Acest subiect este pentru discuții generale despre aceste autobuze/electrobuze. Pentru cele care au circulat în București, vă invităm la topicul dedicat.

Electrobuz urban ZiS 154

Promotorul electrobuzului ZiS / ZiL 154 a fost proiectantul șef al uzinelor Завода имень Сталина ЗиС г. Москва, inginerul american B.M.Fitterman, Acesta a condus biroul de proiectare al uzinei în perioada martie 1943 - martie 1950. Electrobuzul sovietic a fost similar cu cel american, produs de Mack.

Primele două prototipuri au fost construite la uzina de aviație militară ultrasecretă de pe teritoriul Moscovei, Заводе № 82 Народного Комиссариата Промышеленности СССР, în anul 1947. Producția de serie a fost realizată la Завода имень Сталина ЗиЛ г. Москва, între anii 1947 și 1950.

Indexul șasiului a avut denumirea ZiS 122, indexul caroseriei a avut denumirea ZiS 190.

*Fotografiile si textul sunt primite si postate ca atare de la Dl. Ing. Mihai Cristian Bucșan, cale prin care îi mulțumim pentru munca depusă și dedicarea colectării și împărtășirii acestor date tehnico-istorice.

Continuare.

Electrobuzele erau echipate cu motor termic cuplat cu electrogenerator, ambele amplasate în consola spate. Acest ansamblu alimenta, la rândul său, două electromotoare de tracțiune, fiecare antrenând câte o roată a axei posterioare, amlasate în fața acesteia, sub podea.

De la începutul anului 1947, când a debutat producția de serie, până la mijlocul anului 1948, diverse loturi de electrobuze ZiS 154 au fost echipate cu:
- motor cu benzină IaAZ 204D, 6 cilindri în linie, având 112 CP / 82,4 kW.
- motor DIESEL GMC-4-71 model 4060, 4 cilindri în linie, având 110 CP / 80,9 kW. Produse de GENERAL MOTORS CORPORATION, acestea au rămas în URSS, fiind parte a ajutorului american din timpul războiului.
- motor cu benzină ZiS 120, 6 cilindri în linie, având 90 CP / 66 kW.
- motor cu benzină ZiS 120B, 12 cilindri boxer, având 180 CP / 132,4 kW.
- motor cu benzină IaAZ 206, 12 cilindri în V, având 165 CP / 121,3 kW.

Electrogeneratorul de curent continuu era de tip DK 504A (fabricat ДИНАМО г. Москва), autoventilat, 50 kW putere uniorară, tensiune 190 V.
Cele două electromotoare de tracțiune erau de tip DK 303A (fabricate ДИНАМО г. Москва), având fiecare 43 kW putere uniorară, total 2 x 43 kW = 86 kW.

De la mijlocul anului 1948 și până la încetarea producției, în 1950, electrobuzele au căpătat denumirea ZiS 154A, fiind echipate cu:
- noul motor cu benzină ZiS 110F, 6 cilindri în linie, având 105 CP / 77,2 kW.
sau cu:
- noul motor cu benzină Zis 122A, 8 cilndri în V, având 110 CP / 80,9 kW.

De asemenea, vor fi echipate cu noul electrogenerator de curent continuu DK 505A (fabricat ДИНАМО  г. Москва), autoventilat, 55 kw putere uniorară, tensiune 190 V.
Cele două electromotoare de tracțiune vor fi din noua generație, de tip DK 305A (fabricat ДИНАМО г. Москва), având fiecare 48 kW putere uniorară, total 2 x 48 = 96 kW.

Capacitate totală: 62 pasageri, din care 34 pe scaune și 28 în picioare.

Dimensiuni de gabarit: lungime 9500 mm, lățime 2500 mm, înălțime 2930 mm.
Consolă față 1900 mm, consolă spate 2140 mm, ampatament 5460 mm.

Pentru orașul Soci / Crimeea, în anul 1950, au fost construite 10 electrobuze ZiS 154 cu șasiul prelungit și ranforsat și cu caroseria mai lungă cu 1500 mm, astfel că electrobuzul avea o lungime de 11000 mm și o capacitate totală de 74 pasageri.

În total au fost construite 1165 unități.

Convertire în troleibuz

La Tbilisi (în actuala Georgie/Gruzie), electrobuzele ZiS 154 au fost convertite în troleibuze. A fost nevoie de montajul unei contragreutăți în locul motorului termic și al electrogeneratorului, pentru a se putea menține stabilitatea troleibuzului. Nu există fotografii.

La Pekin (actualul Beijing - China), electrobuzele ZiS 154 au fost convertite în troleibuze în anul 1960. Nu există alte amănunte.



La București, toate cele 11 electrobuze ZiS 154 au fost convertite în troleibuze, la Atelierele Centrale ITB, în anul 1956. Pentru amănunte, discuții și fotografii, vă invităm la secțiunea dedicată.

Un exemplu fericit de restaurare vine de la Muzeul Transportului Public din Sankt Petersburg. Sursa fotografiilor este: https://mib55.livejournal.com/174262.html

Citisem povestea in alta parte, dar nu mai gasesc site-ul. Muzeul nu avea un astfel de exemplar, desi este unul emblematic. La finalul unui tur, un vizitator le spune ca are si el un autobuz vechi ZIS. Curiosi, reprezentantii l-au intrebat daca "are usile inainte de roti" sau "dupa", pentru a vedea daca are un 154 sau un 155. Mare le-a fost mirarea sa fie un 154. Autobuzul a fost transformat intr-o magazie de lemne peste care si-au construit si un etaj. Dupa ce au cazut de acord, anexele magaziei si etajul au trebuit demolate pentru a putea scoate autobuzul.

Sursa ultimei fotografii este https://raw21.com/tag/%d0%b7%d0%b8%d1%81-154/

Fabuloasa povestea!...

Autobuzele astea aveau față pentru America din anii '40-50.
Dar nu prea înțeleg, electrobuz? adică un fel de autobuz... electric? dar și cu motor pe benzină? înseamnă că era un fel de hybrid, în ciuda acelor vremuri grele.

Electrobuz adica rotile erau puse in miscare de motoare electrice alimentate de catre un generator pe benzina. Nu hibrid, ca nu avea baterii.

ADK wrote here:
Autobuzele astea aveau față pentru America din anii '40-50.

Pai asta pentru ca erau bazate pe modelul american. Citez din Ing. Mihai Cristian Bucșan:

Promotorul electrobuzului ZiS / ZiL 154 a fost proiectantul șef al uzinelor Завода имень Сталина ЗиС г. Москва, inginerul american B.M.Fitterman. Acesta a condus biroul de proiectare al uzinei în perioada martie 1943 - martie 1950. Electrobuzul sovietic a fost similar cu cel american, produs de Mack.