Nicolae Petrov, Carpatair: ”Vom reveni la București când nu vor mai exista subvenții pentru anumite companii”

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... u-anu.html

Ministerul Sănătăţii i-a dat Ministerului Administraţiei şi Internelor un elicopter de ultima generatie, destinat misiunilor de salvare aeromedicală.

Aeronava va fi utilizată în cazul intervenţiilor medicale primare, secundare şi a transportului sanitar, pentru asigurarea intervenţiei medicale de urgenţă în situaţii în care una sau mai multe persoane se află în pericol imediat ca urmare a unui accident, îmbolnăvire acută sau se află într-un mediu ostil vieţii.

http://www.romanialibera.ro/actualitate ... 47786.html

Traian Băsescu, după ședința CSAT: Trebuie să începem să cumpărăm avioane multirol. În 2015 situația ar putea fi critică

Președintele Traian Băsescu a afirmat că CSAT a analizat situația forțelor aeriene și concluzia a fost că, dacă România nu începe achiziționarea de avioane multirol, în 2015 situația va fi crtică, securitatea națională fiind pusă în pericol iar obligațiile asumate față de NATO nu vor fi respectate. Traian Băsescu a prezentat concluziile ședinței CSAT desfășurată azi la Palatul Cotroceni. Potrivit șefului statului, România își va reduce numărul militarilor din teatrele de operațiuni din afara țării.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/traian- ... 58023.html

Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depăşit pe cel din Gara de Nord

Pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) din Capitală au ajuns să aterizeze mai multe avioane decât intră trenuri în Gara de Nord, după ce în ultimii zece ani cererea pentru călătoriile cu avionul a fost în continuă creştere, iar oferta s-a diversificat continuu, potrivit unei analize a ZF. Astfel că în medie anul trecut au aterizat zilnic 105 avioane pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, în timp ce în Gara de Nord au intrat în medie 103 trenuri zilnic.

Şi la trafic aeroportul din Otopeni a bătut Gara de Nord. Aproape 5,1 milioane de pasageri s-au înregistrat pe cel mai mare aeroport din ţară anul trecut, în timp ce numărul călătorilor transportaţi din şi înspre Gara de Nord a fost de 3,6 milioane de persoane, potrivit datelor transmise de oficialii aeroportului şi ai CFR Călători. Situaţia era alta însă în urmă cu 12 ani.
În 1999 trenurile care ieşeau sau intrau în Gara de Nord transportau 6,3 milioane de persoane faţă de doar 1,6 milioane de pasageri pe care îi avea aeroportul din Otopeni. În acel an doar 38 de avioane decolau şi acelaşi număr de avioane aterizau pe aeroport. Date oficiale cu privire la numărul de trenuri care plecau sau soseau în Gara de Nord nu există, însă estimările indică peste 120 de trenuri zilnic.

"Deschiderea mai mare pe care o are România către Occident, accesul pe pieţele de muncă din străinătate şi dezvoltarea relaţiilor comerciale au dus la creşterea numărului de mişcări (aterizări/decolări) şi a numărului de pasageri pe aeroportul Henri Coandă în ultimii zece ani", a declarat Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, înfiinţată în 2010 prin fuziunea aeroporturilor Henri Coandă şi Băneasa-Aurel Vlaicu. Compania a avut în 2010 afaceri de 94,3 mil. euro şi un profit net de 10 mil. euro.

88% din traficul de pe Otopeni, generat de cursele externe

Românii călătoresc mai mult în străinătate atât în interes de muncă, de afaceri, dar şi de vacanţe. Aproape 88% din traficul de pasageri de pe aeroportul Otopeni este generat de călătoriile în străinătate, potrivit oficialilor aeroportului.

Cererea mai mare pentru biletele de avion vine şi din partea românilor care muncesc în străinătate. Cel puţin 2,1 milioane de români lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Spania şi Germania, aceasta fiind prima cifră oficială raportată în aprilie anul trecut de reprezentanţii Comisiei Europene.

"Eliminarea vizelor şi liberalizarea pieţei muncii au facilitat accesul românilor în străinătate. Dacă în anii '90 plecau de pe Otopeni două avioane pe săptămână, acum o companie aeriană are patru sau cinci curse zilnice", a declarat Iordache.

În prezent, pe aeroportul din Otopeni operează 38 de companii aeriene, care asigură curse regulate către 11 destinaţii interne şi 51 de destinaţii externe, la care se adaugă 7 chartere regulate. Reţeaua de rute operate de pe aeroportul Otopeni s-a dezvoltat semnificativ în ultimii zece ani, numărul aterizărilor şi decolărilor ajungând la aproape 77.000 anul trecut, faţă de 27.776 în 1996.
Aeroportul Internaţional Henri Coandă:

   * 105 decolări zilnice în medie în 2011
   * 105 aterizări zilnice în medie în 2011
   * 5,1 milioane de pasageri tranzitaţi


Şi preţul biletelor de avion este mai atractiv dată fiind concurenţa mare pe anumite rute externe generată de numărul mare de companii aeriene prezente pe aeroportul din Otopeni. Cei mai mulţi jucători aerieni de linie au vândut în ultimii trei ani mii de bilete la preţuri promoţionale. În perioada de vară se înregistrează mai multe curse comparativ cu sezonul de iarnă.

Pentru anul acesta, mai multe companii aeriene au anunţat că vor introduce noi curse spre destinaţii externe, ceea ce va duce la creşterea numărului de decolări şi aterizări pe aeroportul din Otopeni. Grupul Lufthansa introduce în orarul de vară din 2012 prima cursă aeriană pe ruta Bucureşti-Berlin, care va fi operată cu o frecvenţă de patru zboruri săptămânale.

Spre comparaţie, orarul de mers al trenurilor pe anul acesta arată că din Gara de Nord vor pleca zilnic în timpul săptămânii 103 trenuri, în timp ce în zilele de sâmbătă vor pleca 85 de trenuri, iar în zilele de duminică 93 de trenuri. Pe de altă parte, de luni până vineri vor sosi zilnic în Gara de Nord 101 trenuri, în zilele de sâmbătă 91 de trenuri, iar în zilele de duminică 84 de trenuri, potrivit datelor transmise de oficialii CFR Călători. Faţă de perioada 2010-decembrie 2011, numărul de trenuri ce vor sosi în gară este mai mic. În acel orar erau programate 107 trenuri de luni până vineri, 99 în zilele de sâmbătă şi 91 în cele de duminică.

Investiţii de milioane de euro la Otopeni, dar nesemnificative în calea ferată

Potrivit lui Valentin Iordache, în ultimii 15 ani în aeroportul Henri Coandă (Otopeni) s-au investit peste 200 de milioane de euro, ceea ce a atras şi un număr mare de companii aeriene.

La sfârşitul lunii martie anul trecut a fost dat în folosinţă noul terminal de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni, care a implicat investiţii de 60 mil. euro şi a adus în plus 15 porţi de îmbarcare faţă de 9 câte avea vechiul terminal, 104 ghişee de check in faţă de 52 şi 9 pasarele de îmbarcare/debarcare faţă de doar 5 în trecut.

De asemenea, suprafaţa construită s-a triplat, crescând de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi. Noul terminal este practic o extindere a vechiului terminal, iar procesul de îmbarcare este acelaşi.

Pe de altă parte, în infrastructura feroviară investiţiile făcute nu sunt semnificative, ceea ce a dus şi la degradarea liniei de cale ferată şi implicit la creşterea duratei călătoriei cu trenul. Aceasta este una dintre cauzele scăderii cererii pentru biletele de tren.
Gara de Nord Bucureşti:

   * 103 plecări zilnice în medie în 2011
   * 101 sosiri zilnice în medie în 2011
   * 3,6 milioane de pasageri tranzitaţi în 2011

Pentru calea ferată, "copilul nedorit" de la Transporturi, aşa cum l-a numit ministrul Anca Boagiu, nu există un termen clar privind finalizarea lucrărilor de reabilitare a anumitor tronsoane.

Pe de altă parte, tendinţa în Uniunea Europeană este de încurajare a transportului pe calea ferată. În România există doar două coridoare de cale ferată la care se justifică reconstrucţia sau reabilitarea pentru a se circula cu 160 kilometri la oră, respectiv Coridorul IV (circa 800 kilometri pe teritoriul României - n. red.) şi Coridorul IX (600 km - n. red.), după cum susţinea anul trecut Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România.



Şapte ore cu trenul pe Bucureşti-Iaşi, doar o oră cu avionul

Pe ruta Bucureşti-Iaşi călătoria cu trenul de tip InterCity durează şase ore şi jumătate, preţul biletului dus fiind de 103 lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Cu trenul InterRegio călătoria durează mai mult, şapte ore, iar preţul unei călătorii este de 82 de lei.

Cu avionul însă, durata călătoriei dus este de doar o oră, preţul unui bilet de avion fiind de 275 de lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene de stat Tarom, cu rezervare făcută ieri pentru 3 februarie.

Dacă la tren preţul biletelor nu variază în funcţie de data rezervării şi cea a călătoriei, la avion preţurile variază în funcţie de diferenţa între data rezervării biletului şi cea a călătoriei. În preţul biletelor de avion intră însă şi taxa de pasageri, 22 de euro, cea de aterizare a avionului fiind de 8 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile.

În funcţie de tipul avionului, numărul de locuri diferă. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul trenurilor.

Numărul de locuri dintr-un tren diferă în funcţie de tipul vagonului, fluxurile de călători, adaptarea capacităţii pe destinaţii, rute, perioade, dar şi alte criterii.

"Din Gara de Nord circulă trenuri formate dintr-un singur automotor Desiro (Săgeata Albastră) sau trenuri garnitură cu grupe de vagoane formate din 12-15 vagoane. Un vagon din compunerea unui tren clasic (garnitură cu locomotivă) are în medie între 60 şi 80 locuri. Săgeata Albastră are 100 sau 120 locuri", potrivit oficialilor CFR Călători.

http://www.zf.ro/special/avionul-bate-t ... rd-9125487

EXCLUSIV - FMI solicită ca Tarom să restituie Boeing ultimul avion tip 737-800 sau să plătească chirie mai mică

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut Guvernului să restituie companiei Boeing ultimul avion tip 737-800, închiriat de Tarom în urmă cu patru ani, sau să reuşească să reducă rata de chirie la nivelul pieţei, procedură care să fie încheiată cel târziu până la sfârşitul lunii martie a acestui an.

FMI a mai solicitat ca Tarom să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave şi a structurii de organizare, relevă scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie, obţinută de MEDIAFAX.

Guvernul a primit în schimb acordul FMI pentru a prelungi din nou, cu două luni, termenul de vânzare pe Bursă a 20% din acţiunile deţinute de stat la operatorul aerian. În aceste condiţii, prospectul de vânzare va fi publicat până la sfârşitul lunii mai, iar procedura va fi încheiată până la finele lunii iunie.

Înţelegerea iniţială dintre Guvern şi FMI era ca pachetul de acţiuni să fie vândut până la finele anului 2011, urmând ca ulterior, atunci când condiţiile pieţei o vor permite, să fie cedat controlul companiei. În contextul întârzierii procesului de selectare a intermediarului pentru listarea la Bursă, cele două părţi au convenit ca termenul de finalizare a procedurii să fie amânat până la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, termen din nou amânat acum, în urma ultimei misiuni de evaluare.

La sfârşitul anului 2008, Tarom a închiriat trei avioane Boeing 737-800 Next Generation, pe o perioadă de cinci ani. Prima aeronavă a fost recepţionată la 20 noiembrie 2008, a doua la începutul lunii decembrie 2008, iar a treia în februarie 2009.

La sosirea în ţară, aeronavele au fost stropite cu şampanie de conducerea Ministerului Transporturilor şi a companiei Tarom, conducerea operatorului aerian susţinând atunci că avionul are un consum cu până la 50% mai redus faţă de anumite aeronave din flota Tarom astfel că totalul costurilor anuale din exploatare va scădea cu până la 36 milioane dolari.

Decizia de a închiria cele trei avioane a făcut parte din planul Tarom de a deţine, până în 2012, o flotă formată din 30 de avioane noi, pentru a-şi creşte cota de piaţă.

La acel moment nu au fost prezentate costurile aferente chiriei, dar presa a relatat că acestea se ridică la trei milioane de euro lunar/aeronavă, deşi gradul de ocupare este de sub 30%, la care se adaugă alte milioane de euro pentru asigurarea flotei.

Două dintre cele trei aeronave Boeing 737-800 au fost restituite deja, înainte de expirarea perioadei de cinci ani pentru care au fost închiriate, pentru reducerea cheltuielilor, astfel că flota Tarom include în prezent o singură aeronavă de acest tip, la care se mai adaugă patru aeronave Boeing 737-700, patru aeronave Boeing 737-300, patru aeronave Airbus A318-111, şapte aeronave ATR 42-500, două aeronave ATR 72-500 şi o aeronavă Airbus A310-325.

Tarom şi-a redus anul trecut pierderile cu 24,16% faţă de 2010, de la 332,5 milioane lei la 252,18 milioane lei, dar acestea sunt în continuare mai mari faţă rezultatul negativ din 2009, de 234,7 milioane lei. Tarom a fost o companie profitabilă până în 2008, când a trecut pe pierderi cu un rezultat negativ de 6,31 milioane lei.

Pentru acest an, Tarom estimează o pierdere de 187,24 milioane lei, care ar urma să scadă la 122,29 milioane lei în 2013 şi 60,58 milioane lei în 2014.

Tarom se află pe lista companiilor monitorizate prin acordul cu FMI, precum şi pe lista primelor companii care vor avea manager privat.

Un studiu realizat la sfârşitul anului trecut de Banca Mondială relevă că un sfert din cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei pe angajat. Pe lista acestor companii figurează şi Tarom, cu pierderi de 163.000 lei/angajat.

Guvernul şi-a revizuit deja drastic în scădere aşteptările legate de suma ce poate fi obţinută din listarea a 20% din acţiunile Tarom, de la minimum 20 milioane euro la cel mult 7,4 milioane euro.

http://www.mediafax.ro/economic/exclusi ... ca-9228256

Cea mai mare comandă făcută vreodată în istoria aviaţiei europene

Compania aeriană norvegiană low-cost Norwegian Air Shuttle a anunţat miercuri că a făcut o comandă fermă pentru achiziţionarea a 122 de avioane Boeing 737 şi 100 de avioane Airbus A320 Neo, valoarea de catalog a aparatelor comandate fiind de 127 miliarde coroane (21,54 miliarde de dolari sau 16,6 miliarde euro).

În plus, contractul prevede şi opţiuni pentru alte 150 de aparate suplimentare, dintre care 100 de avioane Boeing 737 MAX8 şi 50 de avioane Airbus A320neo, a precizat compania Norwegian într-un comunicat.

"Aceasta este cea mai mare comandă făcută vreodată în istoria aviaţiei europene şi marchează un punct de cotitură în cei 10 de ani de existenţă ai companiei", a declarat directorul general de la Norwegian, Bjoern Kjos.

Norwegian Air Shuttle, care anterior a utilizat numai avioane Boeing, a informat că a decis să utilizeze şi avioane produse de Airbus pentru a profita de pe urma beneficiilor oferite ca urmare a faptului că va avea doi furnizori.

De la renaşterea sa sub forma unei companii low-cost în anul 2002, Norwegian s-a impus ca una din principalele companii low-cost din Europa, alături de Ryanair şi EasyJet. Anul trecut, Norwegian a transportat aproximativ 16 milioane de pasageri, cu trei milioane mai mult decât în 2010.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 60188.html

Din timpul interventiei la Moara lui Assan.

Pana la iarna o sa le ducem dorul....

Investiții de milioane, curse puține pe aeroporturile românești

Aproape 300 de milioane de euro au fost investite în ultimul deceniu în aeroporturile din ţară. Banii, fie ei din fonduri europene, fie din bugetul local, au contat în cazul celor care au reuşit să convingă companiile aeriene să le folosească aerogăriile moderne. În schimb, cei care au mizat pe nişte promisiuni se uită acum la modernizări şi se întreabă... cum pot crea noi rute pentru pasageri.

La şase luni de la încheierea lucrărilor de modernizare a pistei şi investiţii de peste 30 de milioane de euro, prin aeroportul din Oradea circula mai mult vântul. Aerogara este folosită de o singură companie aeriană, spre o singură destinație - Bucureşti.

În total, 45 de mii de pasageri decolează şi aterizează la Oradea anual, de patru ori mai puțin decât pe aeroportul din Debrețin, oraș aflat la doar 70 de kilometri distanţă. Sunt de șase ori mai mult decât acum un deceniu. O creștere asemănătoare a înregistrat și aerogara din Cluj, care a ajuns la 1,3 milioane de îmbarcări și debarcări, de la 240 de mii câte erau în urmă cu zece ani. Oradea este ţinută pe locul tocmai din cauza faptului că lucrează cu o singură Destinaţie.

Pentru a încuraja operatorii să introducă mai multe curse, primarul este dispus să ofere o subvenție anuală pentru zboruri şi pentru a s e aeroport de 500 de mii de euro. Asta până când numărul de pasageri va ajunge la 250 de mii.

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea: „Aproximativ 40 la suta din pasagerii îmbarcați, debarcați pe Debrețin sunt din România cea mai mare parte din Bihor și din zonele limitrofe Satu Mare, Arad.”

Ioan Mang, vicepreședinte CJ Bihor: „Noi sperăm ca într-un timp foarte scurt, un an și jumătate, doi ani să avem mai multe destinații decât Debreținul.”

Situaţie asemănătoare şi la Arad unde, după o investiţie de două milioane de euro în modernizarea aeroportului, locul pare pustiu. La trei luni de la inaugurarea noului terminal, Aeroportul Arad nu are nicio cursă de pasageri.

Dan Codre, reporter Digi24: „Noul terminal al Aeroportului Arad este gol în acest moment, dar asta doar în ceea ce priveşte personalul şi călătorii. Pentru că toate instalaţiile necesare pentru zboruri au fost aduse aici încă de acum câteva luni.”

Compania olandeză care promitea că va opera curse de aici din această vară estimează că primul avion o să decoleze de la Arad abia la începutul iernii.

Sunt însă şi exemple bune, ale unor aeroporturi care, după un deceniu de modernizări şi 20 de milioane de euro investiţi, au reuşit să crească numărul curselor aeriene iar cel al pasagerilor să fie de opt sute de ori mai mare decât înaintea lucrărilor de modernizare. Primul de acest fel este aeroportul de la Craiova.

Manuela Rolea, reporter Digi24: „În urmă cu 10 ani, prin aeroportul din Craiova treceau 250 de pasageri pe an. Acum, după modernizări, sunt peste 200.000 de oameni care tranzitează aerogara. Barcelona, Londra, Valencia, Roma, Milano şi Antalya sunt cele mai solicitate rute.”

57 de milioane de euro au fost cheltuiţi pentru o pistă nouă şi un terminal la Iaşi, unde aeroportul a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de călători la nivel național: 115 la sută în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La Suceava, conducerea speră să raporteze două sute de mii de pasageri în următorii doi ani, ca efect la modernizărilor. De la Suceava se poate pleca spre destinaţii externe, dar şi una internă.

Investiţii s-au făcut şi la Bacău. 13 milioane de euro vor fi investite în total până în primăvara anului următor pentru ca traficul să poată crește la patru sute de mii de pasageri anual.

Aeroportul din Debrețin:

- 2006 - 30.000 de călători
- 2016 - 180.000 de călători

Aeroportul din Cluj-Napoca:

- 2006 - 240.000 de călători
- 2016 - 1,3 milioane de călători

AEROPORTUL ORADEA

-30 de milioane de euro
-refacerea şi prelungirea pistei
-finalizarea lucrărilor: ianuarie 2016
-rută: Bucureşti - Oradea

AEROPORTUL CLUJ

-76 de milioane de euro
-o pistă nouă şi două terminale noi
-finalizarea lucrărilor: 2009 şi 2013
-rute: 43 externe şi 3 interne

AEROPORTUL IAȘI

-57 de milioane de euro
-o nouă pistă şi un nou terminal
-finalizarea lucrărilor: 2014 şi 2015
-rute: 16 externe şi una internă

AEROPORTUL MIHAIL KOGĂLNICEANU

-40 de milioane de euro
-modernizarea platformei de staţionare pentru aeronoave
-bretelele de acces la pista de aterizare
-finalizarea lucrărilor: decembrie 2015
-rute: 4 externe, niciuna internă

AEROPORTUL SUCEAVA

-23 de milioane de euro
-modernizarea pistei de rulare şi a balizajului
-construirea unui nou turn de control
-finalizarea lucrărilor: noiembrie 2015
-rute: trei externe şi una internă

AEROPORTUL TULCEA

-13 milioane de euro
-extinderea pistei şi a parcării
-realizarea unor noi acostamente
-adaptarea balizajului luminos
-finalizarea lucrărilor: iunie 2016
-rute: niciuna

AEROPORT BAIA MARE

-20 de milioane de euro
-prelungirea pistei
-finalizarea lucrărilor: decembrie 2016

AEROPORT SATU MARE

-15 milioane de euro
-modernizarea pistei şi extinderea terminalului
-finalizarea lucrărilor: iulie 2016
-rute: Satu Mare - Bucureşti

AEROPORTUL BACĂU

-13 milioane de euro
-realizarea unui turn de control
-un terminal cu o capacitate de 300 de pasageri
-o parcare auto
-finalizarea lucrărilor: aprilie 2017

Sursa: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Econo...+romanesti

Legat de Oradea, am fost recent prin oras si pot sa spun ca am ramas masca cand am auzit ca au doar 2 curse pe zi, doar spre Bucuresti. In gandul meu: ce program de copii au si astia: 4h pe zi    Si inca o chestie legat de articol, nu vad nimic de viitorul aeroport de la Ghimbav, cel al Brasovului. Din ce-mi spuneau rudele din Ghimbav, in afara de pista nu au mai facut nimic pe acolo de vreo 4 ani...  

Intre timp... in Elvetia...
Sursa: http://aeronews.ro/video-swiss-a-retras...jumbolino/

Swiss a retras din serviciul comercial Avro RJ100 Jumbolino
Dupa 15 ani alaturi de Swiss International Air Lines, Avro RJ100 a operat astazi, 15 august, ultimul zbor comercial pe ruta Geneva – Zurich (LX7545). Swiss a avut 21 exemplare in flota.

Dupa aterizare, exemplarul HB-IYZ a fost intampinat cu salutul tunurilor cu apa inainte de a fi retras oficial din serviciul comercial in aplauzele angajatilor Swiss si a unui grup de pasionati de aviatie. La bord s-au aflat reprezentanti mass-media, staff si invitati Swiss. Avro RJ100 si varianta mai mica, Avro RJ85, au jucat un rol important in flota Swiss pe rute europene inca de la fondarea companiei, in 2002. Pana acum, flota Avro Swiss a acumulat peste 700.000 de ore de zbor, timp in care a operat peste 500.000 de zboruri. In ciuda varstei, avioanele Avro RJ100 retrase din flota Swiss sunt excelent intretinute si vor ajunge in flotele altor companii aeriene.

Swiss continua astfel procesul de modernizare a flotei inceput in 2016. Pana la sfarsitul anului viitor, inca 20 de Bombardiere C-Series vor intra in flota, pe langa cele 10 existente deja (8x CS100 si doua CS300). Pe rutele lung-curier, inca doua 777-300ER vor inlocui o parte din flota A340 pana in primavara anului viitor. Astfel, pana la sfarsitul lui 2018 Swiss va avea una dintre cele mai tinere flote din Europa.

http://aeronews.ro/swiss-va-inlocui-air...s100cs300/

SWISS va inlocui Airbus-urile A319 cu Bombardier CS100/CS300
Afirmatia apartine lui Peter Koch, responsabilul pentru flota C-Series Swiss International Air Lines. Membru Star Alliance, Swiss a comandat 10 CS100 si 20 CS300.

Exemplarele CS300 Swiss, doua in serviciul comercial in momentul de fata, ofera 145 de locuri comparativ cu 138 de locuri pentru A319. Clientul de lansare pentru CS100 – are 8 in serviciul comercial – Swiss a inceput zborurile cu C-Series intre Zurich si Paris in iulie 2016. De asemenea, Swiss este si primul operator din lume ce are in flota atat CS100, cat si CS300.

Pe 8 august, Swiss si-a mai trecut in cont o premiera devenind prima companie aeriana ce ofera zboruri comerciale cu Bombardier C-Series pe aeroportul London City. Exemplarul CS100 HB-JBA a aterizat la LCY la ora locala 17:47 venind din Zurich si a fost intampinat cu salutul tunurilor cu apa. Din orarul de vara 2018, Swiss va zbura cu C-Series si intre Geneva si London City.

Sursa: http://www.economica.net/tarom-are-noi-...42120.html

Tarom are noi membri în conducere: O fostă jurnalistă TV, ajunsă consilier al ministrului Cuc, şi doi directori din Ministerul Transporturilor

Consiliul de Administraţie al Tarom are noi membri. Andrei Dragoş, Valentin Iordache şi Radu Francis Florescu au fost înlocuiţi de oameni apropiaţi ai ministrului Transporturilor: Dragoş Vasile Pelmuş, Ion Laurenţiu Voicu şi Adriana Ionescu.

În plus, şi remuneraţia lunară brută a fost majorată, de la 5.259 de lei, la 6.111 lei.

Exista topice pentru majoritatea companiilor aeriene care opereaza pe la noi. Va rog sa le folositi!

Adrianaaaa....
Chiar ma miram ca someaza cand sunt ai ei la putere.... ...

Era doar o gluma...
In ultima juma' de an Adriana a fost PR-ul personal al mustaciosului...
Cred ca va fi si in continuare, dar cu un "spor de salariu" de la Tarom.
Evident, Adriana are "origini sanatoase": A1 & A3....
(A nu se confunda cu autostrazile omonime, va rog... )

(Postarea asta merge si la "Aviatie", si la "TAROM", dar si la "Flacara Rosie"...)

Sursa+stirea completa: http://aeronews.ro/pasagerul-cu-nr-1-00...timisoara/

Pasagerul cu nr. 1.000.000 pe Aeroportul International Timisoara
Pentru prima dată în istoria aeroportului, pe aeroportul din Timişoara (TSR) a fost sărbătorit pasagerul 1.000.000 în luna august, cu 3 luni mai devreme decat in 2016.

Pasagerul cu numărul un milion a fost doamna Elena Gabriela Avram care a sosit de la Bruxelles-Charleroi, în 17 august, ora 14.45, cu o cursă operată de compania aeriană Ryanair. Pasagera a fost întâmpinată de către reprezentanţi ai aeroportului şi ai companiei aeriene şi a fost premiată în cadrul unui eveniment festiv organizat în zona publică a aerportului, de către domnul Daniel Idolu, directorul Aeroportului, de reprezentantul companiei Ryanair, Denis Barabas, Sales & Marketing Executive, dar şi de alte societăţi comerciale partenere. Această cifră rotundă, de 1 milion de pasageri, a fost atinsă în 2017 cu trei luni mai devreme faţă de anul 2016. Anul trecut, pasagerul cu numărul 1 milion a fost înregistrat la finele lunii noiembrie, iar în total, în cursul anului trecut au fost raportaţi 1.161.510 pasageri.

“Eforturile susţinute din ultimii ani ale administraţiei aeroportului de a deschide noi destinaţii de zbor, companii aeriene noi şi de a dezvolta traficul de pasageri, dau roade. Creşterea din primele şapte luni ale acestui, faţă de perioada similară a anului 2016, care este de peste 60% la numărul de pasageri şi de peste 40% la numărul de zboruri, se concretizează astăzi, într-un moment jubiliar când pentru prima dată în istoria aeroportului sărbătorim realizarea unui număr de 1 milion de pasageri în cursul lunii august. Estimăm să atingem până la finele anului 2017 circa 1,6 milioane de pasageri, iar anul viitor ne dorim să organizăm un eveniment festiv pentru pasagerul cu numărul 2 milioane.”, a declarat directorul Aeroportului, Daniel Idolu.