Cateva date istorice privind portul maritim Constanta, gasite, in mare parte, in "Almanahul marii", din anul 1989.

   In anul 1857 firma britanica „Danube and Black Sea Railway Company ltd.” obtine, de la guvernul otoman, concesiunea realizarii cai ferate Cernavoda- Constanta si a portului maritim Constanta. Ambele lucrari sunt terminate in octombrie 1860. Portul avea o suprafata de 4 hectare, era adanc de 5,20 metri, si avea ca adapost un dig de 20 metri.
   Primul acces feroviar a portului Constanta a fost asa-numita "linie in zig-zag", care facea legatura dintre vechea statie de cale ferata Constanta (care era situata pe locul unde astazi se afla "Casa Alba"- prefectura judetului si primaria municipiului Constanta) si portul Constanta.

  Dupa intrarea Dobrogei in cadrul Romaniei, in 1878, portul Constanta devine principala poarta de acces a marfurilor romanesti spre restul lumii.
     
  Inca din 1881 inginerul sef al Comisiei Europene a Dunarii, Charles Hartley, a fost rugat sa intocmeasca proiectul unui nou port la Constanta. Prezentat la 10 noiembrie 1881, acest proiect reclama o cheltuiala de 21.500.000 lei-aur, astfel ca s-a cerut si avizul renumitului hidraulician O.Franzius, directorul portului german Bremen, care propune diverse modificari.
    In 1886 se apeleaza si la Voisin-Bey, directorul lucrarilor Canalului de Suez, dar toate aceste proiecte nu au corespuns asteptarilor, asa ca sunt solicitati si inginerii romani. Planurile definitive sunt elaborate in 1888 de un serviciul special infiintat, pe langa compartimentul hidraulic, condus de inginerul I.B.Cantacuzino, care avea consilier pe A.Guerard, directorul portului francez Marsilia.
   Lucrarile la portul modern Constanta incep la 16/28 octombrie 1896, cand a avut loc solemnitatea asezarii primului bloc de piatra in digul de larg. Dar si planul lui I.B.Cantacuzino a suferit modificari, chiar in timpul executarii lui, modificari aduse de inginerii Gheorghe Duca si Anghel Saligny.
    Constructia inceputa de antrepriza franceza inainta insa foarte greoi si a costat peste 15.000.000 lei-aur. Ca urmare a unui proces rasunator, in care antrepriza franceza „Adrian Hallier si Distz Monin” a fost aparata de H.Poincare (viitorul presedinte al Frantei) survine falimentul. In 1899 lucrarile sunt preluate de statul roman si incredintate lui Anghel Saligny, care foloseste, pentru prima data in lume, betonul armat la constructia silozurilor.
   In fine, la 29 septembrie 1909, era dat in exploatare portul modern Constanta, dotat cu : 6 dane si cheuri de beton-armat, prevazute cu linii ferate, magazii, silozuri de cereale, rezervoare pentru produse petroliere, macarale, etc, dar si cu un nou far.
   In anul 1911 in portul Constanta s-au incarcat si descarcat 1.400.000 tone de marfuri.

   Pentru accesul feroviar spre portul Constanta este executat un tunel si o noua cale ferata, care se ramifica din statia Palas. Acesta a fost executat la sfarsitul secolului XIX (incepand din 1896) si are o lungime de cca 500 m. In anul 1992, ca urmare a unor inundatii, tunelul si calea ferata care-l strabate devin inutilizabile.

  Intre anii 1905- 1910 este executata si cladirea denumita "bursa veche", dupa planurile arhitectului Victor Stefanescu, in stil "art deco".

  In perioada interbelica portul Constanta cunoaste unele modernizari si este extins.  In perioada interbelica sunt construite: elevatoarele de cereale,  noi docuri, un nou sediu pentru administratia si capitania portului si a unei burse de marfuri si incepe sa fie amenajat un port militar la Mangalia.
 In anul 1937 capacitatea portului Constanta era de 6.200.000 tdw.

  Intre anii 1930- 1935 este construita asa-numita cladire a "garii maritime" din portul Constanta, unde astazi este sediul "Administratiei Porturilor Maritime".
 Tot in perioada interbelica este construita si cladirea denumita "bursa noua".

   In anul 1939, "Serviciul Maritim Roman" avea  în dotare : 4 vase de pasageri, 1 vas mixt, 4 cargoboturi mici şi 3 cargoboturi mari şi mijlocii.
   In privinta flotei maritime romanesti, aceasta insuma in 1938 un numar de 25 de vapoare sub pavilion romanesc, insumand o capacitate totala de 120.000 tdw. Aceste mijloace nu asigurau decat transportul unei cantitati reduse de marfuri, deoarece statistica anului 1938 indica operarea in porturile romanesti a 2.965 de nave maritime (cu o capacitate de peste 5.000.000 tdw) si a 36.000 de nave fluviale (cu o capacitate de 15.500.000 tdw).

  Portul Constanta este partial distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

  In toamna anului 1964 incepea vasta lucrare de modernizare a portului maritim Constanta, incheiata in 1982. Astfel, actualul port Constanta are o suprafata de 722 ha, fiind deservit, in 1989, de 30.000 de angajati, iar procentul de mecanizare a operatiunilor din port era de 90%.
 In 1976 era dat in exploatare terminalul de containere din portul Constanta, construindu-se si un nou far maritim.
 De asemenea, portul Constanta este dotat si cu instalatie radar. Capacitatea maxima a navelor ce pot acosta in portul Constanta este de 165.000 tdw.
 In 1961 este inaugurat actualul far maritim din Constanta, care inlocuieste vechiul far, realizat in anii 1858- 1860.

  In 1984 este inaugurat canalul navigabil Dunare- Marea Neagra, iar, la sfarsitul anilor 80, erau terminate, in mare parte, lucrarile de extindere spre sud a portului Constanta (extindere spre sud care uneori este denumita "portul Constanta Sud Agigea").
  In anul 1988 este inaugurat si terminalul ferry-boat, Romania avand doua nave maritime, de tip "ferry boat".

  Pentru accesul feroviar spre portul Constanta este construita (la inceputul anilor 70) calea ferata Palas- Ram. Post Medeea- Constanta Ram. 3- Constanta Ram. Vii- Constanta Port, linie care va fi ulterior dublata, electrificata si echipata cu BLA.
  In 1988 este data in exploatare si linia de cale ferata HM Agigea Ecluza-  Constanta Port Terminal Ferry Boat, de asemenea electrificata.

  In prezent portul Constanta este deservit de doua statii de cale ferata (apartinand CFR-SA):
-Statia CFR Constanta Port, cuprinzand doua grupe (A si B)
-Statia CFR  Constanta Port Terminal Ferry Boat

  In iulie 2013 portul Constanta este legat si printr-o autostrada, prin finalizarea ultimului tronson al autostrazii "A4" (care are rolul si de "centura ocolitoare" a municipiului Constanta).

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale, situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ aflate pe raza unităților administrativ - teritoriale: Agigea, Constanța și Valu lui Traian – județul Constanța

Scurtă descriere

Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța este o lucrare de utilitate publică de interes național cuprinsă în Master Planul General de Transport al României din anul 2016 (MPGT) și în Master Planul Portului Constanța din anul 2016 (MPPC), iar realizarea şi derularea acestui proiect revine Companiei  Naţionale de Căi Ferate “C.F.R.” – S.A.

Pentru asigurarea suprafețelor de teren necesare implementării proiectului aferente lucrării de utilitate publică de interes național ”Modernizarea Infrastructurii feroviare din Portul Constanțaˮ, aflate pe raza unităților administrativ - teritoriale: Agigea, Constanța și Valu lui Traian – județul Constanța, este necesară ocuparea unei suprafețe de 484.723 mp aferente unui număr de 238 imobile proprietate publică a statului în administrarea altor instituții sau autorități publice aflate pe raza unităților administrativ - teritoriale Agigea și Constanța – județul Constanța și o suprafață de 17.402 mp aferente unui număr de 23 imobile proprietate publică a unităților administrativ - teritoriale aflate pe raza unităților administrativ - teritoriale Agigea și Constanța–județul Constanța.
(...)sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor în cuantum total de 4.347 mii lei (4.346.614,90 lei) pentru un număr total de 147 imobile în suprafață totală de 73.414 mp (...)

𝐏𝐨𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚 – 𝟐𝟓.𝟏𝟏.𝟐𝟎𝟐𝟐 – 𝐏𝐑𝐈𝐎𝐑𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄 𝟐 - 𝐋𝐎𝐓 𝟐 𝐬𝐢 𝟑
𝐉𝐕 𝐖𝐈𝐄𝐁𝐄 – 𝐒𝐖𝐈𝐄𝐓𝐄𝐋𝐒𝐊𝐘
Jurnal de Șantier – 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝟑𝟗 – stadiu fizic executat 𝟑𝟏% - termen de execuție 𝟏𝟖𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞:
- s-au montat traverse noi de beton armat precomprimat pe 𝟔 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐢, reprezentând 𝟏𝟏% din cantitatea necesară;
- s-au montat 𝟏𝟔 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐢, 𝐭𝐢𝐩 𝐒𝟒𝟗𝐄𝟏-𝟏𝟗𝟎-𝟏:𝟗 reprezentând 𝟒𝟔% din cantitatea necesară;
𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐜𝐮 𝟕𝟏𝟏 𝐭𝐨𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐧𝐨𝐮𝐚 𝐭𝐢𝐩 𝟒𝟗 𝐯𝐚 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐢𝐧 𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐢𝐧 𝐬𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝟐𝟖.𝟏𝟏-𝟎𝟒.𝟏𝟐.𝟐𝟎𝟐𝟐.
𝐀𝐔 𝐌𝐀𝐈 𝐑𝐀̆𝐌𝐀𝐒 𝟏𝟒𝟏 𝐃𝐄 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐃𝐔𝐑𝐀𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐗𝐄𝐂𝐔𝐓̧𝐈𝐄 𝐀 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐑𝐀𝐂𝐓𝐄𝐋𝐎𝐑
𝐉𝐕 𝐖𝐈𝐄𝐁𝐄 – 𝐒𝐖𝐈𝐄𝐓𝐄𝐋𝐒𝐊𝐘 depune toate eforturile necesare astfel încât lucrările să fie finalizate în cel mai scurt timp posibil.

P𝐨𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 – 𝟏𝟑.𝟎𝟏.𝟐𝟎𝟐𝟑 – 𝐏𝐑𝐈𝐎𝐑𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄 𝟐 - 𝐋𝐎𝐓 𝟐 𝐬̦𝐢 𝟑
Jurnal de Șantier – ziua 93 – 𝐬𝐭𝐚𝐝𝐢𝐮 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚𝐭 𝟓𝟔% - termen de execuție 180 zile.
În data de 09.01.2023 au fost reluate lucrările de reparații pe loturile 2 și 3 din Prioritatea 2 și de asemenea livrarea principalelor materiale șină, traverse, piatră spartă.
𝐀𝐔 𝐌𝐀𝐈 𝐑𝐀̆𝐌𝐀𝐒 𝟖𝟕 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐃𝐔𝐑𝐀𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐗𝐄𝐂𝐔𝐓̧𝐈𝐄 𝐀 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐑𝐀𝐂𝐓𝐄𝐋𝐎𝐑

Deci cele 311 linii se impart pe categorii asa:

-> 35 modernizate (prioritatea 1);
-> 64 in proces de modernizare (prioritatea 2);
->112 cu restrictii;
->100 inchise.

Peste vreo 3 luni cind termina lucrul, o sa avem asadar cam o treime modernizate, o treime restrictionate si o treime inchise.

Intrebarea e daca le modernizeaza pe toate sau ne multumim cu cirpeli si jumatati de masura?

𝐏𝐨𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 – 𝟎𝟏.𝟎𝟐.𝟐𝟎𝟐𝟑 – 𝐏𝐑𝐈𝐎𝐑𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄 𝟐 - 𝐋𝐎𝐓 𝟐 𝐬̦𝐢 𝟑
Jurnal de Șantier – 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝟏𝟏𝟐 – stadiu fizic executat 𝟔𝟓% - termen de execuție 𝟏𝟖𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞:
- 𝟐𝟕 aparate de cale noi, tip S49E1-190-1:9, introduse în cale, reprezentând 𝟕𝟕% din cantitatea contractată;
- 𝟏𝟗 linii de CF cu suprastructură CF nouă, reprezentând 𝟓𝟏% din cantitatea contractată;
- 𝟐 aparate de cale cu traverse de lemn noi, reprezentând 𝟐𝟎% din cantitatea contractată;
𝐀𝐔 𝐌𝐀𝐈 𝐑𝐀̆𝐌𝐀𝐒 𝟔𝟖 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐃𝐔𝐑𝐀𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐗𝐄𝐂𝐔𝐓̧𝐈𝐄 𝐀 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐑𝐀𝐂𝐓𝐄𝐋𝐎𝐑

Situația vagoanelor CFR Marfă care stationau în Portul Constanța a fost rezolvata

Având în vedere situația generata de conflictul militar din zona Marii Negre și a implicațiilor pe care acesta o are asupra intereselor economice ale României, la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii s-a semnat Memorandumul pentru stabilirea unor masuri de eficientizare a activității de transport feroviar de marfă din Zona Portului Constanța.

În acest context, CFR Marfă anunță că a îndeplinit prevederile care ii revin, astfel:
- a realizat îndrumarea unui număr de 401 vagoane care îndeplineau condițiile tehnice pentru deplasarea de pe liniile CFR din Zona Portului Constanța. Dintre acestea, 200 de vagoane au fost reintroduse în parcul activ, în vederea valorificării oportunităților de piaţă care au apărut odată cu declanşarea conflictului militar din Ucraina și modificarea rutelor clasice de transport a mărfurilor cu destinație Ucraina și Republica Moldova, aducând totodată o contribuție semnificativă la fluidizarea traficului de cereale și produse petroliere care tranzitează România. Restul de 201 vagoane au rămas depozitate în alte stații de pe infrastructura CFR.
- Executarea silita a 342 de vagoane aflate sub sechestru ANAF.

De asemenea, au fost eliberate liniile din stația Palas care asigura accesul în OIL Terminal, un punct important din lanțul logistic al transporturilor de produse petroliere efectuate spre Ucraina (unde stationau 262 de vagoane). Dintre acestea, 50 de vagoane au fost redate în circulație pentru transportul cerealelor, a produselor petroliere și a altor materii prime în relația cu Ucraina, 124 de vagoane au rămas depozitate în alte stații de pe infrastructura CFR, iar 88 de vagoane au fost valorificate în urma licitațiilor publice organizate de ANAF.

În prezent nu mai sunt vagoane proprietate CFR Marfa care blochează liniile de cale ferata din zona Portului Constanța sau pe cele din stația Palas care asigură accesul în OIL Terminal.

Precizam de asemenea faptul ca în cursul anului 2022 CFR Marfă a plătit pentru stingerea ajutorului de stat aprox. 15 mil. lei proveniți din valorificarea vagoanelor aflate sub executare silita de către ANAF, respectiv 27 mil. lei reprezentând venituri din activitatea de baza și respecta OUG 130/2021 privind unele masuri fiscal - bugetare, referitoare la contribuțiile cu reținere la sursă.

CFR Marfă va continua și în anul curent sa achite din ajutorul de stat primit, având în vedere faptul ca în prezent se afla in curs de valorificare aprox. 8000 de vagoane aflate sub sechestru ANAF.

Jurnal de Șantier – 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝟏𝟒𝟗 – stadiu fizic executat 𝟗𝟐% - termen de execuție 𝟏𝟖𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞:
- 𝟑𝟒 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐢, tip S49E1-190-1:9, introduse în cale, reprezentând 𝟗𝟕% din cantitatea contractată;
- 𝟑𝟎 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐂𝐅 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐧𝐨𝐮𝐚̆, reprezentând 𝟖𝟒% din cantitatea contractată;
-  𝟖 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐦𝐧 𝐧𝐨𝐢, reprezentând 𝟖𝟎% din cantitatea contractată;
𝐀𝐔 𝐌𝐀𝐈 𝐑𝐀̆𝐌𝐀𝐒 𝟑𝟏 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐃𝐔𝐑𝐀𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐗𝐄𝐂𝐔𝐓̧𝐈𝐄 𝐀 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐑𝐀𝐂𝐓𝐄𝐋𝐎𝐑

Poze facute aproximativ din acelasi loc, catre aceleasi obiective:





Greu de crezut, nu?
Sper sa stringa si gunoaiele aruncate pe taluzurile din dreapta, acum ca nu e vegetatie. Nu e admisibil sa fie asa mizerie, ca in lumea a treia.

WIEBE ROMÂNIA: Port #Constanta LOT 2 sį 3 Jurnal de Santier - ziua 156- stadiu fizic
Jurnal de Santier- ziua 156 - stadiu fizic executat 95% - termen de executie 180 zile:
-34 aparate de cale noi, tip S49E1-190-1:9, introduse în cale, reprezentând 97% din cantitatea contractată;
-31 linii CF cu suprastructură nouă, reprezentând 92% din cantitatea contractată;
- 10 aparate de cale cu traverse de lemn noi,reprezentând 100% din cantitatea contractată;
AU MAI RĂMAS 24 ZILE DIN DURATA DE EXECUTIE A CONTRACTELOR WIEBE ROMANIA A FINALIZAT LA TERMENELE PREVAZUTE TOATE CONTRACTELE IN CARE A FOST IMPLICATA IN ULTIMII 20 DE ANI

De ce au vandut patronii participatia lor la Wiebe si au lasat-o in seama romanilor? Nu prea e un semn incurajator privind sanatatea financiara a firmei…