoit să spargă terasa: “Mă gândesc că poate ar trebui să avertizez Patriarhia şi pe românii care vor da bani pentru această construcţie”. “M-a rugat Sergiu Sechelariu să fac proiectul, dar eu m-am ocupat de el doar până la obţinerea autorizaţiei de funcţionare. Oricum cred că acolo a fost vorba de o greşeală de execuţie”, explica Amaiei pentru Evenimentul Zilei.

La vremea aceea, Patriarhia sărea în apărarea firmei Vanel Exim:

“Inundarea terasei proprietăţii domnului Adrian Năstase din strada Zambaccian acum, la câteva zile după ce S.C. Vanel Exim SRL Bacău a câştigat concursul de proiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului, iar nu înainte de anunţarea rezultatelor concursului, ridică unele semne de întrebare privind obiectivitatea observaţiilor făcute, deoarece nu se cunosc detalii referitoare la modul de întreţinere a terasei pentru a fi protejată de acumularea apei în exces”, se arată în document, potrivit Agerpres.

Ce-i drept, firma îi fusese recomandată lui Năstase de Sergiu Sechelariu, care depusese declarații de martor nefavorabile premierului în dosarul Zambaccian.

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului Dominatrix

Filmul, care a fost încărcat pe YouTube în luna iulie de către un utilizator misterios, a fost prezentat și de B365.ro, după care a fost eliminat de pe YouTube, doar pentru a fi încărcat din nou la câteva zile distanță, pe un alt canal:
Haideti sa il mai vedem inca o data, pana nu e sters din nou (degeaba, ca il va pune altcineva pe alt canal): :lol:


 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului shoppy

Deşi numărul celor care blamează autorităţile pentru că dau bani din taxe şi impozite pentru susţinerea lăcaşelor de cult este imens pe rețelele de socializare sau în comentariile articolelor, numărul celor care au susţinut cauza lui Cernea la protest a fost vizibil redus.
Asa cum e  si cu cei care practica arhitectura interbelica a cocioabelor de pe Buzesti din spatele tastaturii, e multi zmei dar cand e cazu sa se faca ceva...

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului Dominatrix

Putin off-topic, dar aici se potriveste cel mai bine...

Credinţa care vine din boxe: cum au ajuns bisericile să “terorizeze” Capitala

De câţiva ani încoace, valul tehnologic a cuprins până şi cea mai conservatoare instituţie din România. Clopotele digitale, sistemele de alarmă ultra-performante sau echipamentele de sonorizare surround reprezintă un etalon cu privire la statutul oricărui lăcaş de cult. De multe ori, tehnologia trece de uşile bisericilor şi pe pereţii exteriori, sub formă de boxe impresionante ca mărime.


În Bucureşti aproape că nu mai exista biserică fără sistem de sonorizare. Multe dintre acestea, aflate între blocuri, în cartiere considerate „dormitor” de arhitecţii urbanişti, folosesc tehnologia modernă pentru a propovădui Cuvântul Domnului, de multe ori la un volum destul de ridicat. Potrivit Recensământului din 2002, din totalul celor care trăiesc în Capitala 96,05% sunt creştini-ortodocşi. Din acest punct de vedere nu ar trebui să fie, teoretic, nicio problemă. Însă cele mai multe plângeri vin tocmai dinspre acest segment. O parte dintre locuitorii de confesiune ortodoxă, din apropierea bisericilor se declarã deranjaţi de volumul prea mare al sonorului, fiind nevoiţi sã asculte slujbele religioase, care dureazã mai multe ore şi se desfãşoarã în special duminică dimineaţa, când unii vor sã se odihneascã. Spre exemplu, numai în Sectorul 6, au fost înregistrate de la începutul anului trei sesizări, prin care autorul acestora reclama disconfortul fonic generat de clopotele Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului. Potrivit Poliţie Locale Sector 6, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că zona în care se află biserica este dens locuită, iar distanţele faţă de imobile sunt mici, sunetul fiind perceput de cetăţeni la o intensitate mare, fapt ce constituie un element deranjant. Măsura luată de autorităţi a fost o somaţie de a „adopta măsurile necesare pentru remedierea situaţiei create”.

În contextul în care cazurile când cei nemulţumiţi ajung să facă plângere la poliţie sau la primărie sunt rare, în mediul on-line astfel de probleme sunt semnalate din mai toate colţurile Capitalei. S-au creat chiar şi petiţii on-line împotriva acestei „mode”. Iată câteva opinii:

“Consider că slujba de liturghie este un moment de apropiere sufletească de cele sfinte şi nicidecum un spectacol de rock în aer liber pe stadion. Libertatea credinţei religioase impune respectarea unor norme de bun simţ iar impunerea sub orice mijloace a unei credinţe religioase intra sub incidenţa legilor. Atenţie BOR!” – Bogdan Sorin, 53 de ani

“De acord 100% cu interzicerea acestui fenomen. Şi eu am aceeaşi problemă. Legea trebuie să se aplice la fel pentru toţi” – Rusu Iulian, 31 de ani

„Locuiesc în Bucureşti, cart, Crangasi lângă secţia 20 Poliţie. De vreun an a venit un nou preot care baga slujbele pe gât tuturor vecinilor cu transmisiunile lui prin difuzoare, fie sărbători, nunţi, botezuri sau înmormântări, noi le auzim. De ce?” – Bogrea Cătălina, 39 de ani

Societatea civilă vs. Biserica

„Problema” slujbelor difuzate în boxele montate pe pereţii exteriori ai bisericilor a ajuns să fie ridicată şi de societatea civilă. Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR), organizație neguvernamentală care are potrivit descrierii scopul de a promova rațiunea, morala și justiția, nu vede cu ochi buni metoda “slujbei de cartier”. Vicepreşedintele ONG-ului, Alexandru Toma Pătrăşcu explica pentru B365.ro că astfel de situaţii sunt de înţeles, însă numai până la un punct: „Putem vorbi de situaţii specifice cum ar fi slujba de Crăciun sau slujba de Paşti, în condiţiile în care vin foarte mulţi enoriaşi care nu au loc întotdeauna în biserică. Acestea sunt nişte excepţii. Din păcate această practică este folosită zi de zi. Şi mai ridicol este atunci când slujba se aude tare în boxe, în timp ce biserica este închisă”, spune oengistul.

Totodată, susţine acesta, există situaţii când legea pur şi simplu nu se aplică: “Mă întreb, spre exemplu, dacă în cazul unui restaurant, fără să aibă pe nimeni înăuntru, şi-ar pune boxele afara şi-ar difuza muzica, în cât timp ar apărea poliţia şi să oprească acest “atac” asupra cetăţenilor? Dacă la bloc, un vecin îşi scoate boxele pe geam şi da drumul la muzică, poţi să-l reclami. Vine imediat poliţia şi-l amendează pentru tulburarea liniştii publice. De ce nu se aplică exact aceleaşi lucru şi-n cazul bisericilor?”, concluzionează Alexandru Toma Pătrașcu.

În replică, Biserica Ortodoxă Română(BOR), prin vocea purtătorului de cuvânt,  se degrevează de absolut orice autoritate în această direcție și subliniază autonomia de care are parte fiecare parohie. “Este un subiect derizoriu. Nu Patriarhia sau Arhiepiscopia se ocupă de sonorizarea din biserici. Fiecare biserică are autonomia ei. Pe viitor să știți că vă tratăm cu indiferanță dacă veniți cu astfel de nimicuri. Ați dat dovadă în nenumărate rânduri de mediocritate și indolență”, explică pe un ton iritat purtătorul de cuvânt al BOR, Constantin Stoica. El adaugă că “altele sunt sursele de zgomot, cum sunt acele mari concerte din București, de pe stadioane sau din piețe, care deranjează mult mai mult decât deranjează un difuzor de la o parohie din București”.

Ce spune legiuitorul?

Potrivit legii 61/1991 care reglementează normele de convieţuire socială, de ordine şi linişte publică constituie contravenţie tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin “producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larma”. În acest caz, preoţii care “uită” volumul la maximum în boxele bisericii risca amendă de la 200 lei la 1.000 lei. Până la astfel de situaţii ar trebui să se aplice “vorbă bună”, mai spune vicepreşedintele ASUR, Alexandru Toma Pătrașcu: „În primul rând trebuie vorbit cu vecinii şi să se apeleze la preotul paroh, unde să se depună o plângere directă către parohie. Iar dacă situaţia continua, să apeleze la autorităţile de stat. Dar să nu cădem neapărat în păcatul de a-i considera vinovaţi pe cei de la Biserică. Poate ei sunt de bună credinţă şi de aceea recomand să se apeleze la înţelegerea preotului respectiv”.

Industria sistemelor audio pentru biserici

Cu toate că pare greu de crezut au apărut şi firme care montează sisteme audio profesionale în lacasele de cult. Acestea au angajaţi ingineri de sunet care configurează astfel de sisteme în funcţie de acustica bisericilor. Preoţii pot opta spre exemplu pentru “difuzoare stilate şi conforme dogmaticii, în interior, şi goarne sau coloane la exterior”. Mai mult, instalaţiile pot avea trei variante de amplificator: standard (amplificare microfoane şi intrare auxiliară), cu MP3 player încorporat pentru redare clopote, cântări religioase şi colinde (cu telecomanda) și multimedia – cu ecran color mare încorporat: clopote digitale, cântări şi colinde (cu telecomanda).

Cum era de aşteptat, tehnologia nu este pe înţelesul tuturor astfel încât pe unele forumuri au apărut preoţi care discuta pe marginea sistemelor audio sau care semnalează diverse probleme tehnice. Unul dintre acestia, care se semneaza cu pseudonimul Vasile84, are o problema legata de performanta sistemului: “Sistemul merge bine, însă când rostesc litera “S” apare un zgomot ca și cum as sufla în microfon [...] Am încercat și un microfon de tip lavalieră produs de SAL. Funcționează, nu scoate sunetul acela, dar nu se aude f. clar.“

http://b365.ro/news/credint ... -capitala/

 


  • Tom
  • Posted:
  •  

Re: Catedrala Mantuirii Neamului Tom

In toate tarile arabe, rasuna chemarea la rugaciune de 5 ori pe zi, inclusiv odata la rasaritul soarelui, adica atunci cand toata lumea doarme, desi se spune ca "rugaciunea este mai buna decat somnul". In toate aceste tari, legislatia se bazeaza pe Legea Islamica, iar Islamul este religie de stat.
Daca pentru 90% dintre romani, crestinismul ar fi religie de stat, ar trebui ca poporul sa suporte asta asa cum musulmanii o suporta in tarile unde islamul este religie de stat. Altfel, popii ar fi bine fie sa lupte pentru ca religia crestina sa redevina religie de stat, altfel sa inchida mp3-playerele fara de-esser si fara microfon profesional :twisted:

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului telvanni

Am mai observat ceva, in biserici se aude in surdina o "muzica religioasa" care te umple de evlavie din cap pana-n picioare. Zici ca esti in Kaufland, numai ca acolo e o muzica care-ti spune: "ce bine ca esti aici si cumperi tot ce ai nevoie, ai atat de multa energie incat n-o sa obosesti nici daca stai 3 ore sa cumperi incontinuu!"

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului subway guru

Capul Sfântului Andrei va fi adus din Grecia în Capitală și purtat pe la Catedrala Neamului
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 42423.html
21 octombrie 2011, 13:14 |  Autor: Emilia Sava
Pe 27 octombrie este sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală, iar între 24 și 28 octombrie, Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor organizează o serie de manifestări la care credincioșii pot participa.
Luni, 24 octombrie 2011:
La orele 9.10, în Salonul oficial al Aeroportului Internaţional Henri Coandă, va avea loc ceremonia de întâmpinare a Cinstitului cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, adus pentru prima oară la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras.
Apoi, va avea loc prima parte a procesiunii Calea Sfinţilor cu icoana Maicii Domnului şi capul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, până la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, unde vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhi, preoţi, diaconi şi credincioşi.
După o rugăciune de binecuvântare a lucrărilor din şantier şi după sfinţirea noului paraclis cu hramurile Învierea Domnului, traseul va continua pe traseul Calea 13 septembrie - Piaţa Constituţiei - Bulevardul Unirii până la Crucea brâncovenească de la baza Colinei Patriarhiei.
De acolo va începe partea a doua a procesiunii Calea Sfinţilor, şi anume, procesiunea cu Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena până la podiumul special amenajat în curtea Catedralei patriarhale, unde vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi aşezate spre închinare în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei.
Marţi, 25 octombrie 2011:
Între orele 9.30 și 12.00, va fi oficiată Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală.
Între orele 13.00 - 13.30, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei va avea loc lansarea cărţii Catedrala Mântuirii Neamului, scrisă de inginer Nicolae Şt. Noica.
Miercuri, 26 octombrie 2011 (zi în care este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir):
De la orele 9.30, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras (Grecia), înconjurat de un sobor de ierarhi greci şi români, preoţi şi diaconi, pe podiumul special amenajat lângă Catedrala patriarhală.
La orele 12.00, în Catedrala patriarhală va avea loc primirea oficială de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a delegaţiei Patriarhiei Alexandriei condusă de Preafericitul Părinte Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi.
De la orele 17.00, va avea loc sfinţirea noului sediu al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei (Arhiepiscopiei Bucureştilor) din strada Miron Cristea nr. 9, a noului sediu al Cancelariei Sfântului Sinod.
Joi, 27 octombrie 2011 (ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi hramul Catedralei Patriarhale):
De la orele 9.30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Preafericirea Sa Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi, vor oficia Sfânta Liturghie înconjuraţi de un sobor de ierarhi ortodocşi români, greci, bulgari şi ucraineni, preoţi şi diaconi pe podiumul special amenajat lângă Catedrala patriarhală.
De la orele 18.00, în Aula Magna Teoctist - Patriarhul din Palatul Patriarhiei, se va desfăşura etapa finală a concursului naţional de muzică eclesială corală. Vor concura cele şase coruri mixte ale liceelor de artă câştigătoare ale etapei desfăşurate la nivelul fiecărei mitropolii din ţară.
Vineri, 28 octombrie 2011:
De la orele 8.00, în Catedrala patriarhală, va fi oficiată Sfânta Liturghie şi va fi pomenit Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti.
Vineri, de la 12.00, capul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi dus la Catedrala mitropolitană din Sibiu, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie când va fi dus și la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia.

 



Re: Catedrala Mantuirii Neamului subway guru

Un prieten vechi, bun si drag, mi-a furnizat urmatorul foto-reportaj...
Enjoy!
SP_A0589.jpg (148.35 KB; downloaded 2334 times)
SP_A0590.jpg (114.03 KB; downloaded 2337 times)
SP_A0591.jpg (295.94 KB; downloaded 2333 times)
SP_A0592.jpg (270.48 KB; downloaded 2333 times)
SP_A0626.jpg (173.41 KB; downloaded 2334 times)
SP_A0627.jpg (144.64 KB; downloaded 2332 times)
SP_A0628.jpg (161.32 KB; downloaded 2335 times)
SP_A0629.jpg (177.03 KB; downloaded 2334 times)
SP_A0630.jpg (221.3 KB; downloaded 2336 times)
SP_A0631.jpg (287.53 KB; downloaded 2332 times)

 


Re: Catedrala Mantuirii Neamului subway guru

...
SP_A0632.jpg (175.02 KB; downloaded 2322 times)
SP_A0633.jpg (315.36 KB; downloaded 2320 times)
SP_A0634.jpg (324.56 KB; downloaded 2321 times)
SP_A0635.jpg (231.28 KB; downloaded 2320 times)
SP_A0636.jpg (232.83 KB; downloaded 2346 times)
SP_A0637.jpg (132.21 KB; downloaded 2323 times)
SP_A0638.jpg (166.53 KB; downloaded 2320 times)
SP_A0639.jpg (258.57 KB; downloaded 2380 times)
SP_A0640.jpg (175.63 KB; downloaded 2320 times)
SP_A0641.jpg (155.44 KB; downloaded 2323 times)

 


Go to page:  1  ... 16 17 18 19 20 21 22  ... 40
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Monumente, clădiri deosebite și repere din București  • 
Choose destination

Since our 2247 forum members have written 416967 posts in 5189 topics and 507 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use