Facebook  Istoria Bucureştiului
Despre Cocioc...
Dan Călina
Foto-document din 1965 cu ultimele zile ale Cociocului, mahalaua cu bordeie și case modeste de pe locul actualului Parc Tineretului. Maidanul insalubru cu gropi de gunoi se inunda periodic, formându-se balta Cocioc, urmare a umflării Dâmboviței. Pe fundal observăm silueta Crematoriului Cenușa, inaugurat în 1934 și închis în 2002. În 1965, a debutat șantierul amenajării Parcului Tineretului, Cociocul a fost demolat, iar parcul inaugurat câțiva ani mai târziu. Straturi de istorie bucureșteană uitată, readuse la lumină de clișee uimitoare!
sursa foto: Studiourile Buftea

https://www.facebook.com/MuzeulMunicipiu ... zm9NZgLl

𝙎𝙩𝙧𝙖̆𝙯𝙞 𝙙𝙚 𝙡𝙚𝙢𝙣 𝙙𝙞𝙣 𝙫𝙚𝙘𝙝𝙞𝙪𝙡 𝘽𝙪𝙘𝙪𝙧𝙚𝙨̦𝙩𝙞

În cadrul cercetărilor arheologice din Centrul Istoric al Bucureștiului au fost descoperite porțiuni importante ale străzilor de lemn, unele segmente fiind identificate pe multe dintre străzile pe care s-au făcut cercetări. Însă în anumite zone de pe străzile Lipscani, Smârdan şi Gabroveni au fost dezvelite porțiuni mai solide ale „podurilor" de lemn, care au permis obținerea unor informații legate de sistemul de amenajare a străzilor în perioada secolelor XVI-XVIII.
În dreptul Hanului Greci de pe Lipscani, strada de lemn a fost dezvelită pe toată lungimea hanului. Din punct de vedre constructiv s-a observat că aceasta era amenajată într-un strat de pământ negru lutos (datorat apelor pluviale şi menajere scurse), peste care erau puse bârne lungi, așezate conform axului străzii. Peste acestea erau fixate scânduri puse perpendicular pe axul străzii. În unele porțiuni au fost observate chiar mai multe nivele de refacere a structurii străzii.
Pe strada Gabroveni au fost identificate alte porțiuni aparținând „podului de lemn" din scânduri susținute de bârne, dispuse paralel cu axul străzii. Scândurile erau fixate prin cuie din lemn, cu diametrul de cca. 3 cm. Pe marginea podirii, în unele locuri, au fost observați pari. Suprapunerea pe mai multe nivele de podire a străzii, separate de straturi de pământ negru lutos, reprezintă nivele de refacere a „carosabilului" şi dovedesc o îndelungată folosire a acestei străzi.
Despre strada Smârdan aflăm că era podită cu lemn în cursul secolului al XVIII–lea, ca şi celelalte ulițe din jurul Curții Domnești, după cum reiese din planurile ofițerului Ferdinand Ernst şi ale baronului Franz Purcel, din 1789-1791.
Pe aceste planuri nu apar numele tuturor străzilor, dar cele amenajate cu bârne de lemn sunt hașurate. De altfel, cercetările arheologice din dreptul nr. 30 au scos la iveală, pe o lungime de 15 m, patru tronsoane ale „podului de lemn", amenajat cu bârne dispuse pe axul lung al străzii şi scânduri dispuse perpendicular pe axul străzii.

Unul dintre tronsoane a putut fi datat în sec. al XVIII-lea, deasupra ultimului nivel al bârnelor din lemn. În pământul negru corespunzător străzii, a fost descoperită o monedă emisă la Sadagura (1771-1774). Podirea cu lemn a străzilor este însă în mod clar mai veche decât secolul XVIII, dovadă stând însemnările juristul parizian Pierre Lescalopier, care în anul 1574 consemna faptul că „orașul e podit cu trunchiuri de copaci”.
Abia începând cu anul 1823, la propunerea făcută de Josef Hartl, arhitectul oraşului, strada Smârdan se numără printre primele pavate cu caldarâm. Pe 6 iulie 1826 marii boieri arată că este nevoie urgentă să fie mutate „o prăvălioară cu olane şi o casă învelită cu paie”, pentru a se putea face o bună aliniere a caldarâmului de piatră.

Explicații foto:
1 și 2 Strada de lemn identificată pe strada Gabroveni, lângă zidul Curţii Domneşti
3 și 4 Strada de lemn identificată pe strada Smârdan, nr. 30

Dr. Elena Gavrilă, arheolog
Biroul Istorie Veche și Medievală, secția Istorie #MMB
Text preluat de pe pagina #MuzeulCurteaVeche - #MuzeulMunicipiuluiBucurești

1.jpg (882.08 KB; downloaded 2138 times)

2.jpg (1.28 MB; downloaded 2138 times)

3.jpg (846.01 KB; downloaded 2138 times)

4.jpg (716.78 KB; downloaded 2138 times)

https://tudorchira.ro/adrese-cu-istorie-de-pe-calea-victoriei-ultimele-descoperiri/

Am descoperit 2 proiecte care anul trecut au documentat istoria câtorva locuri de pe Calea Victoriei + sondaje de opinie cu rezultate interesante pe care le putem discuta aici.

Analiza cu ce s-a mai întâmplat în ultimul an pe Calea Victoriei. Sper să vi se pară interesant și să vă bucurați de transformare.

Șantierul Calea Victoriei – iulie 2023: https://tudorchira.ro/santierul-calea-victoriei-iulie-2023/

Pentru cine dorește să descopere un loc foarte frumos din București, am scris un prim articol despre istoria Casei Universitarilor (Librecht-Filipescu) de pe strada Dionisie. Aici articolul:https://tudorchira.ro/istoria-casei-universitarilor-librecht-filipescu-de-pe-dionisie-lupu-46-i/

ByOnu wrote here:
[…] Dambovita este acum doar un canal gri si mizer pe care toti bucurestenii il ignora. […]

Fara a dori sa insinuez ca actuala amenajare hidrotehnica a Dimbovitei este ideala, nu pot totusi sa nu spun ca - spre deosebire de situatia dinaintea lucrarilor de amenajare, cind bucurestenii evitau Dimbovita datorita mirosurilor pestilentiale - acum macar … o ignora.

Din pacate Dimbovita a fost (si ramine) un riu prea mic pentru un oras care s-a visat prea mare, asa ca abordarea a trecut - de-a lungul istoriei - dintr-o extrema in alta (ba am acoperit-o, ba am descoperit-o si am incercat sa-i dam imagine de fluviu…).

In primul rind cred ca trebuie sa acceptat faptul ca e … doar un riu (si nici macar in timpul ultimelor inundatii majore din zona, in 1970, situatia n-a mai fost atit de catastrofala…).

La un moment dat, intre Podul Marasesti si Timpuri Noi natura incepuse sa-si reintre in drepturi si vegetatia se extinsese chiar si pe cuva de beton spre apa. Copacii crescusera intr-un sfirsit (cel putin pe malul sting), la un moment dat parca se inaugurase si un debarcader de unde se puteau inchiria barci cu care te puteai plimba intre cele doua stavilare (Marasesti si Pionierul).

Un pic de normalitate, as spune…

Poate ar trebui incercate diferite modele de amenajare pe citeva segmente si vazut care este reactia cetatenilor.

Oricum, in comparatie cu inceputul anilor ‘80, Dimbovita de astazi arata un progres.

Acolo au crescut copaci pentru ca se permite parcarea pe banda 3, unde nu se permite asta si se permitea parcarea pe trotuar intre alveolele copacilor degeaba se plantau puieti ca se distrugeau.
Comunistii au incercat sa foloseasca la maximum raul, vezi debarcaderele pentru inchiriat barci de pe unele segmente insa, pe langa faptul ca raul artificial este poluat sonor de trafic, nu are nici o frumusete, nu numai ca nu ai umbra dar soarele mai este amplificat si de malurile din beton alb, deci nu prea are nimeni chef sa se plimbe cu barca. Au mai fost si alte masuri mai bune, vezi fantanile arteziane din ambele capete le la Unirii, acum distruse, ar trebui refacute dar nu cred ca se poate pentru ca raul tine de Apele Romane care nu cred ca au ca obiectiv crescutul confortului bucurestenilor cu arteziene, poate ar trebui incheiat un protocol cu PMB cumva.

Suditu: Bucureștiul a fost micul Paris doar în centru, nu și in mahalale | Călătorii în trecut #11

Rareș Hăbeanu îl are invitat pe geograful Bogdan Suditu, alături de care explorează istoria fascinantă a Bucureștiului.

Conversația reprezintă o incursiune în trecutul complex al capitalei României, scoțând în evidență momente și evenimente care au modelat orașul de-a lungul secolelor. De la originile sale până la transformarea într-un centru urban vibrant și plin de viață, Bucureștiul se dezvăluie ca un personaj istoric în sine, cu multe povești de spus.

Bogdan Suditu, cu expertiza sa în geografie și urbanism, a oferit perspective unice asupra modului în care orașul s-a adaptat și a evoluat în fața provocărilor istorice și culturale. Această discuție nu numai că a iluminat trecutul Bucureștiului, dar a și deschis calea pentru reflecții asupra viitorului său.

Circula pe whatsup, Calea Grivitei in anii 60, vizavi de GriRo.
1.  In centru actuala Scoala 173 Eugen Barbu - Gradinita 43 si Biserica Sf. Gheorghe in constructie, cladirea urmatoare dupa biserica mai exista si azi, in rest s-a demolat tot de la strada, un tramvai cu 2 remorci si altele mai greu de descifrat.
2. Aici se va construi turnul Grivita, blocul cu coloane, cofetaria Grivita si Restaurantul Feroviarul.

Despre mahalale Bucurestilor