Ca-n România: Pericol de accidente pe celebra A 1, unde rosturile de dilatație și-au mărit spațiul, iar mașinile riscă să sară de pe un viaduct
Centrul Infotrafic avertizează, marţi seară, că există pericol de accidente pe A 1, în zona viaductului Săcel, judeţul Sibiu, după ce rosturile de dilataţie şi-au mărit spaţiul din cauza căldurii. În zonă au fost impuse restricţii de trafic.
https://www.stiripesurse.ro/ca-n-romania ... 790.html
???
La caldura mare rosturile de dilatatie se micsoreaza nu se maresc!
   

CNAIR a emis primele certificate negative pentru constructori. Pe „lista neagră”: Aktor, Astaldi, Tirrena Scavi, Todini/ Certificate negative și pentru proiectanți: Acciona, Consitrans, Egis sau Search

Compania de Drumuri a emis primele certificate negative intermediare pentru constructori și proiectanți, prima etapă din cele trei pe care autoritatea contractantă trebuie să le parcurgă pentru a ajunge la rezilierea unui contract. Certificatele negative care se emit din 90 în 90 de zile (trei certificate consecutive duc la reziliere) au fost introduse în noua formă a legislației privind achizițiile publice, pachet de măsuri care simplifică și contractarea și derularea unor mari investiții publice în infrastructura de transport.
Constructorii care nu respectă graficele intermediare de execuție stabilite la 90 de zile pe baza unor certificate nu mai pot participa la licitații: „Autoritatea Contractantă are dreptul de a emite Documente Constatatoare Intermediare, în cadrul cărora va fi consemnat cel puțin stadiul contractului, și dacă este cazul, eventualele întârzieri/deficiențe în implementarea contractului precum și eventualele daune cauzate din culpa Contractantului. Astfel de documentele Constatatoare se emit în implementarea contractului la fiecare 90 de zile de la momentul semnării contractului și se publică în SEAP”.

Printre constructorii care au intrat pe așa numita listă neagră a celor care nu respectă graficele intermediare sunt companii care lucrează pe șantierele de Autostrăzi și Drumuri Expres: Aktor, Astaldi ( Webuild) Tirrena Scavi sau Todini. Pe lista proiectanților care nu și-au îndeplinit termenele sunt: Acciona, Consitrans, Egis sau Search, companii cu numeroase loturi de Autostradă prinse în PNRR. Documentele constatatoare periodice vor fi actualizate și publicate din 90 în 90 de zile și vor reflecta stadiul la zi pentru fiecare contract în parte, așa cum prevăd noile reglementări, aprobate la începutul acestui an. După primirea acestor certificate negative intermediare (Documente Constatatoare periodice), antreprenorii au posibilitatea să recupereze întârzierile și să evite astfel primirea unui nou document constatator negativ la următoarea evaluare.

Lista constructorilor care au primit primele certificate negative, așa cum a prezentat-o ministrul Sorin Grindeanu:

„Pentru Contractele de execuție lucrări au primit certificate negative:

– ASOCIEREA Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL (fosta SC AQUA
PARC SRL)-SC Mavgo Holding SRL-Vahoslav SK-Trameco SA
– ASOCIEREA Alexcor Trading SRL – Mpresa di Construzioni ING. E. Mantovani SpA – Pegasus Engineering SRL
– Todini Construzioni Generali SpA
– ASOCIEREA Cosedil SpA – BIT Invest SRL – Chirulli Andrea Impresa Individuale- Total Road SRL
– ASOCIEREA Concept Infrastrade Logistics SRL – Tehnic Asist SRL
– ASOCIEREA Mavgo Holding SRL- Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL – BDU Maxi Construct SRL – Hydrostroy AD
– ASOCIEREA Secol Romania SRL- Secol Societa Edile Construzioni e Lavori SA
– Tirrena Scavi SpA
– ASOCIEREA Webuild SpA – IHI Infrastructure Systems Co Ltd
– ASOCIEREA Aktor Technical Societe Anonyme (AKTOR S.A.) – Euro Construct Trading 98 S.R.L.
– Webuild SpA
Pentru contractele de proiectare aflate în derulare, au primit certificate negative:
– SEARCH Corporation SRL
– EGIS Romania SA
– EGIS International S.A.S
– CONSITRANS S.R.L
– INGENIERIA ESPECIALIZADA OBRA CIVIL E INDUSTRIAL S.A.
– PRIMACONS GROUP S.R.L.
– NV CONSTRUCT SRL”
În ceea ce privește constructorii, Aktor are întârzieri uriașe pe Lotul 3 al Autostrăzii A0 București Sud și pe Lotul 2 Sebeș – Turda (parțial recepționat), Astaldi întârziere la Lotul 5 Sibiu – Pitești, Tirrena Scavi pe Lotul 1 Craiova – Pitești, iar Todini pe Drumul Expres Timișoara – A1.
Acest tip de Documente Constatatoare va permite Comisiilor de evaluare să cunoască în timp real situația concretă a Antreprenorilor care se prezintă la alte licitații și vor constitui baza analizei cu ocazia verificării motivelor de excludere pentru abateri grave sau repetate în derularea contractelor deja încheiate.

Cum încearcă Guvernul să salveze contractele cu UMB. Ministrul Boloș promite o nouă Ordonanță de Urgență până pe 15 iulie care să permită suplimentarea contractelor la autostrăzi și căi ferate cu până la 40%

O Ordonanță de Urgență care va permite suplimentarea costurilor la contractele de autostrăzi și căi ferate este în pregătire și ar trebui emisă până pe 15 iulie, a anunțat vineri, la Guvern, ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloș, care a prezentat stadiul respectării jaloanelor din PNRR. Întrebat despre ce va face Guvernul pentru a „salva” contractele cu firmele drumarului Dorinel Umbrărescu, care a cerut rezilierea contractelor dacă ajustarea costurilor pe care o acordă CNAIR pe actuala legislație nu acoperă valoarea reală de pe șantiere, Boloș a răspuns că noul act normativ în pregătire va permite suplimentarea contractelor cu până la 40% și va cuprinde 10 dintre cele mai importante materiale de construcții și escaladarea prețurilor pe care o monitorizează Institutul Național de Statistică.

„Noul act normativ, Ordonanța 64 din 2022 privind ajustarea costurilor, la articolul 30 are o formulă care, la proiectele de infrastructură ale României se potrivește cel mai bine pentru ca noi să putem sprijini cu adevărat aceste proiecte. Am prevăzut în OUG o măsură tranzitorie care să poată fi aplicată contractelor de lucrări. Am avut personal patru întâlniri cu reprezentanții INS, cu cei ai CNAIR pentru a pune în aplicare acest mecanism. Formula presupune că se selectează 10 materiale cele mai importante pentru un anumit șantier pe care le selectează CNAIR, iar INS urmărește prețurile la acele materiale, astfel încât să nu mai facem ce am făcut până acum. Ajustările de preț s-a arătat că sunt neputincioase pentru situațiile de criză pentru creșterile de preț produse brusc. Sper ca până în 15 iulie modificările la OUG 64 să fie aprobate modificările. Va permite suplimentarea contractelor cu până la 40%”, a transmis Boloș.

Înainte de a depune solicitarea de reziliere, Dorinel Umbrărescu a fost la Ministerul Transporturilor unde s-a întâlnit inclusiv cu ministrul Grindeanu, potrivit surselor Economedia. Cătălin Urtoi, consilierul ministrului Grindeanu a descris întâlnirea de la minister: „Ieri (n.r marți) am avut o discuție de aproximativ 15 minute cu dl Dorinel Umbrarescu, cel care deține firma de construcții UMB, una dintre cele mai mari firme din țară în domeniul lucrărilor de drumuri și poduri. Întâlnirea a avut loc la MT, nu a fost programată, dar m-am bucurat că am putut vorbi cu acest om. O primă impresie: Un om vizionar, hotărât, modest și cu multă deschidere pentru dezvoltarea imediată a infrastructurii rutiere în Moldova”.

Ce a transmis Compania de Drumuri după ce UMB a depus miercuri o solicitare de încetare/reziliere amiabilă a tuturor contractelor: „Reprezentantul UMB Spedition a reconfirmat că a depus la CNAIR o solicitare de încetare amiabilă a contractelor doar pentru că dorește să se înscrie în termenul legal oferit de OUG 64/2022, care permite ca în cazul în care ambele părți sunt de acord, constructorul să nu suporte consecințele unei rezilieri obișnuite. Constructorul a precizat că în condițiile actuale de creștere a prețurilor la materiale și utilități se află în imposibilitatea finalizării contractelor. Acesta a dat asigurări că nu intenționează  să renunțe la contractele încheiate cu CNAIR ci doar să se asigure că firma sa va beneficia de prevederile noilor modificări legislative privind formulele de ajustare a  prețurilor. Reprezentantul firmei băcăuane a precizat că imediat ce va fi aprobată în ședința de Guvern Ordonanța privind mecanismul de punere în aplicare a OUG 64/2022, care vizează formula polinomială de ajustare a prețurilor, va renunța la solicitările de încetare amiabilă remise CNAIR”.

UMB, cel mai puternic construct din România, a trimis Companiei de Drumuri o notificare oficială prin care solicită rezilierea pe cale amiabilă a contractelor în derulare, inclusiv a celor două contracte pentru loturile Nădășelu – Zimbor (30 km), respectiv Zimbor – Poarta Sălajului (12 km), pentru că valoarea reală a lucrărilor depășește costurile din contract. Cele două loturi de pe Autostrada Transilvania sunt singurele proiecte de infrastructură rutieră finanțate prin PNRR, în șantier.

PS
Singura solutie e finantarea diferentelor din bugetul de stat, daca nu adios INTREG PNRR!

Punct de vedere CNAIR SA

UMB este un partener pe care CNAIR îl consideră serios. Compania a luat permament măsuri pentru a sprijini toți constructorii care au contracte în derulare.
În cazul particular al UMB, dovadă sunt întâlnirile periodice cu managementul acestui constructor, pentru găsirea celor mai bune soluții privind acoperirea costurilor suplimentare provocate de creșterea prețurilor la materialele de construcție.
CNAIR a făcut inclusiv propuneri care au dus la aprobarea de către Guvernul României a OUG 64/2022,  tocmai pentru a diminua impactul acestor costuri suplimentare.
După publicarea acestei OUG, CNAIR a continuat să propună măsuri de îmbunătațire.
Rezultatul este acela că MIPE la randul său a inițiat o Ordonanța de Guvern care va îmbunatăti aplicarea acestor corectii de pret. Documentul elaborat de MIPE este în procesul de avizare și avem încredere că în următoarea perioadă acest document va fi aprobat în ședință de Guvern, în acord cu propunerile noastre.
Este adevărat că prețurile la materialele de construcții au crescut constant în ultimele luni, dar CNAIR aplică doar măsuri care sunt în concordanță cu legea, cu prevederile contractuale și cu normativele europene.
Este important să precizăm că o astfel de abordare pentru sprijinirea constructorilor care au în derulare contracte, reprezintă o premieră în rândul statelor Uniunii Europene.

UMB lucrează acum pe aproape toate șantierele!

Asta desi constructorul a încercat să lase de înțeles că va opri total activitatea pe toate șantierele în ciuda contractelor semnate și a termenelor asumate.
Astăzi, 12 iulie 2022, UMB lucrează pe următoarele șantiere:
- DEx Craiova – Pitești
- Tronson 2, Lot 2 (Piatra Olt – Valea Mare)
- Tronson 3 (Valea Mare – Colonești)
- DEx Brăila – Galați
Excepție fac șantierele de pe Autostrada Transilvania, respectiv loturile Nădășelu-Mihăiești și Mihăiești-Zimbor, unde muncitorii UMB nu s-au prezentat de luni la muncă.
UMB mai desfășoară la ora actuală activități de proiectare pentru următoarele obiective:
- Autostrada Transilvaniei (sectorul Zimbor – Poarta Sălajului),
- A0 Nord, lotul 2 și 4,
- DEx Craiova –Pitești, Tronson 4 (Colonești – Oarja – Pitești),
- Podul Cosmești,
- VO Galați.
UMB, care are contracte cu CNAIR în valoare de 6,11 miliarde de lei (fără TVA), este singurul constructor din Romania care a cerut până acum pe de o parte rezilierea amiabilă a unor contracte iar pe de altă parte a început să înregistreze o absență masivă a muncitorilor din două șantiere.
De altfel, cele două șantiere ale UMB de pe Autostrada Transilvania sunt singurele din România de pe care întregul personal lipsește nemotivat încă de la începutul acestei săptămâni.
Creșterea prețurilor provocate de situația geopolitică actuală este resimțită de toți constructorii care lucrează pe șantiere în România, dar niciun alt constructor nu a încetat lucrul în șantier.
Trebuie precizat că România a inițiat în premieră o legislație care să vină în sprijinul antreprenorilor astfel încât aceștia să resimtă cât mai puțin șocul scumpirii materialelor de construcție.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu companiile pe care le coordonează a sprijinit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) să elaboreze OUG 64/2022 privind formula de escaladare a prețurilor la materialele de construcție.
De asemenea au sprijinit MIPE să elaboreze un nou act normativ care va clarifica mai multe aspecte legate de escaladarea prețurilor, care urmează să fie aprobat de Guvern.
În ceea ce privește contractele semnate cu CNAIR, în afară de șantierele UMB și ale Tirena Scavi (care nu lucrează din alte considerente), la ora actuală în România mai sunt deschise încă 20 șantiere pe care lucrează constructori din România, Austria, Italia, Turcia, Japonia și Grecia care nu au întrerupt lucrările.

Proiectul de Ordin comun al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor și infrastructurii și al ministrului investițiilor și proiectelor europene privind aprobarea elementelor de cost pentru proiectele de infrastructură de transport rutier de interes național sau european

Scurtă descriere
Criza provocată de conflictul militar din regiunea Mării Negre a afectat piaţa construcţiilor din întreaga Uniune Europeană, având în vedere că Ucraina este principalul furnizor şi producător de oţel şi materie primă pentru piaţa europeană a construcţiilor. Consecinţa imediată a fost o creştere semnificativă a preţurilor la materiale, determinând creşteri şi de peste 40% la unele materiale utilizate în proiectele de infrastructură, cum sunt: mixturile asfaltice, bitumul, oţelul sau fierul-beton, care urmează a fi reflectate în indicele de cost total în construcţii, un indice compozit care cumulează impactul creşterii cheltuielilor materiale, manoperă, utilaje şi transport asupra preţului contractelor de achiziţie legal încheiate pentru care finanţarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile. Indicele de cost total în construcţii este comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

De asemenea, conflictul militar din regiune a determinat o creştere semnificativă a preţului la echipamentele, utilajele şi dotările independente livrate în cadrul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, mai ales al proiectelor care au la bază contracte de furnizare echipamente, utilaje sau altele asemenea.

Totodată, criza generată de virusul SARS-CoV-2, care a dus la declararea stării de urgenţă la nivel naţional, dar şi la nivel european, a determinat, la rândul ei, o creştere a indicelui de cost total în construcţii cu aproximativ 18%, din care 60% a fost generată de creşterea costului la materiale în construcţii şi 40% de creşterea costului cu manopera. Această creştere de preţ a fost reflectată în indicele de cost total în construcţii de către Institutul Naţional de Statistică începând cu luna martie 2021. Creşterea de preţ generată de criza SARS-CoV-2 la materialele din construcţii a afectat preţul ferm al contractelor de achiziţie încheiate pentru cele trei categorii de contracte, şi anume: contractele de lucrări şi de produse (livrare echipamente), respectiv contractele de servicii care au ca obiect realizarea studiilor de fezabilitate şi/sau a proiectelor tehnice aferente infrastructurii publice şi care includ studii geotehnice şi/sau hidrogeologice. Creşterea de preţ nu a putut fi avută în vedere de către ofertanţi la data depunerii ofertelor.

În acest context, a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, prin care au fost instituite anumite măsuri privind ajustarea prețurilor pentru a păstra echilibrul financiar al contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/acordurilor-cadru aferente proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene nerambursabile, afectate în mod serios de creşterile semnificative ale costurilor, în special în domeniul tuturor costurilor din construcţii, dar şi de dificultăţi şi întârzieri semnificative în aprovizionarea cu materiale.

Având în vedere prevederile art. 31 din OUG nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, cu modificările și completările ulterioare,  prin care se stabilește formula de ajustare a prețurilor pentru procedurile de atribuire care se vor publica după data intrării în vigoare a Ordonanței, ale art. 32 alin. (1), ale art. 33 alin. (2) și ale art. 37 din Ordonanță, prin care se stabilește posibilitatea utilizării formulei prevăzute la art. 31 alin. (1) și pentru contractele aflate în vigoare și luând în considerare faptul că, prin adresele primite de beneficiarii fondurilor externe nerambursabile, contractanții solicită ajustarea valorii aferente restului de executat existent la data intrării în vigoare a Ordonanței, precum și reechilibrarea contractuală prin folosirea formulei de ajustare prevăzută la art. 31 din Ordonanță, în detrimentul formulei de ajustare prevăzute în art. 17 alin. (8) litera c1, este necesară stabilirea elementelor de cost și a indicilor de cost pentru cei cu caracter tranzitoriu (pana la publicarea indicilor prevăzuți la art 33 alin 1 din Ordonanța de Urgență a  Guvernului nr. 64/2022).

Prin prezentul proiect de ordin se urmărește aprobarea elementelor de cost pentru proiectele de infrastructură de transport rutier de interes național sau European, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele 1 și 2 la Ordin, pentru cei cu caracter tranzitoriu.

Prin raportare la contextul economic actual, privind creșterile semnificative reflectate în costurile suplimentare generate de implementarea contractelor aferente obiectivelor de investiții de interes national/European, pentru procedurile de atribuire publicate după data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2022, care au ca obiect execuția lucrărilor sau proiectarea și execuția lucrărilor de infrastructură rutieră și pentru care nu s-a împlinit termenul limită pentru depunerea ofertelor, beneficiarii fondurilor externe nerambursabile vor include în documentațiile de atribuire formula de ajustare menționată la art. 31 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2022, folosind elementele de cost și surselor indicilor prevăzuți în Anexa 1.

Grindeanu promite că toți banii pentru autostrăzi din PNRR vor fi ,,trași”. Replici pentru Drulă și Asociația Pro Infrastructură

Toți banii pentru autostrăzi din PNRR vor fi ,,trași” a promis la Timișoara, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu care a subliniat că jalonul pentru semnarea contractelor investițiilor rutiere finanțate prin PNRR este 2023. Ministrul Grindeanu s-a referit inclusiv la autostrada cu tuneluri Lugoj-Deva, proiect cu licitație relansată, dar despre care fostul ministru Cătălin Drulă a transmis că este ,,în afara calendarului PNRR“. În fapt, pentru ca autostrada de 10 kilometri să respecte termenul de finalizare august 2026, prevăzut în PNRR, contractul trebuie semnat în această vară, situație 100 % imposibilă. Durata contractului este de 47 de luni (aproape 4 ani) pentru punctaj maxim respectiv 57 de luni durata prevăzută de CNAIR. De asemenea, Asociația Pro Infrastructură, cel mai important ONG care monitorizează derularea marilor investiții la autostrăzi și cale ferată estima în luna mai că, doar 270 de kilometri din cei 438 prevăzuți în PNRR au șanse de finalizare la termen (detalii aici).

Întrebat despre șansele de a deconta lucrările pentru lotul 2 al Autostrăzii Lugoj Deva prin PNRR, în condițiile în care șantierul este departe de deschidere, Grindeanu a transmis că România va folosi cele peste 3 miliarde de Euro prin PNRR pentru construirea de autostrăzi : ,,Am să dezamăgesc pe domnii de la USR…adică de la Pro Infrastructura…că tot aia e. USR egal Pro Infrastructura. Am să spun că toți banii din PNRR vor fi trași. Am văzut că sunt foarte speriați de acest lucru și trag tot felul de semnale de alarmă. Să stea liniștiți că se vor implementa toate aceste proiecte. O preocupare deosebită, dincolo de Lugoj-Deva este legată de A 7 Ploiești-Pașcani (n.r Autostrada Moldovei) cu 13 contracte care trebuie să fie semnate. Au fost semnate două, al treilea e în reevaluare. Următoarele 4 contracte, de la Buzău la Focșani, în perioada imediat următoare vom anunța câștigătorii. Apoi secțiunile de la Focșani la Pașcani sunt în pregătirea licitațiilor. Să știți că în PNRR, sunt borne, borna pentru zona rutieră este 2023. Până atunci Statul Român trebuie să semneze 50 % din contracte. Pentru Lugoj-Deva cred că final de august, septembrie desemnăm câștigătorul. Și acest contract se înscrie în această bornă. Din acest motiv le-am cerut celor din CNAIR termen înainte de 2023 pentru că știu metehnele constructorilor”. a transmis Grindeanu.

Hai sa vedem, ca de gulgute, cred, ne-am saturat cu TOTII!

Amenzi mai mari pentru lipsa taxei de drum, din august. La autoturisme, amenda minimă crește de la 250 la 275 de lei, pentru camioane de la 3.000 la 11.900 lei. Președintele a promulgat legea

Amenzile pentru lipsa taxei de drum (rovinietă) vor crește, din august, cu sume cuprinse între 25 de lei în cazul autoturismelor până la peste 11.000 de lei la camioane grele. Astfel, pentru categoria B – autoturisme, amenda minimă crește de la 250 de lei la 275 de lei, la microbuze de transport persoane de până la 23 locuri amenda crește cu 500 de lei, de la 1.250 la 1.750 de lei, în timp ce pentru camioane sancțiunea minimă ar putea ajunge la 11.900 de lei, în prezent fiind de 3.000 de lei. (Pentru camoane valoarea maximă a amenzii va fi de 23.800 lei). Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret pentru promulgarea legii care aduce aceste modificări.

Majorarea cuantumului pentru amenzile aplicabile șoferilor care nu și-au plătit taxa de drum a fost motivată de Ministerul Transporturilor prin faptul că o actualizare a amenzilor nu s-a mai făcut de 12 ani, în timp ce, din 2010 și până în prezent, rovinieta s-a scumpit cu 20%. Totodată, din 2015 și până în 2021, numărul amenzilor s-a dublat (n.r. această ultimă justificare nu face referire la creșterea numărului de autovehicule din parcul auto național precum și noile camere pentru control rovinietă montate în ultimii ani, inclusiv în vămi).

„Prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța guvernului nr. 15/2002, în sensul actualizării cuantumului amenzilor contravenționale aplicabile utilizatorilor pentru lipsa rovinietei valabile. Din anul 2010 și până în prezent cuantumul amenzilor a rămas la același nivel, în timp ce cuantumul tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România exprimat în lei a crescut cu aproape 20%.Astfel, valoarea amenzilor contravenționale s-a calculat ca fiind de două ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda minimă și de patru ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda maximă. De precizat este faptul că amenda stabilită prin procesul – verbal de constatare a contravenției poate fi achitată la jumătate din minimul acesteia prevăzut de lege, în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Propunerea de modificare a cadrului legal actual este justificată de faptul că numărul contravențiilor aplicate pentru circulația fără achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România (rovinietă) a crescut foarte mult în ultimii ani (734.143 PVCC aplicate numai în anul 2021 prin intermediul punctelor fixe și mobile de control față de 357.531 aplicate în anul 2015). Creșterea exponențială a numărului de contravenții aplicabile a condus la concluzia că valoarea actuală a amenzilor nu este în măsură să descurajeze fenomenul contravențional”, arată Ministerul Transporturilor.

În prezent, pe rețeaua de Autostrăzi și Drumuri Naționale ( aprox. 18.000 kilometri) sunt active aproximativ 100 de camere pentru control rovinietă. Taxa de drum costă de la 138 lei/an pentru autoturisme, 1.583 de lei pentru microbuze și 5.988 lei/an pentru camioane grele.

PS
Mult, mult prea mica amenda in raport cu ignoranta unora de a o achita!

Proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii privind aprobarea reglementării tehnice ,,Regulament privind recepția lucrărilor de întreținere drumuri și poduri” - indicativ AND 514-2022

Prevederile prezentului regulament se aplică la proiectarea și execuția lucrărilor și serviciilor de întreținere a drumurilor de interes național care nu necesită expertizare tehnică, nu modifică și nu afectează structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcției, nu intervin asupra caracteristicilor inițiale ale acesteia din punct de vedere al cerințelor fundamentale aplicabile, nu măresc valoarea construcției și se execută fără autorizație de construire.
Recepția lucrărilor și serviciilor de întreținere a drumurilor de interes național poate fi efectuată atât pentru lucrările și serviciile de întreținere executate de operatori economici cu activitatea principală “construcții”, cât și pentru lucrările și serviciile de întreținere executate în regie proprie.
În vederea stabilirii unor reguli clare și ferme, simple și coerente, care să permită o aplicare eficientă, titlul reglementării tehnice în prezent în vigoare, ”Metodologie privind efectuarea recepției lucrărilor de întreținere și reparare curentă drumuri, poduri” - indicativ AND 514-2007 a fost modificat sub forma ”Regulament privind recepția lucrărilor de întreținere drumuri și poduri” - indicativ AND 514-2022, pentru a păstra consecvența cu Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin HG nr. 273/1994 cu modificările și completările ulterioare, cu aplicabilitate la drumurile noi și la intervențiile asupra construcțiilor existente, pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire.
Prin prisma activității desfășurate de C.N.A.I.R. - S.A. privind întreținerea autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor naționale, variantelor ocolitoare, precum și a altor elemente de infrastructură rutieră definite conform legii, în scopul desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță a circulației, au fost identificate o serie de situații care au determinat necesitatea revizuirii reglementării tehnice ”Metodologie privind efectuarea recepției lucrărilor de întreținere și reparare curentă drumuri, poduri” - indicativ AND 514-2007, în scopul reglementării stricte a procesului de recepție, după cum urmează:
a)    întrucât metodologia privind efectuarea recepției a fost elaborată ca o metodă care stabilește condițiile pentru efectuarea recepției în concordanță cu Regulamentul privind recepția construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare, regulament care prevede că ”recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și instalații aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi, etc.)”, s-a impus modificarea acesteia într-un regulament propriu al lucrărilor și serviciilor de întreținere a drumurilor de interes național, care nu necesită expertizare tehnică, nu modifică și nu afectează structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcției, nu intervin asupra caracteristicilor inițiale ale acesteia din punct de vedere al cerințelor fundamentale aplicabile, nu măresc valoarea construcției și se execută fără autorizație de construire;
b)    din componența comisiilor de recepție la terminarea lucrărilor și de recepție finală au fost eliminați reprezentantul administrației publice locale și reprezentantul teritorial al poliției rutiere, pe teritoriul cărora se execută lucrările, datorită faptului că lucrările și serviciile de întreținere a drumurilor de interes național se execută fără autorizație de construire/desființare;
c)    prin regulamentul privind recepția lucrărilor de întreținere drumuri și poduri s-au stabilit reguli clare și ferme, simple și coerente, care să permită o aplicare eficientă pornind de la constituirea comisiei până la finalizarea recepției, atât pentru recepția efectuată într-o etapă - în fază unică – la terminarea lucrărilor, cât și pentru recepția efectuată în două etape, la terminarea lucrărilor și la expirarea perioadei de garanție;
d)    procesul de recepție a lucrărilor și serviciilor de întreținere a drumurilor de interes național se finalizează prin încheierea unui act denumit „proces-verbal de recepție”, cu admiterea sau respingerea recepției lucrărilor de către investitor;
e)    au fost definite sintagmele „data de începere a recepției” și „data finalizării recepției”;
f)    recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală pot fi realizate și pentru părți/obiecte/sectoare din lucrările contractate, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional;
g)    s-a precizat, în mod clar și concis, procedura de comunicare între factorii implicați în procesul de recepție, referitor la aspectele de natură organizatorică, precum și condițiile în care comisia de recepție se poate întruni, în mod legal, și în care poate lua decizii cu privire la recepție;
h)    decizia comisiei de recepție se ia cu majoritatea simplă de voturi a membrilor prezenți, iar aceasta nu reprezintă o simplă recomandare. Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepție, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepției;
i)    pentru lucrările și serviciile de întreținere a drumurilor de interes național a căror recepție se efectuează într-o etapă – în fază unică – care nu presupun o complexitate ridicată, s-a stipulat că verificarea calității lucrărilor executate, întocmirea cărții tehnice a lucrării, întocmirea documentelor de recepție și asigurarea secretariatului comisiei de recepție să fie efectuate de către un referent de specialitate inginer construcții, sau un șef district drumuri, poduri sau un șef sector drumuri, poduri. În cazul referentului de specialitate inginer construcții, acesta va fi un specialist cu studii superioare în domeniul drumuri și poduri, angajat al investitorului, cu atribuții de urmărire a execuției lucrărilor pe șantier din punct de vedere al cantității, calității și respectării termenelor de execuție;
j)    în anexele la regulamentul privind recepția lucrărilor de întreținere drumuri și poduri s-au prevăzut atât obligațiile și răspunderile dirigintelui de șantier, pentru lucrările de întreținere a căror recepție se efectuează în două etape, cât și obligațiile și răspunderile referentului de specialitate inginer construcții/șefului de district drumuri, poduri/șefului de sector drumuri, poduri, pentru lucrările de întreținere a căror recepție se efectuează într-o etapă - în fază unică;
k)    prezentul regulament facilitează procesul de luare a deciziei de către investitor privind admiterea recepției lucrărilor și serviciilor de întreținere a drumurilor de interes național.

S-au dat în folosință primele spații de servicii utilate modern în baza contractelor de concesiune încheiate de CNAIR

Strategia CNAIR pentru dotarea, operarea și întreținerea spațiilor de servicii de pe rețeaua de autostrăzi și drumuri expres dă primele rezultate!

Astfel, de marți, 26 iulie, utilizatorii infrastructurii rutiere vor beneficia de toate dotările aferente  celor două spații de servicii pe A2, Cernavodă – Constanța, în zona localității Murfatlar, km 196+440 stânga și km 196+940 dreapta.

Dotările puse la dispoziție în aceste spații de servicii sunt:
Parcare autoturisme – 74 locuri (din care 37 pe Calea 1 și 37 pe Calea 2);
Parcare autoturisme pentru persoanele cu dizabilități – 16 locuri (din care 8 pe Calea 1 și 8 pe Calea 2);
Parcare camioane - 36 locuri (din care 18 locuri pe Calea 1 și 18 locuri pe Calea 2);
Parcare autocare - 6 locuri (din care 3 locuri pe Calea 1 și 3 locuri pe Calea 2);
Parcare autorulote - 10 locuri (din care 5 locuri pe Calea 1 și 5 locuri pe Calea 2);
Parcare motociclete - 20 locuri (din care 10 locuri pe Calea 1 și 10 locuri pe Calea 2);
Zonă aspirator – 4 locuri (din care 2 locuri pe Calea 1 și 2 locuri pe Calea 2);
Stație încărcare vehicule electrice – 8 locuri (pe ambele  sensuri) alocate pentru încărcare până la 100 KW (curent continuu) și până la 22 KW (curent alternativ) – conectori CCS, CHAdeMO și Type 2;
Stație distribuție carburant;
Stație încărcare GPL;
Spațiu comercial;
Snack bar;
Toalete publice.
Serviciile sunt puse la dispoziție ca urmare a semnării în luna martie 2021, de către Mol România Petroleum Products SRL, în calitate de concesionar, a Contractului de Concesiune de Servicii cu CNAIR SA.

Alte 6 spații de servicii vor fi deschise în perioada imediat următoare pe Autostrada A1, între Sibiu și Nădlac, în următoarele locații:  
Spațiile de servicii de la km 389 + 710 (stânga și dreapta), în zona localității Ilia;
Spațiile de servicii de la km 316 + 560 (stânga) și km 316+360 (dreapta), în zona localității Pianu;
Spațiile de servicii de la km 297 + 900 (stânga) și km 297+ 000 (dreapta), în zona localității Calnic.

Ministerul Transporturilor a calculat, la cererea premierului, cât durează să construiască un kilometru de autostradă : 8 luni.

-,,În ceea ce privește infrastructura rutieră de interes național, analiza privind parametrii tehnici și durata de execuție s-a raportat la 1 km de autostradă inclus în proiectul Autostrăzii Ploiești-Buzău. Parametrii tehnici sunt descriși în anexă, respectiv: lățime platformă, viteză de proiectare ,etc, iar durata de execuție, în condiția existenței coridorului expropriat și autorizației de construire este de 20 de luni pentru întregul tronson. În acest context, pentru realizarea unui km de autostradă poate fi considerată o perioadă de cca. 8 luni, cu precizarea că acest termen este direct influențat de existența lucrărilor de artă, forma de relief, necesitatea relocării de utilităti…

”Elaborare Studiu de Prefezabilitate și Studiu de Fezabilitate privind realizarea de noi noduri rutiere pe Autostrăzi”

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii , au convenit, în data de 06.09.2022, încheierea Contractului de Finanțare nr.158 pentru proiectul  ” Elaborare Studiu de Prefezabilitate si Studiu de Fezabilitate privind realizarea de noi noduri rutiere pe Autostrazi”,  în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare: Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T si a metroului, Obiectiv Specific 1.1  Apel de proiecte pentru DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE - sprijin pregătire proiecte de investiții, Operațiunea- Creșterea mobilității pe rețeaua rutieră TEN-T centrală.

Obiectivul general al proiectului este imbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică in UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieții interne cu scopul de a creea condițiile pentru creșterea volumului investițiilor, promovarea transportului durabil și a coeziunii in rețeaua de drumuri europene.

Prezentul proiect are în vedere elaborarea Studiului de Prefezabilitate și Studiului de Fezabilitate privind realizarea de noi noduri rutiere pe Autostrăzile A0, A1, A2, A3 si A7 , după cum urmeaza :

1. Nod rutier: Pantelimon (A0 – km 48) – sectorul A0 Nord;
2. Nod rutier: Ungureni (A1 – km 53) – sectorul București – Pitești;
3. Nod rutier: Sibot (A1 – km 327) sectorul Orăștie – Deva;
4. Nod rutier: Ovidiu (A2 – km 146) sectorul Fetești – Cernavodă;
5. Nod rutier: Dunărea (A2 – km 157) sectorul Fetești – Cernavodă;
6. Nod rutier: Peștera (A2 – km 181) sectorul Cernavodă – Constanța;
7. Nod rutier: Ciurila (A3 – km 33+000 pe secțiunea 2B Câmpia Turzii- Gilău);
8. Nod rutier: Romanasi (A3 – km 26) sectorul Poarta Sălajului – Nusfalău;
9. Nod rutier: Luduș (A3 zona km 18+000 a sectiunii 2A Ogra-Câmpia Turzii);
10. Nod rutier: Sandulesti (A3 zona km 17+000 a secțiunii 2B Câmpia Turzii-Gilău);
11. Nod rutier: Crasna (A3 zona km 52+000 a secțiunii 3B Mihăilești – Suplacu de Barcău);
12. Nod de descărcare pe Autostrada A7 în zona localității Dumbrava, după conexiunea Autostrăzilor A7 cu A3;
13. Nod de încărcare/descărcare Adjud (Autostrada A7).

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Studiul de prefezabilitate elaborat
2. Studiul de Fezabilitate elaborat

Valoarea totală a proiectului este de 7.002.396,66 lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune – 5.029.748,79 lei, 15% contribuția proprie – 887.602,73 lei, diferența până la valoarea totală reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA.

Durata proiectului: 24 luni, respectiv între 01 Ianuarie 2022 și 31 Decembrie 2023 la care se adaugă, dacă este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor.

Cod proiect 152334.

PS
7(sapte) din cele 13 sunt pe tronsoane/segmente de autostrazi inca needificate! Cum ”draq” nu au fost gandite la momentul oportun?!

„Constructia/modernizarea a sase poduri pe reteaua de drumuri nationale”

COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., in calitate de Beneficiar al finantarii si MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCURII, in calitate de ORGANISM INTERMEDIAR pentru TRANSPORT, au convenit in data de 13.10.2022, incheierea Contractului de Finantare nr.182 pentru proiectul „Constructia/modernizarea a sase poduri pe reteaua de drumuri nationale”, in vederea acordării finantarii nerambursabile alocată prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 1- Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil si eficient; OS 2.2 Apel de proiecte pentru DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE - OS 2.2 Apel de proiecte pentru DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE - proiecte noi de investitii , Operațiunea- Cresterea accesibilitatii zonelor cu o conectivitate redusa la infrastructura rutiera a TEN-T.

Obiectivul general ale proiectului este:  dezvoltarea unitara a retelei de drumuri publice în concordanta cu cerintele economiei nationale, de aparare si de control, inclusiv in ceea ce priveste reabilitarea/modernizarea lucrarilor de arta situate pe aliniamentul drumurilor.

Obiectivul specific ale proiectului este: executia / modernizarea urmatoarelor poduri:

- Pod pe DN10, peste Basca, la Cislau
- Podul DN2B km 149+841, peste Prut, la Galati – Giurgiulesti;
- Pod pe DN 13C, peste Tarnava Mare la Vanatori;
- Pod nou la Cosmesti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620;
- Pod nou pe DN24 km 105+678, la Crasna;
- Pod pe DN1, Ploiesti - Brasov, km 135+332, peste paraul Azuga, la Azuga.

Valoarea totală a  proiectului este de 242.723.138,57 lei și va fi finanțat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regionala – 173.655.781,87 lei, 15% contribuția proprie- 30.645.132,66 lei, diferenta fata de valoarea totala a proiectului reprezentand valoare neeligibila inclusiv TVA.

Durata proiectului: Perioada de implementare a proiectului este de 100 luni, respectiv între data de 17 septembrie 2015 si 31 decembrie 2023 la care se adaugă, dacă este cazul, și perioada de desfășurare a activităților proiectului înainte de semnarea Contractului de Finanțare, conform regulilor de eligibilitate a cheltuielilor.

Cod proiect 137316.