Totul despre transporturi şi infrastructura adiacentăBiblioteca

 

Topic: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă

10 posts, 666 views
Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 486 din 31 mai 2023.
În vigoare de la 03 iunie 2023

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale


Art. 1. -
Prezenta lege stabileşte cadrul general pentru promovarea şi gestionarea mobilităţii urbane durabile la nivel naţional.

Art. 2. -
Scopul prezentei legi este de a stabili condiţiile necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient şi incluziv pentru realizarea unor condiţii mai bune de mobilitate în zonele urbane şi rurale, reducerea gazelor cu efect de seră din transporturi şi pentru creşterea siguranţei rutiere în zonele urbane, utilizând soluţii verzi şi digitale.

Art. 3. -
Mobilitatea urbană durabilă reprezintă domeniul care asigură cadrul strategic şi operaţional pentru corelarea dintre planificarea şi dezvoltarea urbană şi transportul de persoane şi de mărfuri la nivelul cartierului, oraşului şi la nivelul teritoriului metropolitan.

Art. 4. -
Mobilitatea urbană durabilă are la bază următoarele principii:

a) planificarea oraşelor pentru oameni;

b) implicarea cetăţenilor şi a altor părţi interesate;

c) coordonarea şi colaborarea multinivel între administraţiile publice locale şi centrale;

d) planificarea de la nivel de teritoriu metropolitan până la nivel de cartier;

e) dezvoltarea orientată spre transport public - corelarea modalităţilor de transport cu densitatea urbană;

f) încurajarea utilizării transportului alternativ în detrimentul autovehiculelor personale;

g) asigurarea accesului la serviciile de transport public al tuturor cetăţenilor, inclusiv accesorizarea tuturor modurilor de transport în mod funcţional şi incluziv, în concordanţă cu nevoile diferiţilor participanţi la trafic;

h) dezvoltarea tuturor modurilor de transport într-o manieră echitabilă, integrată şi interoperabilă, cu accent pe modurile de transport nepoluante;

i) managementul parcării, staţionării şi controlul accesului traficului, în corelare cu transportul public şi transportul nemotorizat;

j) utilizarea sistemelor de transport inteligent pentru managementul mobilităţii, inclusiv managementul traficului, al parcărilor şi al transportului public;

k) managementul transportului de mărfuri;

l) monitorizarea şi evaluarea performanţelor aferente mobilităţii urbane durabile.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL II
Cadrul instituţional pentru mobilitatea urbană durabilă


Art. 5. -
(1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este autoritatea de la nivel central responsabilă cu domeniul mobilităţii urbane durabile, denumit în continuare ministerul de resort.

(2) În definirea şi implementarea politicii de mobilitate urbană durabilă, ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cu alte autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii conexe.

Art. 6. -
În procesul de gestionare a domeniului mobilităţii urbane durabile, ministerul de resort are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategii, politici şi programe specifice mobilităţii urbane durabile;

b) coordonează din punct de vedere tehnic acţiunile de sprijin guvernamental referitoare la mobilitatea urbană durabilă;

c) elaborează şi aprobă prin ordin de ministru ghidul de elaborare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, în acord cu prevederile Strategiei pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă - înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - 789/2020;

d) avizează planurile de mobilitate urbană în baza consultării Grupului naţional suport pentru optimizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă în România;

e) asigură monitorizarea domeniului mobilităţii urbane durabile şi elaborează registrul planurilor de mobilitate urbană durabilă şi introducerea acestora în Observatorul teritorial naţional prevăzut la art. 481 alin. (4) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

f) integrează serii de date în profil teritorial privind mobilitatea urbană;

g) elaborează ghiduri şi metodologii care să sprijine autorităţile administraţiei publice locale în realizarea planificării investiţiilor aferente mobilităţii urbane;

h) asigură pregătirea funcţionarilor din Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, organizată conform Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi din Comisia de circulaţii/Comisia de siguranţă rutieră şi fluidizare a traficului, organizată conform Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a înţelege şi aplica principiile dezvoltării durabile a mobilităţii urbane;

i) asigură reprezentarea la nivel internaţional în cadrul structurilor de cooperare informală privind mobilitatea urbană durabilă.

Art. 7. -
(1) În vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de elaborare sau actualizare a planurilor de mobilitate urbană durabilă, la nivelul ministerului de resort se înfiinţează Grupul naţional suport pentru optimizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă în România, format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai mediului universitar, ai mediului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale, precum şi alţi experţi în domeniu.

(2) Ministerul de resort asigură secretariatul Grupului naţional suport pentru optimizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă în România.

(3) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Grupului naţional pentru optimizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă în România se aprobă şi se modifică, după caz, prin ordin al ministrului de resort care gestionează domeniul mobilităţii urbane durabile.

Art. 8. -
(1) Autorităţile administraţiei publice locale din municipii, oraşe şi comune, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau zonele metropolitane mandatate de acestea, după caz, sunt responsabile de gestionarea mobilităţii urbane la nivel local într-un mod durabil.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau zonele metropolitane, după caz, în baza mandatelor primite de la autorităţile administraţiei publice locale pe care le reprezintă, sunt responsabile cu iniţierea, elaborarea, implementarea şi monitorizarea Planului de mobilitate urbană durabilă.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau zonele metropolitane, după caz, care au aprobat Planul de mobilitate urbană durabilă au obligaţia de a transmite Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei planurile de mobilitate urbană durabilă în format vectorial, în cel mult 30 de zile de la aprobare, pentru a fi introduse în Observatorul teritorial naţional.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau zonele metropolitane, după caz, au obligaţia de a transmite anual către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei date privind mobilitatea urbană de la nivel local.

(5) Setul de date privind mobilitatea urbană de la nivel local menţionat la alin. (4), inclusiv formatul de standardizare, va fi stabilit prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei şi al ministrului transporturilor şi infrastructurii, corelat cu prevederile Directivei 2010/40/UE şi regulamentele sale delegate relevante de completare, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Entităţile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a transmite anual ministerului de resort lista cu datele statice privind infrastructura de reîncărcare a vehiculelor electrice sau hibride destinate publicului şi staţiile de realimentare pentru tipuri de combustibili alternativi, în formatul specificat în Regulamentul delegat (UE) 2017/1.926 al Comisiei din 31 mai 2017 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale şi Regulamentul delegat (UE) 2022/670 al Comisiei din 2 februarie 2022 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic.

(7) Pentru asigurarea unei evidenţe unitare la nivel naţional, ministerul de resort asigură publicarea metadatelor aferente infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice sau hibride destinate publicului şi staţiilor de realimentare pentru tipuri de combustibili alternativi în cadrul punctului naţional de acces creat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi adoptarea unor măsuri necesare pentru înfiinţarea punctului naţional de acces, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, aprobată prin Legea nr. 142/2021.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL III
Planificarea mobilităţii urbane durabile Planificarea mobilităţii şi transportului public


Art. 9. -
(1) Planificarea strategică şi operaţională a mobilităţii se face prin Planul de mobilitate urbană durabilă.

(2) Planul de mobilitate urbană durabilă, denumit în continuare PMUD, constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spaţială a localităţilor şi a teritoriului metropolitan al acestora cu nevoile de mobilitate şi transport ale persoanelor şi mărfurilor pentru asigurarea unor condiţii de viaţă mai bune, prin integrarea cu instrumentele existente şi utilizând principiul transparenţei şi evaluării continue.

(3) PMUD are ca ţintă principală îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor şi a conectivităţii între acestea, dezvoltarea şi diversificarea unei oferte de transport (aerian, fluvial şi maritim, feroviar, rutier, pe cablu, nemotorizat, pietonal) bine integrată intermodal şi sustenabilă din punct de vedere social, economic şi de mediu.

(4) PMUD se adresează tuturor formelor de mobilitate şi transport, incluzând transportul public şi privat, de marfă şi pasageri, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau în staţionare.

(5) Începând cu 1 ianuarie 2026, PMUD este obligatoriu pentru toate municipiile din România.

(6) PMUD este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială iniţiatoare şi poate fi realizat şi pentru teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană, teritoriul metropolitan, după caz. Unde este constituită asociaţie de dezvoltare intercomunitară sau zonă metropolitană, după caz, PMUD se realizează de către asociaţie sau de către municipiu/oraş polarizator, în baza mandatului primit, pe teritoriul aferent unităţilor administrativ-teritoriale ce fac parte din asociaţie.

(7) PMUD se aprobă de către unitatea administrativ-teritorială pentru care a fost elaborat, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau de zona metropolitană în cazul planurilor de mobilitate urbană elaborate pe teritoriul a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

(8) Reglementările privind modul de utilizare a terenurilor stabilite prin documentaţiile de urbanism, alături de priorităţile de dezvoltare urbană stabilite prin strategiile integrate de dezvoltare urbană şi măsurile de îmbunătăţire a mobilităţii urbane stabilite prin PMUD, vor fi abordate într-un mod integrat pentru a se asigura corelarea şi coordonarea propunerilor de dezvoltare de la nivel local.

(9) Începând cu 1 noiembrie 2026, deţinerea PMUD reprezintă condiţie prealabilă pentru investiţiile aferente mobilităţii urbane finanţate din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

(10) PMUD cuprinde două secţiuni:

a) componenta strategică;

b) planul de acţiune.

(11) PMUD poate fi actualizat în integralitate sau entităţile competente de la nivel local pot actualiza doar planul de acţiune aferent acestuia, după caz.

(12) În situaţia actualizării integrale, PMUD va fi avizat conform prevederilor art. 6 lit. d). În situaţia actualizării planului de acţiune, entităţile competente de la nivel local notifică autoritatea publică de la nivel central responsabilă cu mobilitatea urbană în termen de 30 de zile de la aprobare.

(13) Pentru informarea cetăţenilor, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe pagina de internet a instituţiei autorităţilor locale sau a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară PMUD în vigoare în termen de 30 de zile de la data aprobării.

(14) PMUD se elaborează într-un mod transparent prin consultarea şi implicarea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor relevante de la etapa de iniţiere a documentaţiei.

Art. 10. -
Principalele direcţii de acţiune care se vor avea în vedere la elaborarea PMUD sunt următoarele:

a) creşterea siguranţei tuturor participanţilor la trafic, în special a celor vulnerabili;

b) promovarea mijloacelor de transport alternative şi integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului;

c) redistribuirea spaţiului străzii prin împărţirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public şi transportul nemotorizat;

d) mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier;

e) încurajarea mobilităţii active pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor;

f) asigurarea accesului facil şi nediscriminatoriu la infrastructura şi serviciile de transport, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse sau persoanele cu nevoi speciale;

g) asigurarea unor condiţii de călătorie de calitate ridicată pentru pasageri, inclusiv a unui program predictibil la orele de vârf şi a prioritizării transportului public, inclusiv în intersecţii;

h) asigurarea unei reţele de trasee accesibile, sigure, directe, coezive, atractive şi confortabile pentru pietoni şi persoanele care se deplasează cu bicicleta către staţii de cale ferată, noduri intermodale şi staţii de transport public, precum şi către dotările şi echipamentele publice din teritoriu;

i) dezvoltarea zonelor pietonale;

j) dezvoltarea infrastructurii, dotărilor şi serviciilor pentru mersul cu bicicleta;

k) coordonarea conectivităţii la nivel urban şi metropolitan;

l) dezvoltarea nodurilor intermodale şi optimizarea conexiunii acestora în teritoriu;

m) promovarea transportului logistic ecologic;

n) minimizarea efectului de segregare şi a impactului asupra ţesutului urban şi periurban a coridoarelor de cale ferată;

o) creşterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante, prin reducerea spaţiilor de parcare/staţionare destinate acestora;

p) utilizarea tehnologiei şi a sistemelor de transport inteligente în gestionarea mobilităţii urbane;

q) culegerea anuală de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor care să sprijine serviciile de planificare în luarea unor decizii;

r) prioritizarea transportului public la nivelul infrastructurii rutiere prin introducerea sau alocarea de benzi dedicate transportului public de călători, în vederea reducerii timpilor de deplasare;

s) mobilitatea ca serviciu, care, printr-un canal digital comun, permite utilizatorilor să planifice, să rezerve şi să plătească pentru mai multe tipuri de servicii de mobilitate;

t) alte măsuri relevante.

Art. 11. -
Planificarea şi proiectarea pentru mobilitate urbană durabilă vor avea în vedere următorii factori:

a) satisfacerea nevoilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri;

b) creşterea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice;

c) îmbunătăţirea calităţii aerului;

d) creşterea confortului călătoriei;

e) reducerea timpilor de deplasare pentru transportul public de persoane;

f) accesibilizarea spaţiului public;

g) prioritizarea transportului public;

h) creşterea calităţii serviciului de transport public de persoane;

i) diminuarea zgomotului/poluării fonice;

j) creşterea calităţii spaţiului public;

k) repartiţia modală a deplasărilor;

l) îmbunătăţirea infrastructurii pentru pietoni din punctul de vedere al capacităţii, confortului, siguranţei şi continuităţii;

m) îmbunătăţirea infrastructurii rutiere pentru utilizatorii de biciclete şi alte mijloace alternative de transport din punctul de vedere al fluenţei, confortului, siguranţei, atractivităţii şi continuităţii;

n) scăderea numărului de autovehicule la 1.000 de locuitori;

o) disponibilitatea şi gestiunea digitală a locurilor de parcare;

p) micşorarea distanţei şi duratei călătoriilor.

Art. 12. -
În sensul prezentei legi, prin dezvoltare orientată spre transportul public, denumită în continuare DOT, se înţelege proiectarea şi realizarea spaţiilor urbane şi periurbane pentru a integra comunităţi, activităţi, clădiri şi spaţiul public, cu asigurarea unor conexiuni facile prin mersul pe jos şi cu bicicleta, precum şi prin asigurarea unor conexiuni şi servicii de transport public eficiente către restul oraşului.

Art. 13. -
Obiectivul DOT este să asigure acces incluziv la oportunităţile şi resursele oraşului pentru toţi locuitorii prin combinarea celor mai eficiente şi sănătoase moduri de deplasare, cu cele mai mici costuri financiare şi de mediu şi cu rezilienţă adecvată la evenimente perturbatoare.

Art. 14. -
DOT are la bază următoarele principii:

a) asigurarea mobilităţii de bază pentru toţi locuitorii prin asigurarea de trasee accesibilizate;

b) proiectarea unor spaţii publice dinamice, cu mobilier stradal integrat în peisaj, elemente de semnalizare/iluminare corespunzătoare, elemente de peisagistică şi faţă de active ale clădirilor;

c) proiectarea străzilor astfel încât să fie asigurată deplasarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor de biciclete, prin realizarea de amenajări rutiere specifice, precum benzi, piste, drumuri şi altele asemenea, destinate circulaţiei bicicletelor, ori prin reducerea limitelor de viteză stabilite pentru autovehicule pe anumite sectoare de drum, precum şi asigurarea unei reţele cicliste complete, cu elemente de umbrire adecvate, suprafeţe netede şi parcare securizată;

d) îmbunătăţirea accesului la bunuri, servicii şi transport public printr-o reţea densă de rute pietonale şi rute pentru biciclete care să creeze conexiuni scurte, variate şi directe;

e) reducerea dependenţei de autovehicule personale prin transport public accesibil, rapid, predictibil, sigur şi cu frecvenţă şi capacitate adecvată;

f) stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos şi cu bicicleta prin introducerea unor taxe de parcare şi reducerea volumului de parcări pentru autovehicule;

g) concentrarea dezvoltării urbane în jurul staţiilor de transport public de mare capacitate pentru a asigura accesul tuturor rezidenţilor şi angajaţilor la transport public de calitate;

h) reducerea necesarului de deplasare şi activarea spaţiilor publice pe tot parcursul zilei prin promovarea unui mix de utilizări rezidenţiale şi nerezidenţiale;

i) reutilizarea terenurilor urbane existente pentru a încuraja locuirea în apropierea locurilor de muncă, a şcolilor, a serviciilor şi a altor destinaţii, în scopul reducerii timpilor de deplasare şi a emisiilor.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL IV
Măsuri pentru stimularea înnoirii parcului auto nepoluant destinat transportului public urban


Art. 15. -
Municipiile reşedinţă de judeţ trebuie să asigure o cotă din stocul total de vehicule din categoriile M1, M2 şi M3, aşa cum sunt definite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 şi (CE) nr. 595/2009 şi de abrogare a Directivei 2007/46/CE, ce sunt în proprietatea acestora şi/sau care sunt utilizate la transportul public de persoane, care să fie reprezentată de vehicule cu emisii 0, în următoarele procente şi termene:

a) până la data de 31 decembrie 2025 cel puţin 5%;

b) până la data de 31 decembrie 2028 cel puţin 10%;

c) până la data de 31 decembrie 2031 cel puţin 20%;

d) până la data de 31 decembrie 2034 cel puţin 30%;

e) până la data de 31 decembrie 2037 cel puţin 40%;

f) până la data de 31 decembrie 2040 cel puţin 50%.

Art. 16. -
Vehiculele aferente categoriilor M1, M2 şi M3 ce vor fi achiziţionate, având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilităţi cu emisii scăzute, pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic şi a Legii nr. 37/2018 privind promovarea transportului ecologic, aprobată prin Legea nr. 123/2022, trebuie să fie conforme cu prevederile Regulamentului (UE) 2019/2.144 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerinţele pentru omologarea de tip a autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce priveşte siguranţa generală a acestora şi protecţia ocupanţilor vehiculului şi a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 şi (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1.003/2010, (UE) nr. 1.005/2010, (UE) nr. 1.008/2010, (UE) nr. 1.009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1.230/2012 şi (UE) 2015/166 ale Comisiei.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL V
Măsuri pentru asigurarea accesului şi a standardelor minime de calitate pentru transportul public urban


Art. 17. -
În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (8), pentru asigurarea condiţiilor de mobilitate durabilă, inclusiv a unor reţele de transport durabil, în cadrul planurilor de urbanism general sau zonal prin care se propun noi extinderi este obligatoriu să fie prevăzute viitoarele servicii de transport public şi infrastructurile aferente, inclusiv staţii de încărcare rapidă şi/sau staţii de redresare, în vederea extinderii liniilor de troleibuz.

Art. 18. -
În cadrul acţiunii de parcelare pentru noile extinderi urbane, prin intermediul planurilor de urbanism elaborate conform Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se vor identifica şi asigura rute pentru transportul public şi acces direct şi facil pentru pietoni şi utilizatori de bicicletă la serviciile de transport public.

Art. 19. -
Atât în zonele propuse spre urbanizare, cât şi în zonele deja urbanizate propuse spre regenerare, modurile de transport vor fi prioritizate încă de la faza de proiectare în această ordine: mers pe jos, mers cu bicicleta, transport public, autoturism personal. Tot din faza de proiectare vor fi prevăzute şi benzile dedicate transportului public de călători.

Art. 20. -
(1) Pentru a asigura condiţiile care să susţină eficienţa serviciilor publice urbane, inclusiv transportul public, se va urmări asigurarea unei densităţi rezidenţiale minime de 40 locuitori/ha.

(2) Valorile orientative ale zonelor de deservire pentru diferite tipuri de transport public sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(3) Prin zonă de deservire se înţelege perimetrul din care sunt atraşi potenţialii utilizatori ai serviciilor de transport public.

Art. 21. -
Planificarea şi proiectarea rutelor de transport public în municipiul Bucureşti şi în municipiile de rangul I trebuie să urmărească îndeplinirea următoarelor ţinte până la data de 31 decembrie 2030:

a) 90% dintre terenurile cu utilizare rezidenţială din zonele deja urbanizate sau propuse spre urbanizare să aibă acces pietonal la reţeaua de transport public conform prevederilor din anexa care face parte integrantă din prezenta lege;

b) instituţiile de învăţământ, medicale, de îngrijire a vârstnicilor şi comunitare să fie situate pe o rază de 300 de metri faţă de o staţie de autobuz, de troleibuz, de tramvai, de tren ori metrou, existentă sau propusă;

c) staţiile de autobuz, troleibuz şi tramvai din interiorul localităţilor să fie amplasate în zone atractive, la distanţă de cel mult 400 de metri una faţă de alta sau conform determinărilor autorităţilor contractante a serviciilor de transport public local de călători şi luând în considerare specificul geografic şi de densitate;

d) cel puţin 60% din populaţie se află la mai puţin de 500 de metri distanţă de o linie de transport public unde frecvenţa maximă este de 20 de minute. Frecvenţa va fi stabilită în funcţie de numărul de călători.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL VI
Măsuri pentru creşterea atractivităţii mobilităţii active şi a transportului public

SECŢIUNEA 1
Instituirea zonelor cu emisii scăzute


Art. 22. -
(1) În vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier şi a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei se stabilesc zone cu nivel scăzut de emisie, denumite în continuare ZNSE.

(2) Prin ZNSE se înţelege zona delimitată de către autoritatea publică locală în cadrul căreia se instituie restricţii şi/sau taxare pentru accesul autovehiculelor în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului.

(3) ZNSE sunt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi sunt aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale, hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv prin hotărâri ale consiliilor judeţene, după caz.

(4) Stabilirea şi aprobarea ZNSE se realizează după cum urmează:

a) pentru aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, în termen de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi;

b) pentru orice alte zone şi aglomerări, aşa cum sunt acestea definite în Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în termen de maximum 2 ani de la încadrarea în regimul I de gestionare a calităţii aerului înconjurător, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare.

(5) Pentru orice alte unităţi administrativ-teritoriale, altele decât cele prevăzute la alin. (3), autorităţile administraţiei publice locale pot să stabilească ZNSE.

Art. 23. -
(1) ZNSE se marchează cu indicatoare de către autorităţile administraţiei publice locale, care pot să stabilească regulile şi tarifele de acces al vehiculelor în interiorul acestora.

(2) ZNSE pot fi de două tipuri:

a) ZNSE pentru care se stabilesc tarife de acces, caz în care autoritatea administraţiei publice locale care instituie aceste ZNSE trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul ZNSE;

b) ZNSE pentru care nu se stabilesc tarife de acces, ci doar reguli de acces, caz în care autoritatea administraţiei publice locale care instituie aceste zone nu trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul acestor zone, de exemplu bariere de acces, dar trebuie să asigure controlul aleatoriu al accesului în aceste zone prin intermediul poliţiei locale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să evidenţieze ZNSE în planurile de mobilitate urbană durabilă şi/sau în planurile de urbanism.

(4) Tarifele de acces prevăzute la alin. (2) lit. a) se constituie venituri la bugetul local al autorităţilor administraţiei publice locale care au instituit respectivele ZNSE.

(5) Sumele anuale constituite venituri la bugetul local al autorităţilor administraţiei publice locale ca urmare a veniturilor obţinute în urma aplicării ZNSE prevăzut la alin. (2) lit. a) se raportează la autoritatea centrală pentru protecţia mediului, până la data de 31 martie a anului următor, pentru anul precedent.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să aloce în fiecare an fonduri pentru investiţii în proiecte pentru protecţia mediului, în special pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, în sumă totală de cel puţin 75% din totalul veniturilor obţinute în anul precedent din aplicarea tarifelor de acces prevăzute la alin. (2) lit. a).

Art. 24. -
(1) În interiorul perimetrului ZNSE este permis accesul doar pentru autovehiculele care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) respectă standardele de emisii ale zonei;

b) achită tariful aferent zonei, dacă este cazul;

c) sunt exceptate sau beneficiază de reducere de până la 100% de la plata taxei.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică vehiculelor aparţinând sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi vehiculelor aferente serviciilor publice de intervenţie, respectiv vehiculelor care asigură serviciul public de transport de persoane.

Art. 25. -
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii elaborează metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum şi a excepţiilor aferente ZNSE, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 26. -
Accesul în funcţie de emisii, taxele şi excepţiile aferente zonelor cu emisii scăzute se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 27. -
(1) Municipiul Bucureşti şi municipiile de rangul I au obligaţia să implementeze până la data de 31 decembrie 2027 sisteme de transport inteligente, precum:

a) sisteme de management al traficului care să prioritizeze circulaţia transportului public;

b) sisteme de management al transportului public;

c) sisteme de planificare a călătoriilor;

d) sisteme de informare a călătorilor;

e) sisteme de constatare a abaterilor;

f) sisteme de bilete electronice;

g) sisteme de management al parcărilor;

h) centre de date urbane/regionale de mobilitate în format deschis, neproprietar.

(2) În cazul existenţei unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru serviciile de transport public sau a unei zone metropolitane ce deţine mandatul pentru serviciile de transport public, prevederile alin. (1) sunt aplicabile tuturor unităţilor administrativ-teritoriale care constituie asociaţia respectivă.

SECŢIUNEA a 2-a
Amenajarea benzilor dedicate anumitor moduri de transport


Art. 28. -
Municipiile reşedinţă de judeţ au obligaţia să instituie, până la data de 1 noiembrie 2026, benzi dedicate transportului în comun, în baza prevederilor planului de mobilitate urbană durabilă, pentru liniile de transport public cu o viteză medie de deplasare mai mică de 15 km/h.

Art. 29. -
Prin bandă dedicată se înţelege banda de circulaţie destinată anumitor moduri de transport, având rolul de a le separa de alte moduri de transport, astfel permiţându-le să se deplaseze prin zone aglomerate mai rapid şi mai eficient.

SECŢIUNEA a 3-a
Măsuri pentru implementarea terminalelor intermodale în zonele urbane


Art. 30. -
Prin nod urban se înţelege o zonă urbană unde elemente ale infrastructurii de transport din cadrul reţelei transeuropene de transport, cum ar fi porturi, inclusiv terminale pentru călători, aeroporturi, gări feroviare, platforme şi terminale de mărfuri amplasate în interiorul sau în apropierea zonei urbane, sunt conectate la alte elemente ale infrastructurii respective şi la infrastructura aferentă traficului regional şi local.

Art. 31. -
În contextul dezvoltării reţelei transeuropene de transport în noduri urbane, pentru a asigura funcţionarea eficientă şi fără sincope a întregii reţele, municipiile desemnate noduri urbane au următoarele obligaţii:

a) să asigure disponibilitatea infrastructurii de reîncărcare şi realimentare pentru combustibili alternativi;

b) să dezvolte terminale multimodale de călători pentru a facilita conexiunile pe primul şi ultimul kilometru, echipate cu cel puţin o staţie de reîncărcare dedicată deservirii autobuzelor şi autocarelor, până la data de 31 decembrie 2030;

c) să asigure dezvoltarea a cel puţin un terminal multimodal de marfă, dacă acesta nu există deja, care să permită o capacitate suficientă de transbordare în interiorul nodului urban sau în apropierea acestuia, până la data de 31 decembrie 2040. Un terminal intermodal de marfă poate deservi mai multe noduri urbane.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL VII
Măsuri pentru creşterea gradului de siguranţă şi fluenţă a circulaţiei rutiere în zonele urbane


Art. 32. -
Pentru a asigura cerinţele de siguranţă în zonele urbane, autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru calmarea traficului în funcţie de contextul urban.

Art. 33. -
Prin calmarea traficului se înţelege ansamblul de măsuri, în principal fizice, adoptate în vederea determinării conducătorilor de autovehicule să îşi schimbe maniera de conducere şi implicit să reducă viteza de deplasare pe sectoarele de drum unde nu este respectată limita maximă de viteză admisă

Art. 34. -
(1) În scopul îmbunătăţirii siguranţei utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, autorităţile administraţiei publice locale din municipiile reşedinţă de judeţ au obligaţia să implementeze, prin planul de mobilitate urbană durabilă, măsuri pentru calmarea traficului, ca modalitate de control a vitezei de deplasare acolo unde aceasta este excesivă sau inadecvată pentru tipul şi utilizarea drumului.

(2) Se recomandă ca pe anumite segmente de drum public din interiorul localităţilor să se stabilească o viteză de deplasare de cel mult 50 km/h pe prima bandă de circulaţie.

Art. 35. -
În sensul prezentei legi, prin utilizatori vulnerabili ai drumurilor publice se înţelege pietoni, utilizatori de biciclete sau vehicule motorizate prevăzute cu două sau trei roţi.

Art. 36. -
Impactul măsurilor de calmare a traficului asupra activităţii stradale şi asupra mediului va fi fundamentat prin studii ex ante şi monitorizat ex post.

Art. 37. -
Pentru municipiile cu mai mult de 100.000 de locuitori, PMUD include şi modelul de transport ce se actualizează permanent.

Art. 38. -
Pentru implementarea obiectivelor de investiţii aferente mobilităţii urbane ce vizează redistribuirea spaţiului străzii prin împărţirea echitabilă a acestuia, autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau zonele metropolitane, după caz, prin derogare de la normele tehnice în vigoare, pot stabili o lăţime inferioară pentru benzile de circulaţie ale drumurilor publice aflate în administrare, dar nu mai puţin de 2,75 metri pentru o bandă de circulaţie.

Art. 39. -
(1) Pentru a asigura cerinţele de fluenţă în zonele urbane, autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru stabilirea unor intervale orare de deplasare a vehiculelor de transport marfă pe categorii de vehicule şi prin raportare la domeniul de activitate pentru care se desfăşoară transportul, în funcţie de contextul urban.

(2) Pentru creşterea gradului de fluenţă, în zona unităţilor de învăţământ vor fi amenajate spaţii pentru îmbarcare/debarcare sau vor fi stabilite alte măsuri eficiente care să descurajeze oprirea/staţionarea neregulamentară din zona acestora.

Art. 40. -
Autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri care să limiteze utilizarea autovehiculelor personale în oraşe.

Art. 41. -
(1) În proiectarea străzilor stabilite conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în special a celor din zonele rezidenţiale, se vor amenaja locuri de parcare şi pentru biciclete şi vehicule motorizate prevăzute cu două sau trei roţi.

(2) PMUD va cuprinde o secţiune dedicată parcajelor, care să fundamenteze proiectarea, implementarea şi monitorizarea politicilor de parcare, staţionare şi control acces la nivel local.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale


Art. 42. -
În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort elaborează ghidul privind măsuri de calmare a traficului în vederea creşterii siguranţei cetăţenilor, aprobat prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Art. 43. -
În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerul de resort elaborează ghidul privind elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, aprobat prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Art. 44. -
Amenajările şi semnalizarea rutieră implementate pe drumurile publice în cadrul proiectelor de mobilitate urbană vor fi realizate cu respectarea legislaţiei speciale din domeniul drumurilor şi a circulaţiei pe drumurile publice.

Art. 45. -
Pentru planurile de mobilitate urbană durabilă pentru care s-au iniţiat procedurile de aprobare sau de actualizare până la data intrării în vigoare a prezentei legi se aplică prevederile în vigoare la data iniţierii acestor proceduri.

 


Re: Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă ByOnu

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
CIPRIAN-CONSTANTIN ŞERBAN    

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU

Bucureşti, 30 mai 2023.

Nr. 155.


ANEXĂ

ANEXA LEGE.jpg (76.31 KB; downloaded 669 times)

 


Home page  • 
Parent forum: Biblioteca  • 
Choose destination

Since our 2305 forum members have written 422932 posts in 5268 topics and 515 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use