Parent forum: Aspecte diverse din transporturi şi infrastructură

 

Topic: Siguranta rutiera

566 posts, 131534 views
 
Go to page:  1  ... 35 36 37 38 39 40 41
 
 

📖 Pagination options
  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera orex

Șosele mai sigure: CNAIR montează radare fixe și sisteme de monitorizare a circulației pe cele trei autostrăzi care pornesc din București și pe DN 1 București – Ploiești
Compania de Drumuri va monta un sistem inteligent pentru monitorizarea circulației pe autostrăzile care pornesc din București precum și pe DN 1 București – Ploiești, sistemul ITS (Intelligent Transport Systems) având și funcția de măsurare a vitezei-radar.

Obiectivul principal al proiectului de aproximativ 110 milioane de lei finanțat din fonduri europene este creșterea siguranței rutiere pe aceste patru rute, printre cele mai aglomerate din țară și cu numeroase accidente.
Implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua transeuropeană de autostrăzi este prevăzută în Directiva Europeană 40/2010 transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului 7/2012, practic toate autostrăzile construite după 2012 trebuie să fie „echipate” cu aceste sisteme.
Pentru implementarea sistemului de monitorizare și informare pe A1 București – Pitești, pe A2 Autostrada Soarelui, A3 București – Ploiești și pe DN 1 București – Ploiești, Ministerul Transporturilor a trimis Executivului spre aprobare indicatorii tehnico-economici ai Proiectului de Hotărâre de Guvern. Potrivit actului normativ, principalele funcții ale sistemului ITS care se va monta pe cele 4 șosele sunt: controlul limitelor de viteză, informare în timp real privind condițiile de circulație și accidente, monitorizare și control pentru greutatea camioanelor, monitorizarea și securizarea infrastructurii rutiere.

„Datorită perioadelor diferite de proiectare și construcție, segmentele de autostradă care pornesc din București precum: A1 București – Pitești; A2 București – Cernavodă; A3 București – Ploiești, au o dotare total diferită față de setul minim de servicii I.T.S. prevăzut de cadrul legislativ european (fie nu au implementat ITS, fie au parțial instalate sisteme ITS mai vechi, neconforme sau cu durată de viată expirată). Pe aceste sectoare, a căror lungime însumată reprezintă circa o treime din lungimea autostrăzilor în operare din România, este necesară dotarea cu sisteme ITS, fiind segmente de plecare din București ale autostrăzilor A1, A2, A3 și DN1. Proiectul ”Sistem de monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație pentru Autostrada A1 București – Pitești, Autostrada A2 București – Cernavodă, Autostrada A3 București – Ploiești, DN 1 București – Ploiești” dotează aceste sectoare cu infrastructură ITS, uniform cu întreaga rețea națională de autostrăzi. Aceste trei sectoare de autostrada, precum și sectorul de drum național vor fi integrate într-un Centru nou de Monitorizare și Informare din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București”, arată proiectul de Hotărâre de Guvern.

Beneficiile economice constau în: reducerea costurilor de administrare a rețelei de infrastructura, reducerea pagubelor materiale rezultate din accidentele rutiere, economie de carburant și a costurilor de întreținere a vehiculelor ca urmare a reducerii timpului parcurs, creșterea mobilității populației, accesul rapid al mijloacelor de intervenție pentru situații excepționale, precum salvare, poliție, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, reducerea poluării prin scăderea emisiilor poluante, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere și a managementului integrat al traficului pe coridoare, mai notează Ministerul Transporturilor.

Până în 2009, Ministerul de Interne monitoriza circulația și prin intermediul unor radare fixe, dar administrate cu firme private care încasau o mare parte din cuantumul amenzilor. Totodată, pe DN 1 București – Ploiești – Sinaia a fost funcțional un sistem cu șase radare fixe deținut de IGPR.

Și în PNRR sunt prevăzute mai multe proiecte de investiții atât în infrastructura de transport cât și în echipamente pentru creșterea siguranței rutiere, conform obiectivului de reducere a numărului de accidente rutiere cu 25% până în 2026.

 


  • Author: Grunberg
  • Membru Bronze
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera Grunberg

Bravo, monteaza camere si radare fix pe cele mai sigure sosele din tara. Nu se gaseste unul sa indoaie o ranga pe spinarea astora, poate isi revin la normal.

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera orex

Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 : proiecte de 617 de milioane de Euro prin PNRR și POT. Guvernul va introduce un sistem automat pentru amenzi cu 300 de radare și 500 de camere video, dar și un rating de siguranță pentru șosele
Ministerul Transporturilor a finalizat și publicat ,,Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030″ un plan de investiții și măsuri pentru reducerea numărului persoanelor decedate/rănite grav cu 50 % până în 2030. Strategia de Siguranță Rutieră era așteptată încă din vara anului trecut, conform termenelor anunțate anterior, ministrul Transporturilor fiind și Președintele Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) , activitatea CISR fiind în coordonarea premierului. Documentul expus în 36 de pagini cuprinde situația actuală a infrastructurii de transport din România, cauzele principale care duc la producerea accidentelor rutiere, investițiile propuse pentru proiecte de siguranță rutieră inclusiv pasaje și măsuri pentru ,,întărirea” legislației ,,sistem automat pentru detectarea, procesarea și sancționarea abaterilor rutiere” și un rating/clasificare a drumurilor în funcție de nivelul de siguranță.

,,Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE – de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 – s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, a ceea ce înseamnă „sistemul sigur”. Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv. Aceasta acceptă că oamenii fac greșeli, și susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. De exemplu, o construcție optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, viteze reduse, toate acestea au capacitatea de a reduce impactul accidentelor. Împreună, acestea ar trebui să onoreze niveluri de protecție, care asigură că, în cazul în care un element eșuează, un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară, și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței.” (Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019)

Principalele măsuri și investiții
,,Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.”

PASAJE : Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane Euro din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane Euro. Din cele peste 600 de milioane Euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București-Ploiești-Brașov : ,,Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale : ,,Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.

RADARE și CAMERE VIDEO :

Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500  camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:
1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12,600 Euro
300 radare mobile x 12.850 Euro = 3,85 mil. Euro
500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. Euro. Aceste camera video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro).

,,Rating” de siguranță pentru drumuri
Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
-va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
-va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2 %din PIB
Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente : 2% din PIB, aproape un milion de Euro (958108 Euro) persoană decedată, 152 495 Euro/rănit grav. ,,În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite.”

 


  • Author: aztec
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera aztec

Dar politisti care sa si lucreze?
Ca sunt disparuti din peisaj de zeci de ani...nu angajeazasau pe cei angajati sa ii faca sa si lucreze?
Si nu cu plan de amenzi...
Cu plan de vieti castigate...fata de media anilor trecuti..

 


  • Author: Grunberg
  • Membru Bronze
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera Grunberg

Am ajuns sa ma tem cind UE isi mai propune cite un plan maret de tip “zero ceva”. Se lasa cu complicatii birocratice incredibile, taxe suplimentare, cantitati uriase de vorbe goale in neolimba de lemn,  singurul “zero” cu adevarat obtinut fiind la capitolul “rezultate”.

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera orex

Executivul a mai bifat (pe hârtie) un jalon din PNRR: Avem o Strategie Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 care include proiecte de peste 600 de milioane de euro/ În Parlament, coaliția PNL-PSD-UDMR „relaxează” Codul Rutier
România are o nouă Strategie Națională de Siguranță Rutieră, un alt program prin care ne angajăm să reducem numărul persoanelor rănite/decedate în accidente de circulație.
Prima Strategie Națională de Siguranță Rutieră a fost aprobată în 2016, dar autoritățile nu au reușit să pună în practică niciun punct important.
A doua Strategie, cea pe care Executivul a aprobat-o miercuri este de fapt, o obligație inclusă în PNRR, un jalon de îndeplinit pe hârtie până la sfârșitul lunii iunie.

Pe de altă parte, măsurile de investiții pentru infrastructura rutieră trebuie dublate și de politica statului prin care șoferii respectă Codul Rutier „enforcement”, dar recent, în Parlament, coaliția PNL-PSD -UDMR a votat o relaxare majoră a pedepselor pentru abateri grave. Ordonanța ministrului Bode încă nu a ajuns la vot final în Plenul Camerei, dar votul din Comisia de Transporturi arată cum privesc aleșii regulile mai dure pentru șmecherii din trafic.

Principalele măsuri și investiții

„Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic”, arată Strategia.

PASAJE

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro. Din cele peste 600 de milioane euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București – Ploiești – Brașov: „Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale: „Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.
Siguranta-rutiera.jpg (144.97 KB; downloaded 183 times)


RADARE ȘI CAMERE VIDEO
Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:
1.000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12.600 euro
300 radare mobile x 12.850 euro = 3,85 milioane euro
500 de camere video x 62.500 = 31,25 milioane euro. Aceste camere video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro.

„Rating” de siguranță pentru drumuri
Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.
Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
– va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
– va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2% din PIB
Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente: 2% din PIB, aproape un milion de euro (958.108 euro) persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav. „În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite”.
În Ministerul Transporturilor, atribuțiile în materie de siguranță rutieră îi revin secretarului de stat Gabor Sandor. La Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 a contribuit George Ursachi, expert în siguranță rutieră, fost președinte CA al CNAIR în mandatul Cătălin Drulă.

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera orex

Șosele puțin mai sigure : CNAIR a montat parapete din beton între sensurile de mers pe 500 din cei 607 kilometri de drumuri cu 4 benzi. Numărul persoanelor decedate a scăzut cu 35 %
Compania de Drumuri a montat parapete din beton între sensurile de mers pe aprox. 500 din cei 607 kilometri de drumuri cu patru benzi din România, iar de anul viitor se va implementa un sistem de protecție la impact și în zona arborilor de pe marginea șoselelor, a anunțat la Parlament, directorul Direcției de Siguranță a Circulației și Monitorizare Trafic în CNAIR.

Unele dintre investițiile pentru mai multă siguranță pe șosele sunt finanțate și prin PNRR/POT (peste 600 de milioane de Euro), cele mai mari alocări sunt pentru lucrări de infrastructură precum pasaje, dar pe lângă acestea sunt incluse și achiziții de separatoare, parapete metalic sau semnalizare mai bună. Cristian Andrei a explicat că montarea separatoarelor de sens din beton pe drumurile cu 4 benzi a dus la reducerea numărului de persoane decedate cu 35 % : ,,de anul viitor veți vedea pe rețeaua de drumuri naționale un dispozitiv de protecție la pomi. Nu o să mai fie nevoie de defrișări pentru a asigura protecția șoferilor și a pasagerilor. În perioada 2017 -2020 am amplasat peste 400 de kilometri de parapet metalic și 150 atenuatori de impact pe Autostrăzi și pe Drumurile Naționale. Vom folosi finanțările din PNRR și POT pentru a crește achizițiile pentru siguranță rutieră. În privința drumurilor cu 4 benzi, din 2012 până în prezent am reușit să montăm aprox. 500 de kilometri de separatoare de sens din beton pe totalul de 607 kilometri. Acest tip de separator ne aduce o scădere a numărului persoanelor decedate pe aceste sectoare cu 35 % este o cifră foarte bună. Am redus aproape în totalitate accidentele frontale pe drumurile cu patru benzi. În plus, montarea separatoarelor nu a dus la creșterea vitezei de circulație. ” a transmis Cristian Andrei.

Două dintre cele mai noi sisteme de siguranță rutieră pe care le implementează CNAIR sunt sistemul suedez 2+1 și parapetele pe rulouri. Datele europene arată un cost economic de aproape un milion de euro pentru o viață pierdută pe șosele.

 


Go to page:  1  ... 35 36 37 38 39 40 41
 
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Aspecte diverse din transporturi şi infrastructură  • 
Choose destination

Since , our 1925 forum members have written 372192 posts in 4516 topics and 449 subforums.
Refresh interval: 30 minutes.

 

© 2009 - 2022 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

Terms Of Use