Pai in Paris dimensiunile trenurilor de metrou aduc a tramvai subteran (fata de trenurile din Bucuresti).

Sa luam de exmeplu MF 77:
Lungime vagon motor: 15.47m
Latime: 2.46m
Ampatament: 10m
Lungime tren: aprox. 75m

Comparativ o Tatra T3:
Lungime: 15.2m
Latime: 2.5m
Ampatament: 6.5m
Tren 2 vagoane: 30m; 3 vagoane: 45m

Comparativ IVA:
Lungime vagon: 19m
Latime: 3.1m
Ampatament: 12.3m (regula de trei simpla pe schita vagonului)
Tren 6 vagoane: aprox. 114m

trenurile sunt foarte mici,dar au frecventa buna cam 2 min + afisajele ok,de fapt cred ca doar odata m-am pierdut in 3 sapt de mers cu metroul pe acolo  (nu am gasit peronul de fapt    )

bercenicity wrote:
Comparativ IVA:
[...]
Ampatament: 12.3m (regula de trei simpla pe schita vagonului)

AÅŸa e  

Cité
http://www.oobject.com/definitive-list- ... ro-2/4124/



Staţia a fost deschisă în 1910 şi este o staţie de mare adâncime, fiind situată chiar în Ile de la Cite. Adâncimea sa de 20 m este dată de trecerea pe sub Sena atât la nordul staţiei, cât şi la sud.

Traversarea râului s-a făcut prin lansare de chesoane metalice, care au fost scufundate de la suprafaţă. Sub fiecare cheson se afla o cameră cu aer sub presiune, astfel încât chesonul era lansat, iar lucrătorii excavau sub cheson şi pe măsură ce excavau chesonul intra mai adânc în pământ până era poziţionat în totalitate. Braţul de nord al Senei e traversat cu 3 chesoane, iar braţul de sud cu două.
Pun şi o schiţă, de pe wikipedia, în care se vede exact modalitatea de lucru cu lucrătorii sub cheson. Pentru a vedea schiţa completă, ar trebui salvată în calculator pentru că partea cea mai importantă e în dreapta, iar pe forum nu apare toată imaginea.
http://en.wikipedia.org/wiki/Paris_M%C3%A9tro_Line_4

Lansarea chesoanelor:
http://en.wikipedia.org/wiki/Paris_M%C3%A9tro_Line_4

Saint Michel
http://en.wikipedia.org/wiki/Saint-Mich ... M%C3%A9tro)



Aceasta staţie se află tot pe linia 4 şi este situată chiar pe malul stâng al Senei, fiind următoarea după Cité. Aceste două staţii sunt foarte asemănătoare, ele fiind construite la suprafaţă ca un cheson şi amplasat în subteran.
Aici sunt două poze vechi cu chesonul staţiei Saint Michel înainte de a fi lansat în subteran. Deci chesonul din pozele vechi, e exact actuala structură a staţiei Saint Michel

Bir-Hakeim
http://en.wikipedia.org/wiki/Bir-Hakeim ... M%C3%A9tro)

Passy
Staţie situată pe malul drept al Senei pe linia 6. Este următoarea după Bir Hakeim, situată pe malul stâng, sens spre Charles de Gaulle - Étoile. Cele două staţii sunt traversate de linia 6, iar între ele se află podul Bir Hakeim.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Passy_(m%C3%A9tro_de_Paris)

Metrou în staţia Passy, peron direcţia Charles de Gaulle - Étoile. Cadrul cred că este surprins din staţia Bir-Hakeim. După staţia Passy, metroul intră în subteran până la capătul liniei 6 la Charles de Gaulle - Étoile.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Passy_(m%C3%A9tro_de_Paris)

La trenuri vad niste roti care par a fi din cauciuc. Care e realitatea si cum se comporta ?

iliutu wrote:
La trenuri vad niste roti care par a fi din cauciuc. Care e realitatea si cum se comporta ?

Te rog citeste întâi postul lui Dominatrix aici sau vezi pagina anterioară întâi. Dacă mai ai nelămuriri întreabă detalii te rog.

Scuze, am ratat posturile respective...  
Legat de intretinere, nu este mai scump acest sistem dublu ? Cat timp rezista cauciucul rotilor ?

Nu cred ca este mai scump. La urma urmei nu are de ce pentru ca asa cum rotile metalice uzeaza sina, in cazul acestui sistem e invers uzura e mai mica la sine si mai mare la rotile de cauciuc. Iar cauciucul de pe roti din cate stiu eu, si mai mult ca sigur asa e, e cauciuc plin. In plus un astfel de sistem este obligatoriu pentru metroul din Paris atata timp cat metroul trece la mai putin de cativa metri de geamurile apartamentelor. Cel mai mare dezavantaj al acestui sistem cu care RATP-ul are probleme este poluarea cu microparticule rezultate de la frecarea cauciucului. Nivelul maxim de microparticule admis prin lege pe metrul cub e de 347 micrograme de microparticule, iar la orele de varf cotele depasesc 1200. S-au facut si investitii la sistemul de franare si modernizarea sinelor, dar degeaba