Minciuna guvernamentala cu picioare scurte:
"fara costuri suplimentare"
inseamna, de fapt, cu costuri suplimentare datorate castigarii licitatiei de pe locul 6. Oferta de pe locul 1 era cu circa 120 milioane RON mai ieftina.

danielstan wrote:
Minciuna guvernamentala cu picioare scurte:
"fara costuri suplimentare"
inseamna, de fapt, cu costuri suplimentare datorate castigarii licitatiei de pe locul 6. Oferta de pe locul 1 era cu circa 120 milioane RON mai ieftina.

Da corect, sunt costuri suplimentare, dar:

- cu ce te ajuta asta daca firma respectiva nu dispunea decât de 5 basculante si se cerea un parc de minim 50?
- sau daca firma respectiva nu a inclus la costurile rezultate dintr-un program serios de lucru in doua schimburi, asa cum se cerea prin caietul de sarcini, pentru a demonstra ca poate termina in 18 luni? Adica la doua schimburi trebuiau de doua ori mai multi ingineri, topometri, mijloace de iluminare artificiala, etc... Ori acest lucru nu era prevazut. Asa erau costurile mai mici, dar era imposibil sa termine in termenul cerut de MT.

Pe de alta parte, in lipsa acestei grabe, sectorul de autostrada Medgidia-Constanta ar ramâne insuficient utilizat si s-ar crea in continuare ambuteiaje groaznice intre Murfatlar si Cernavoda in sezon.


Una peste alta, treaba e buna, dar e pacat ca guvernul isi exagereaza realizarile prin minciuni, si asta ii face pe multi sa se simta luati de fraieri.

Au fost 5 firme inainte de MaxBoegl la licitatie si pe toate le-au banuit ca au bagat preturi de dumping!?

In sfarsit, pentru ca trebuie sa primeze prezumtia de nevinovatie, nu consider ca o firma poate fi descalificata pentru ca a cerut un pret nesimtit de mic.

Exista metode de a-i arde rau de tot pe cei ce se baga la licitatii cu preturi de dumping doar ca sa strice treaba:
- garantie de 10% din valoarea contractului depusa in banca si executata in caz de nerealizare
- termene intermediare stabilite de minister, verificate si pedepsite cu amenzi sau cu rezilierea contractului; aceasta tactica a fost aplicata sau anuntata de doamna Boagiu in
cazul Colas - comisie de monitorizare saptamanala - dar nu a fost aplicata in cazul regilor asfaltului de la Moara Vlasiei - Ploiesti si am ajuns acum la penalizari de intarziere.

Ministerul asta joaca cum vrea el cu urmarirea executarii contractelor.

Nimeni nu garanteaza apriori ca Astaldi - MaxBoegl e serios si isi va indeplini sarcinile, deci aceleasi masuri de prevedere trebuie aplicate si aici.

Nu stiu cum e prin alte tari, dar cred ca se poate identifica o metoda de a inlatura de la licitatii firmele care S-AU DOVEDIT rau intentionate in lucrari castigate anterior si anulate.
Bineinteles ca o firma care da tzeapa de obicei intra in faliment si actionarii ei vor participa la viitoare licitatii sub acoperirea unor firme noi.

E ceva curios cu Astaldi... prea ,,pupă" contracte cu statul în prostie în ultimii ani.

danielstan wrote:
Au fost 5 firme inainte de MaxBoegl la licitatie si pe toate le-au banuit ca au bagat preturi de dumping!?

In sfarsit, pentru ca trebuie sa primeze prezumtia de nevinovatie, nu consider ca o firma poate fi descalificata pentru ca a cerut un pret nesimtit de mic.

Exista metode de a-i arde rau de tot pe cei ce se baga la licitatii cu preturi de dumping doar ca sa strice treaba:
- garantie de 10% din valoarea contractului depusa in banca si executata in caz de nerealizare
- termene intermediare stabilite de minister, verificate si pedepsite cu amenzi sau cu rezilierea contractului; aceasta tactica a fost aplicata sau anuntata de doamna Boagiu in
cazul Colas - comisie de monitorizare saptamanala - dar nu a fost aplicata in cazul regilor asfaltului de la Moara Vlasiei - Ploiesti si am ajuns acum la penalizari de intarziere.

Ministerul asta joaca cum vrea el cu urmarirea executarii contractelor.

Nimeni nu garanteaza apriori ca Astaldi - MaxBoegl e serios si isi va indeplini sarcinile, deci aceleasi masuri de prevedere trebuie aplicate si aici.

Nu stiu cum e prin alte tari, dar cred ca se poate identifica o metoda de a inlatura de la licitatii firmele care S-AU DOVEDIT rau intentionate in lucrari castigate anterior si anulate.
Bineinteles ca o firma care da tzeapa de obicei intra in faliment si actionarii ei vor participa la viitoare licitatii sub acoperirea unor firme noi.

Pai inseamna ca nu ai citit ce am spus eu.

In plus cred ca ai o omagine gresita asupra modului in care se organizeaza o licitatie.

Ce-o fi asa de greu de inteles: ceilalti 5 au fostDESCALIFICATI.

DESCALIFICAREA nu se face ca are unul sau altul din juriu chef sau ca i se pare pretul de dumping. Exista niste CRITERII clar stabilite dinainte de a porni licitatie.
Sigur ca aplicând CRITERII DURE multi ofertanti ajung sa fie descalificati, dar asta e alta poveste.

Deci in cazul de fata firmele descalificate nu au putut face dovada in mod serios ca:
- detin (sau pot inchiria) utilaje suficiente pentru executia lucrarilor asa cum s-a cerut, in 12 luni
- au un plan serios de lucru pe schimburi
- au inclus cheltuielile rezultate din lucrul in 2 schimburi
- etc..

De ex. unii poate au pus costul a doi ingineri pentru fiecare punct de lucru (adica 2 schimburi), dar nu au inclus si cheltuiala cu instalarea unui sistem de iluminat artificial, curentul electric consumat in plus, sporurile pentru ore de noapte si de duminica, etc... (exemplul acesta e scornit, nu stiu daca a fost cazul la aceasta licitatie).

Cine nu a inclus costurile corect sau a mai UITAT de unele => EVIDENT ca a fost descalificat.

Eu nu inteleg cum iti imaginai tu ca functioneaza lucrurile. Ceva de genul: Anca Boagiu a avut CHEF sa ia firma de pe locul 6, s-a mai consultat cu unii sau cu altii si asa a luat hotarârea....
ALOOOOOO. Asta e mod de gândire a lu tataie de la tzara la o bere. De la cei care scriu pe forum am pretentii. Sper ca nu te superi si accepti critica.

O licitatie serioasa ARE UN SINGUR CASTIGATOR. Orice alta comisie de licitatie ar fi constatat acelasi lucru. E ca la extemporal, cu test grila. Orice profesor ar corecta lucrarea, rezulta acelasi punctaj. Totdeauna unul singur si anume acelasi va fi pe primul loc.

Asta pentru ca si la licitatie exista punctaj. Exista criterii si se da un punctaj pentru asta. Pretul este si el un criteriu (cel mai important), dar nu singurul.
Nu trebuie uitat ca aceste licitatii sunt sub supraveghere BERD sau UE, si macar pe hârtie totul trebuie sa fie BETON. Justificat 100%. Modul de organizare al licitatiilor a fost impus de BERD sau UE.

Dar de descalificarea lui Colas de la o licitatie pe motiv ca un inginer avea experienta de 9 ani si 11 luni (scazute concediile si week-end-urile) in loc de 10 ani, ai auzit?
Bineinteles ca MT a venit cu descalificari pentru primii 5 (in ordinea pretului cerut), mizand pe criteriul tehnic (ce nu poate fi cuantificat), nu pe criteriul pret (care este, in mod evident, cuantificabil) si de aici a rezultat expresia vehiculata in presa 'castigator de pe locul 6'.

Sa dea Dumnezeu ca acesti castigatori Astaldi-MaxBoegl sa nu aiba parte de nici un contract aditional de scumpire!

Cat despre cum cred eu ca functioneaza lucrurile:
- avem un numar de firme straine si romanesti care fac lucrari pe tot cuprinsul Romaniei de vreo 10 ani incoace
- o lucrare castigata la licitatie implica comisioane ascunse (de exemplu: firma de consultanta impusa (si controlata de cine stie ce politician) care cere o caruta de bani pe studiul de fezabilitate, subcontractori impusi in care se regasesc firme ale unor politicieni etc.)
- cei care pierd licitatia nu se supara si participa si la urmatoarele licitatii stiind ca le va veni si lor randul
- comisioanele ascunse sub formele de mai sus sau sub alte forme mai evoluate sunt costuri suplimentare pentru firma castigatoare si
se recupereaza prin contracte aditionale de scumpire pe te miri ce motive (o conducta subterana despre care 'nu s-a stiut',
beneficiarul s-a razgandit DUPA inceperea lucrarilor si vrea o solutie mai buna si mai scumpa etc.)

danielstan wrote:
... pe criteriul tehnic (ce nu poate fi cuantificat) ....

De ce crezi asta?

Legile noi care dau peste cap toate licitaţiile din România. Aberaţiile lui Trăilă au paralizat economia!

Investiţiile care ar salva economia României sunt blocate de birocraţia creată de ANRMAP. Investiţiile, singurul motor care ar putea salva România din criză, sunt blocate din cauza legislaţiei şi a procedurilor greoaie prin care sunt contractate lucrările de către autorităţi. Asta chiar dacă legea din acest domeniu a fost modificată în septembrie.

Astfel, mii de licitaţii sunt blocate pentru că Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) nu are oameni să controleze documentaţiile de atribuire, iar sistemul public de licitaţii este blocat de mai multe luni.

Pe de altă parte, preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă, spunea, în septembrie, că noua legislaţie este "o revizuire fundamentală a sistemului naţional al achiziţilor publice şi că se va îmbunătăţi calitatea acestora" prin aplicarea noii legi şi că orice documentaţie va fi citită în maximum 14 zile.

Peste 1.400 de licitaţii, blocate din cauza birocraţiei

Spitale, drumuri judeţene şi şcoli nu pot fi reabilitate pentru că procedurile de licitaţie sunt blocate. Drept urmare, România nici nu atrage fonduri europene, nici nu angajează creditele bugetare existente.

Experţii susţin că autorităţile trebuia să ia măsuri înainte de a schimba legislaţia. "ANRMAP, care are experienţă şi ştie ce presupune verificarea unei documentaţii, ştia ce înseamnă implementarea unui control exante. Nu faci o lege, dar nu ai cum să o implementezi. E ca şi cum ţi-ai trage singur scaunul de sub picioare", au explicat reprezentanţii firmelor specializate pe elaborarea documentaţiilor de achiziţii publice pe fonduri europene.

Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu, în prezent sunt blocate aproximativ 1.200 legate de dezvoltare regională.

Răspundere diluată

"S-a blocat totul în ţară. Banii alocaţi pentru investiţii, atragerea fondurilor europene. Dacă vom continua aşa şi nu vom face investiţii, nu vom avea nicio şansă să mai atenuăm din efectele crizei", au precizat surse guvernamentale.

Nici Comisia Europeană nu este prea încântată de noua modificare legislativă. Reprezentanţii CE spun că, în prezent, achiziţiile care angajează fonduri europene sunt controlate de prea multe instituţii, iar răspunderea se diluează din cauza acestei birocraţii.

"Concluzia CE a fost că, în România, am complicat prea mult legislaţia, am adus prea multe instituţii să controleze. Ei spun aşa: «Pe mine nu mă interesează înainte de licitaţie cum vă organizaţi voi controlul. Pe mine mă interesează ca, la final, de legalitatea şi corectitudinea implementării fondurilor să răspundă autoritatea de management care gestionează Programul Operaţional respectiv»", a declarat, recent, ministrul Dezvoltării şi Turismulu, Elena Udrea, pentru hotnews.ro.

14 zile s-au făcut luni întregi

În timp ce ANRMAP susţinea în septembrie, atunci când s-a schimbat legea, că după publicarea anunţului de licitaţie pe SEAP instituţia va emite acceptul sau va respinge intenţia de organizare a unei proceduri de achiziţie şi că va informa autoritatea contractantă de decizia pe care au luat-o, zeci de autorităţi locale aşteaptă de mai bine de o lună un răspuns.

Au pus carul înaintea boilor

Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, licitaţiile sunt blocate pentru că ANRMAP nu ar avea oameni să verifice toate documentaţiile înainte de demararea unei licitaţii.

"Suntem în situaţia în care diferite instituţii, precum ANRMAP, trebuie să verifice licitaţiile pe SEAP. Acum suntem iar în blocaj, pentru că pe SEAP au fost demarate numai 60 - 80 din cele 1.400 de licitaţii ce trebuiau să fie demarate, pentru că ANRMAP nu are oameni să verifice licitaţiile. Acest lucru se întâmplă din septembrie 2011", a afirmat, recent, Laszlo Borbely.

"ANRMAP nu are oameni să verifice. 1.400 de achiziţii trebuiau demarate. Acest lucru se întâmplă din septembrie “
LASZLO BORBELY, ministrul Mediului

REACŢIE

ANRMAP: "Noi verificăm manual"

Potrivit reprezentanţilor Autorităţii, de vină ar fi cei care nu au finalizat sistemul de achiziţii publice online (SEAP) şi nu ANRMAP-ul.

Potrivit acesteia, dacă sistemul funcţiona, specialiştii instituţiei conduse de Cristina Trăilă nu erau obligaţi să citească documentaţia de fiecare dată când era trimisă înapoi şi ajunge din nou la ANRMAP.

"Noi retrimitem documentaţiile la autorităţile contractante. Când vin înapoi, le recitim cap coadă, că unii modifică şi acolo unde nu mai trebuiau să schimbe", a adăugat Teodorescu.

Reprezentantul a explicat şi de ce sistemul de achiziţii publice simplifica procedura de verificare.

"Dacă sistemul era funcţional, cei care organizau procedura de achiziţie puteau face modificări numai acolo unde au greşit şi nu mai dura atâta, pentru că câmpurile bune erau blocate. Acesta este ritmul", a adăugat Teodorescu.

Într-un interviu acordat în "Evenimentul Zilei" în iunie, Trăilă recunoştea că are doar 18 agenţi constatatori, la 18.000 de autorităţi contractante.

SOLUȚIE

Europenii spun că ar trebui să existe mai puţine instituţii de control şi să se elimine din birocraţie. 800 de milioane de euro, fonduri europene, sunt blocate

Autorităţile române au discutat deja cu reprezentanţii Comisiei Europene şi au pus pe hârtie cum ar trebui rezolvat blocajul în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Potrivit mai multor oficiali guvernamentali, europenii spun că, în România, prea multă lume vrea să controleze.

"ANRMAP controlează şi înainte, şi în timpul licitaţiei şi după ce procedura este finalizată. Pe lângă această instituţie, mai sunt trei-patru organisme care verifică actele de achiziţie. Când se întâmplă ceva, europenii nu ştiu pe cine trebuie să tragă la răspundere. Comisia Europeană vrea să stea de vorbă cu o singură autoritate de control, pe care să o poată trage la răspundere şi pe care să o oblige să repare ceea ce a făcut greşit", au explicat sursele citate.

Autorităţile de management vor verifica documentaţiile

După discuţia pe care România a purtat-o recent cu reprezentanţiui Comisiei Europeană, autorităţile se gândesc ca un singur organism să verifice cum sunt angajaţi constructorii drumurilor sau a aducţiunilor de apă realizate cu bani europeni: Autoritatea de Management. Au pus deja o serie de măsuri pe hârtie şi acum aşteaptă răspuns de la Bruxelles.

Control de la ANI şi declaraţii care ar putea ajunge în penal

Şi Agenţia Naţională de Integritate ar putea controla documentaţiile de atribuire în ceea ce priveşte angajarea fondurilor europene. Motivul: Autoritatea de Management nu are competenţe când vine vorba de conflictul de interese.

Mai mult, autorităţile contractante şi cele de control vor avea acces şi la Registrul Comerţului, pentru a putea verifica acţionariatele firmelor care participă la licitaţii.

Până una-alta, autorităţile române trebuie să rezolve blocajul de aproape 800 de milioane de euro, bani europeni, după ce CE a decis să nu mai efectueze plăţi până stabileşte dacă licitaţiile au fost ilegale sau nu.

Surse guvernamentale au precizat, pentru EVZ, că plăţile vor fi deblocate pe 16 decembrie şi că se vor aplica totuşi corecţii financiare în unele judeţe.

800 de milioane de euro, fonduri europene,
sunt blocate. Comisia Europeană va decide pe data de 16 decembrie dacă va debloca plăţile

REACŢIILE DE LA CONSTRUCTORI

Şi autostrada s-a oprit la ANRMAP

Constructorii s-au plâns de mai multe ori de birocraţia excesivă din spatele proiectelor cu finanţare europeană, dar şi de cele unde statul dă banii. În timp ce administratorul unei firme care a câştigat o licitaţie pentru reabilitarea unui drum din Gorj afirmă că pentru proiectele deja semnate lucrurile nu merg atât de rău: se fac plăţi la timp, iar lucrările evoluează, pentru cele care nu au fost atribuite sau semnate lucrurile se complică.

"Împotmolirea proiectelor la ANRMAP ne costă timp şi bani. Sunt proiecte care ar fi putut fi începute încă din toamnă şi care încă zac în birourile lor", ne-au declarat reprezentanţii unei firme de construcţii.

Un alt proiect a cărei documentaţie de atribuire a lucrărilor zace prin sertarele unor birouri de la ANRMAP este şi construcţia tronsonului dintre Gilău şi Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania. Potrivit Companiei Naţionale de Drumuri, documentaţia a fost transmisă încă de acum căteva luni, iar de atunci nu s-a primi un răspuns din partea instituţiei.

În aceeaşi stuaţie se află proiectele de reabilitare a zeci de drumuri judeţene, de aducţiuni de apă şi de reabilitare a unor spitale din judeţe precum Neamţ, Cluj, Constanţa şi Tulcea şi Prahova.

Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice spun că de vină ar fi autorităţile locale, care organizează licitaţii pe ultima sută de metri.

Astfel, aceştia îi acuză pe edili că vor să cumpere lemne şi să angajeze firme de deszăpezire în luna decembrie. În acest caz, Autoritatea a şi găsit soluţia.

A trimis un comunicat prin care a sfătuit autorităţile locale să înceapă procedurile de achiziţie pentru servicii de iarnă din prima parte a anului, pentru ca inspectorii ANRMAP să aibă la dispoziţie câteva luni bune pentru a citi documentaţia de atribuire. (Cristina Sbîrn)

ANRMAP se apără și enumeră ”aberațiile” găsite de inspectorii Autorității

În acest moment în SEAP sunt 98 documentații de atribuire care au sursă de finanțare prin Programul Operațional Regional, din care 21 înregistrează întârzieri de la o zi la 10 zile lucratoare (cum ar fi documentația privind ”servicii de realizare materiale de promovare în cadrul proiectului Festivalul Cașcavalului de Braduleț” care are 7 zile întârziere sau ”elaborare proiect tehnic și asistență tehnică pentru investiția modernizare rețea străzi în stațiuni” care are o zi întârziere), iar 24 documentații de atribuire au revenit cel puțin odată de la autoritățile contractante, unele fiind  respinse chiar la solicitarea acestora, se precizează într-o precizare trimisă ziarului Evenimentul Zilei de către instituție.  

”În privința procedurilor inițiate de spitale, drumuri judeţene şi şcoli, în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice sunt încărcate 408 documentații de atribuire ce au ca inițiatori spitalele, din care 100 sunt reveniri, 3 sunt pe reabilitare nefiind niciuna în întârziere. În privința drumurilor județene, sunt doar 20 de documentații de atribuire din care 4 sunt reveniri. Menționăm că reabilitările încluse în programele naționale, cum ar fi PNDI, au fost tratate cu prioritate, la fel ca cele care au vizat achiziția de medicamente din cadrul programelor naționale, serviciile de asigurări RCA, achiziția de pneuri de iarnă și achiziția de servicii de dezăpezire”, se mai specifică în precizare.

Redăm mai jos ce precizări a mai făcut ANRMAP

Cu privire la  construcţia tronsonului dintre Gilău şi Nădăşelu al Autostrăzii Transilvania, potrivit comunicării nr. 70984/05.12.2011, primite de la CNADNR ”fără o astfel de revizuire a Studiului de Fezabilitate CNADNR SA (studii geotehnice, topografice samd) în calitate de Autoritate Contractantă a fost pusă în imposibilitatea de a lansa procedura de execuție a lucrărilor pentru acest tronson de autostradă”.

În privința proiectelor  ce vizează alimentarea cu apă, în verificarea ANRMAP, sunt 41 de documentații de atribuire, din care 8 sunt reveniri și 15 au o întîrziere de până la 10 zile lucrătoare.  

În SEAP, pentru județul Constanța, NU sunt documentații ce vizează alimentarea cu apă sau reabilitarea de drumuri ci 4 documentații care au ca inițiator spitale din județul Constanța, nefiind niciuna în întârziere. În privința reabilitării de spitale, nicio documentație de atribuire nu este în acest moment în întârziere.

ANRMAP prezină și o listă cu neregulile din cauza cărora proiectele ar fi fost blocate până în prezent. Șefa ANRMAP a fost supărată de faptul că ziarul a folosit cuvântul aberație și a precizat că expresia ”aberațiile lui Trăilă” este calomnioasă, rezervându-ne dreptul de a lua măsurile legale care se impun.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/legile- ... -9565.html

Investigaţie. Sancţiuni de zeci de mii de euro ale Consiliului Concurenţei pe o piaţă de miliarde

Constructorul autostrăzii Cernavodă-Medgidia, sancţionat

25 de firme de construcţii, majoritatea obscure, au fost amendate în medie cu câte 17.000 de euro pentru necomunicarea informaţiilor cerute de Consiliul Concurenţei.

Consiliul Concurenţei a sancţionat 25 de companii implicate în construcţia de drumuri şi autostrăzi cu amenzi care totalizează 1,8 milioane lei (echivalentul a 430.000 euro) pentru că nu au furnizat informaţii în cadrul unei investigaţii de cunoaştere a pieţei de profil.

Ancheta a fost demarată în luna februarie a anului trecut. „Vrem să ne focusăm pe aranjamente de genul «lasă-mi mie licitaţia asta, că nu te concurez la următoarea» sau «las că-ţi subcontractez ţie dacă eu câştig»", a declarat, la momentul începerii investigaţiei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului. El a mărturisit la acel moment că ideea unei astfel de investigaţii i-a venit după ce a aflat de unele demersuri similate făcute în Marea Britanie şi Olanda. Piaţa în România este însă diferită faţă de cea din cele două ţări menţionate de preşedintele Consiliului Concurenţei. Desemnarea câştigătorului la o licitaţie în România are loc nu atât prin înţelegeri între constructori, cât prin presiuni făcute asupra unora de a-şi retrage contestaţiile în cazul în care nu sunt desemnaţi câştigători, promiţându-li-se alte contracte în loc.

Consiliul i-a pus să completeze chestionare

În cadrul anchetei au fost transmise chestionare societăţilor din sectorul lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi (constructori, proiectanţi, consultanţi, furnizori de materiale de construcţii etc.) referitoare la activitatea societăţilor (lucrări executate, participări la licitaţii, asociaţi, subcontractori), probleme existente pe piaţă, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Investigaţia sectorială a pieţei este un instrument prin care Consiliul Concurenţei evaluează situaţia concurenţei pe o piaţă naţională sau într-un domeniu de activitate. Conform Legii Concurenţei, nefurnizarea de informaţii se sancţionează cu amendă cuprinsă între 0,1% şi 1% din cifra de afaceri totală a companiei.

În cazul în care vor fi descoperite asocieri anticoncurenţiale, constructorii riscă, potrivit legii, sancţiuni de 10% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.

Cine sunt sancţionaţii?

Companiile penalizate sunt Agenda 21-G, Apolodor Com Impex, Astaldi Spa Italia Sucursala România Bucureşti, Axa Genius, Banatica Group, Conprin, Construcţii-Proiect, Corpres, Dioma International Exim, Domus Prest, Eurogrup DG Transport, Geosist Construct, Gyndani Impex, Imob Lux Construct, Intercoman, Întreprindere Montaj-Instalaţii, Laurel, Lena Construcţii România, Lena Engenharia e Construcoes SA Portugalia Sucursala Bucureşti, Lena Eurometal Construct, Muha, Nikostimpex, Rioliv, Roco şi Zalex DG Cons.

Cu excepţia a două firme, anume compania italiană Astaldi, care are două contracte de construire a unor autostrăzi în România (printre care şi un tronson al Autostrăzii Soarelui) şi Lena,  firma portugheză ce a construit pasajul Băneasa, majoritatea celor amendaţi sunt firme obscure.

Marii asfaltatori ai României au scăpat deocamdată basma curată.

http://www.romanialibera.ro/bani-afacer ... 47120.html

Apropo de stirea cu aberatiile doamnei Traila si licitatiile blocate de ANR...:
Tipic pentru Romania! Cand ceva merge prost - de regula, pentru licitatii atribuite pe ochi frumosi, smenuri locale si nationale cu drumuri locale etc - cineva de prin UE se sesizeaza, ai nostri promit marea cu sarea si...fie mai infiinteaza o institutie, fie fac ca totul sa treaca hipercentralizat, hiperbirocratizat pe la o singura institutie cu 10 angajati speriati de bombe - care isi acopera fundul cautand nod in papura.
De asta, spre exemplu, Ministerul de Justitie a folosit 5 % din modeste 100 milioane de euro alocate de Banca Mondiala acum vreo peste 5 ani pentru renovarea sediilor de instante si parchete. Cand am auzit cum se plimba hartiile pentru licitatii,nu am putut decat sa ma mir ca, totusi, exista vreo 3 - 4 cladiri pentru care s-a reusit initierea reabilitarii.

Solutia nu e niciodata hipercentralizarea si ultracontrolul, ori sporirea birocratiei, ci rezolvarea problemelor la firul ierbii - cu parnaia, unde e cazul - si descentralizarea, responsabilizarea locala, etc. etc.
Sa-i explice cineva asta geniului care a avut ideea sa suspende "trimiterea de facturi" la Bruxelles...

Rusia nu mai poate participa la licitațiile publice încă din mai 2021 – OUG semnată de fostul premier Cîțu / Președintele PNL a anunțat miercuri că propune excluderea firmelor din Rusia de la licitațiile publice

Companiile din Rusia nu mai pot participa la licitațiile publice din România încă din mai 2021, atunci când fostul premier Florin Cîțu a aprobat o Ordonanță de Urgență prin care interzicea mai multor țări, printre care China și Rusia, să participe la licitații.

Ordonanța cu „dedicație” pentru firmele din China a fost promovată conform normativelor europene „Orientări privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE”, Comunicarea C(2019)5494 (Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri).

Totuși, Florin Cîțu a anunțat miercuri că va propune modificarea OUG 25/2021 pentru ca firmele din Rusia să fie excluse de la licitații. „Am spus că trebuie să ne asigurăm că sancţiunile aplicate Rusiei de Uniunea Europeană vor fi implementate şi în România. Am depus astăzi amendamente la OUG 25/2021, pentru ca firmele ruseşti să nu mai poată participa la achiziţiile publice din România”, a anunțat Florin Cîţu, printr-o postare pe pagina sa de Facebook. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2021 vizează modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achiziţiilor publice.

Statul a stabilit în primăvara anului trecut că la licitații vor putea participa doar operatori economici dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European (SEE), din țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), din țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană sau din țări terțe care nu au semnat AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piață în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare. UE a încheiat un acord privind achizițiile publice cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar și Rusia nu sunt părți semnatare.

Rusia nu se regăsește pe aceste liste, nici China.

Lista țărilor terțe care au ratificat Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului (AAP):
1. Republica Armenia;
2. Uniunea Australiei;
3. Canada;
4. Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (a Republicii Populare Chineze);
5, Islanda;
6. Statul Israel;
7. Japonia;
8. Republica Coreea;
9. Principatul Liechtenstein;
10. Republica Moldova;
11. Muntenegru;
12. Țările de Jos — cu privire la Aruba;
13. Noua Zeelandă;
14. Regatul Norvegiei;
15. Republica Singapore;
16. Confederația Elvețiană;
17. Teritoriul vamal distinct Taipei (al Republicii Populare Chineze);
18. Ucraina;
19. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
20. Statele Unite ale Americii.

Lista țărilor terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană:
1. Republica Albania;
2. Republica Macedonia de Nord;
3. Muntenegru;
4. Republica Serbia;
5. Republica Turcia

Lista țărilor terțe care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care Uniunea Europeană este obligată să acorde accesul liber la piața în domeniul achizițiilor publice:
1. Republica Albania;
2. America Centrală (Honduras, Nicaragua, Panama, Costa Rica, Salvador, Guatemala);
3. Republica Armenia;
4. Bosnia și Herțegovina;
5. Canada;
6. Republica Chile;
7. Comunitatea Andină (Columbia, Peru și Ecuador);
8. Republica Coreea;
9. Confederația Elvețiană;
10. Republica Georgia;
11. Republica Irak;
12. Japonia;
13. Republica Kazahstan;
14. Kosovo;
15. Republica Macedonia de Nord;
16. Statele Unite Mexicane;
17. Republica Moldova;
18. Muntenegru;
19. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
20. Republica Serbia;
21. Republica Singapore;
22. Ucraina;
23. Republica Socialistă Vietnam.