Infrastructura rutieră din RomâniaȘtiri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere

 

Topic: Știri, noutăți, perspective

673 posts, 227587 views
 
Go to page:  1  ... 41 42 43 44 45 46 47 48 49
 
 

📖 Pagination options
Re: Știri, noutăți, perspective orex

România ar trebui să aloce, în 10 ani, circa 2% din PIB pentru cofinanțarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii
România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030, scrie Agerpres.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, Planul Investiţional dezvoltă o strategie a asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 şi bugetul naţional.

Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile şi 27,35 contribuţia maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe şi fonduri private.

“În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcţie de progresul fizic şi financiar al proiectelor”, se spune în nota de fundamentare.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României, pe următorii 10 ani, în valoare de aproape 73 de miliarde de euro, se află în faza de negocieri la Comisia Europeană a declarat, pe 24 noiembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din Parlament prilejuite de preluarea portofoliului., exprimându-şi speranţa ca până la sfârşitul anului să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.

“România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport pentru următorii 10 ani. Cu toţii avem nevoie de resurse financiare şi de un management profesionist al proiectelor şi un plan strategic pe termen lung şi de reforme totodată administrative, în conformitate inclusiv cu PNRR. Avem o strategie care a parcurs deja câţiva paşi, şi anume Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 -2030. Acest plan în acest moment a fost elaborat, trimis către Comisia Europeană şi se află încă în faza de negocieri, urmând ca până la sfârşitul anului acest plan investiţional pe următorii 10 ani să fie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest plan a fost creat în corelaţie cu politicile actuale ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă finalizarea coridoarelor europene, protecţia şi conservarea mediului, implementarea de soluţii de digitalizare şi inovare în transport”, a afirmat Sorin Grindeanu.

El a precizat că acest plan, elaborat în 2020 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, are un rol triplu legat de o prioritizare a investiţiilor, o actualizare a Master Planului General de Transport al României, fiind totodată un document cadru de referinţă pentru politicile relevante.

 


Re: Știri, noutăți, perspective PTMZ

CNAIR a lansat o licitatie pe 12 loturi pentru concesionarea spatiilor de servicii si a parcarilor de lunga/scurta durata de pe A1, A3, A4, A10, DN2P (VO Suceava), DN65F VOS (VO Craiova), DN1K (VO Brasov). Durata contractelor este de 20 de ani.
Bugetul total alocat este in valoare de 22.006.040.000,47 RON, finantare din fonduri proprii sau atrase ale concesionarului. Defalcarea pe loturi este urmatoarea:
1. Spatiile pentru Servicii km 288+810 (stg/dr.), Miercurea Sibiului, Autostrada A1, Orastie - Sibiu (1.440.362.927,95 RON)
2. Spatiile pentru Servicii km 8+400 (stg/dr.), Sanpaul, Autostrada A3, Transilvania – Sectiunea 1C (1.443.132.743,61RON)
3. Spatiile pentru Servicii km 64+000 (stg/dr.), Biharia, Autostrada A3, Gilau – Bors, Sectiunea 3C (2.024.470.707,84 RON)
4. Spatiile pentru Servicii km 47+490 stg./dr., Gilau, Autostrada A3, Campia Turzii – Gilau (2.137.821.826,40 RON)
5. Spatiile pentru Servicii km 10+840 stg./dr., Nodul Turda, Autostrada A3, Campia Turzii – Gilau (2.039.297.775,75 RON)
6. Spatiile pentru Servicii km 23+500 dr. si 26+600 stg., Moara Vlasiei si Parcari de Scurta Durata aflate la Km 17+000 (stg./dr.) si Km 34+900 (st./dr.), Autostrada A3, Bucuresti - Ploiesti (2.250.343.234,69 RON)
7. Spatiile pentru Servicii km 63+500 dr./stg., Barcanesti si Parcarile de Scurta Durata aflate la Km 49+100 (stg./dr.) si Km 56+900 (stg./dr.), Autostrada A3, Bucuresti – Ploiesti (2.250.343.234,69 RON)
8. Spatiile pentru Servicii km 4+000 (stg/dr.), Ovidiu, Autostrada A4, VO Constanta (2.186.446.895,35 RON)
9. Spatiile pentru Servicii km 46+800 (stg.) / km 46+600 (dr.), Aiud, Autostrada A10, Sebes – Turda (2.091.569.610,65 RON)
10. Parcari de Lunga Durata - Varianta de ocolire Suceava – DN 2, km 429+500 – 430+200 dr., VO 2 P, km 8+500 – 9+000 stg (1.473.323.529,52 RON)
11. Parcari de Lunga Durata - Varianta de ocolire Craiova – DN 65F VOS, km 4+460 dr. si km 3 + 780 stg (1.485.482.652,60 RON)
12. Parcari de Lunga Durata - Varianta de ocolire Brasov – DN1K, km 1+500 stg/dr (1.183.444.861,42 RON)

Ponderea punctajului:
- 46% pret, mai exact:
* 23% cota redeventei
* 23% valoarea minima a redeventei anuale
- 54% asumarea nivelului calitativ al serviciilor furnizate

Ofertele pot fi depuse pana pe 24 februarie 2022, ora 9:00. Procedura se desfasoara offline.

Link E-licitatie: http://e-licitatie.ro/pub/notices/pc-notice/v2/view/100013241

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

Grindeanu ,,umflă” PNRR-ul pe Transporturi : 10 miliarde de euro pentru investiţii la autostrăzi şi căi ferate/În realitate, prin PNRR vin doar 7,6 miliarde de euro
România va primi ,,în jur de” 10 miliarde de euro pentru investiţii în domeniul transporturilor prin PNRR, a anunţat astăzi, la Târgovişte vicepremierul Sorin Grindeanu, suma anunţată fiind semnificativ mai mare faţă de ce prevede documentul oficial publicat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene : 7,6 miliarde Euro. În plus, faţă de varianta negociată cu Comisia Europeană prin care sectorului feroviar i se alocă mai mulţi bani decât celui rutier, Grindeanu inversează datele : ,,Când am zis de 10 miliarde (n.r euro) nu m-am referit doar la rutier. De exemplu, pe mult discutatul PNRR, pe rutier avem 5 miliarde prinse pe rutier, pe dezvoltarea infrastructurii rutiere şi peste 4 miliarde pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. Deci, undeva în jur de  10 miliarde pe cele două timpuri de infrastructură, sigur metrou şi toate celelalte tipuri…naval, aerian”- a anunţat Grindeanu.

PNRR-ul real pe transporturi : 7,6 miliarde euro

,,Buget:
Nevoile de investiţii ale României pentru infrastructura de transport depăşesc 70 miliarde de euro, potrivit ultimelor estimari prezentate în Planul Investiţional (PI) pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pe perioada 2020-2030. Resursele financiare alocate prin PNRR, de aproximativ 7.620 mil. euro, vor acoperi doar o parte din necesarul total de investiţii la nivel naţional, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcţionate către acele intervenţii capabile sa genereze cea mai mare valoare adaugata în conformitate cu strategiile Uniunii Europene şi naţionale, în perioada de implementare a PNRR. Valorile din prezenta componenta nu includ TVA.” se arată în versiunea oficială a PNRR.

Astfel, componenta 3, Transport Sustenabil, prevede 3,48 miliarde euro pentru modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare şi 3 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere.

Documentul oficial poate fi descărcat şi de aici :

C4. Transport sustenabil (versiunea extinsă)

Si-a tras niste consilieri de toata isprava, ca vad ca nu inceteaza sa se faca de ”bacanie”! :headbash:

 


Re: Știri, noutăți, perspective andrei11

Când am văzut pe transporturi mi s-a pus pata pe ăştia de la Economedia.ro  :headbash:  :twisted:

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

ANALIZĂ ,,Pariul” din Transporturi pentru 2022 : trecem sau nu ,,borna” de 1000 de kilometri de autostradă şi drum expres/Scenariul realist : între 53 şi 70 de kilometri sau doar cei 40 de kilometri de pe lotul UMB al Drumului Expres Craiova- Piteşti, în varianta pesimistă
România poate depăşi în 2022 ,,borna” celor 1000 de kilometri ai reţelei CNAIR ( Autostrăzi şi Drumuri Expres) în exploatare, pariul Transporturilor fiind pentru două loturi de autostradă cu o lungime de 30 de kilometri la care se adaugă garantat primii 40 de kilometri de Drum Expres din România, lotul 2 pe DX Craiova- Piteşti. Practic, Compania de Drumuri garantează deschiderea ,,la termen” a lotului UMB dintre Balş şi Slatina, şi speră ca angajamentele constructorilor PORR (pe A 1) şi Alsim Alarko (pe A 0) care au anunţat deschideri înainte de termen să fie şi respectate. Este vorba despre un scenariu realist care arată -la sfârşitul anului- viitor primii kilometri pe A1 Sibiu-Piteşti, lotul de 13 km. dintre Sibiu şi Boiţa respectiv 17 km. pe Autostrada de Centură a Capitalei, între nodurile DN 5 şi DN 6. Austriecii de la PORR au termen contractual 2023 dar au anunţat că încearcă deschiderea în decembrie 2022, stadiul fizic fiind de peste 60 % în timp ce pe A0 turcii de la Alsim Alarko au ajuns la 40 %, de asemenea cu termen 2023 (februarie 2023).

Astfel, în scenariul realist, cu o mobilizare foarte bună a constructorilor de pe A 1 şi A0 vom adăuga reţelei actuale de 940 de kilometri încă 70 de kilometri, depăşind borna simbolică de 1000 de kilometri.

Pe de altă parte, scenariul pesimist de la CNAIR, bazat strict pe date contractuale (excluzând situaţia lotului A 3 Chiribiş-Biharia) arată că reţeaua va creşte la 980 de kilometri doar cu lotul UMB de pe Craiova – Piteşti sau 993 km. dacă se adaugă şi cei 13 km. de pe A1.

O recepţie parţială pe loturile A 1 Sibiu – Boiţa şi A 0 Vidra-Bragadiru depinde aşadar, de ritmul susţinut al constructorilor, menţinerea lanţurilor de aprovizionare, vreme şi evident, evoluţia pandemiei Coronavirus. De aceea, se impune o anumită rezervă faţă de promisiunile sau estimările de la Ministerul Transporturilor/CNAIR având în vedere că, nici cel mai puternic constructor din România nu a reuşit să deschidă, fie şi în sistem half -profile lotul 2 Balş- Slatina, deşi în vara anului trecut, se miza pe această promisiune.

România, locul 24 în Europa raportat la reţeaua de autostrăzi

Într-un clasament din 2021 publicat pe forumul Asociaţiei Pro Infrastructură care măsoară reţeaua de autostrăzi din 25 de ţări europene, România ocupă penultimul loc, înaintea Bulgariei (raportat la suprafaţă sau populaţie, Bulgaria cu 831 kilometri, stă mai bine ca România). Croaţia şi Grecia au atins borna celor 1000 de kilometri în 2005, Polonia în 2006 iar acum are peste 4000 de kilometri în timp ce Ungaria a trecut de 1000 de kilometri în 2007. Clasamentul complet aici.

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

S-a înființat DRDP Buzău
Joi, 30.12.2021, Consiliul de Administrație al CNAIR SA a decis înființarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Buzău. Această direcție regională va avea în administrare infrastructura rutieră de pe raza județelor Buzău, Brăila, Galați și Vrancea.

Decizia de a înființa DRDP Buzău se circumscrie unei logici administrative ce are rolul de a eficientiza întreaga activitate de administrare, întreținere și construcție a profilelor de drum (național, autostradă, variante ocolitoare etc.) care sunt în administrarea CNAIR.

Menționăm că rețeaua rutieră aflată în administrarea DRDP București, Constanța și Iași este în lungime totală de 7605 km, iar pe perioada de iarnă se înregistrează frecvente fenomene meteorologice (precipitații abundente, viscol, polei) care duc la închiderea unor sectoare de drumuri pe perioade relativ mari de timp, cu consecințe directe asupra asigurării desfăşurării în condiții de siguranță a traficului rutier.

Precizăm că înființarea DRDP Buzău nu presupune costuri financiare suplimentare pentru CNAIR, având în vedere faptul că resursa umană necesară desfășurării activității este asigurată din personalul existent la nivelul celor 4 secții de drumuri naționale din componență și din posturile vacante transferate de la CNAIR Central, DRDP București, Constanța și Iași.

Rolul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Buzău va fi acela de a asigura un management performant și echilibrarea ponderii kilometrilor de infrastructură administrată de către structurile teritoriale ale CNAIR.

PS
O decizie de inspiratie maxima! S-a dat cu banul la alegerea Buzaului in detrimentul Galatiului?  :think:

 


Re: Știri, noutăți, perspective cris_m

Dar nu exista asa ceva?

 


Re: Știri, noutăți, perspective PTMZ

Nu, DRDP-urile existente aveau sediile in Bucuresti, Craiova, Timisoara, Cluj, Brasov, Iasi si Constanta. Aceasta de la Buzau e a 8-a.

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

Mai e loc de inca una, cel putin, ca pe capul Clujului sunt 7(sapte) subunitati subordonate! Cum de n-au transat-o si p-asta? :rofl:

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

Decada ,,de aur” din Transporturi : 3257 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres și 3222 kilometri de căi ferate modernizate până în 2030/Guvernul promite 2 % din PIB pentru infrastructura de transport
În următorii 10 ani România va construi peste 2200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres (rețeaua din prezent are doar 940 km.) iar lungimea căilor ferate modernizate va ajunge la 3222 kilometri, potrivit Planului Investițional 2021- 2030 aprobat astăzi prin Hotărâre de Guvern. Este practic, un act normativ care actualizează Master Planul de Transport al României aprobat în 2016. Sectorul Transporturilor va avea o alocare de 2 % din PIB până în 2030, adică aprox. 45 miliarde euro.

În total, necesarul de finanțare este de 72 miliarde euro, din care :

-41,74 miliarde euro, alocările estimative maxime (inclusiv mecanismul supracontractării) prin finanțare europeană: 13, 06 miliarde euro din fonduri externe (POIM, CEF, POT, PNRR) respectiv 28,68 miliarde euro cofinanțarea și contribuția maximă a bugetului de stat;

-31,03 miliarde euro, proiecte finanțate direct de la bugetul de stat, împrumuturi și fonduri private de tip PPP : 16,32 miliarde euro de la bugetul de stat(în funcție de evoluția PIB până în anul 2030) și 14,71 miliarde împrumuturi și fonduri private de tip PPP;
Obiectivul pentru 2030 este o rețea rutieră de peste 6000 de kilometri care să includă autostrăzi, drumuri expres, transregio și Centuri a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu : ,,Aprobarea Programului Investițional este un jalon asumat de către România în cadrul PNRR, care trebuia aprobat până la sfârșitul anului 2021 și ministerul pe care îl conduc s-a ținut de cuvânt. Programul este în același timp și o condiție favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021-2027. Prin aprobarea acestui act normativ se vizează o schimbare de pradigmă ce se concentrează pe un set clar de priorități investiționale care să dezvolte rețeaua națională de transport, fie ea rutieră, feroviară, aeriană, navală sau multimodală.

Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900,5 km aferenți rețelei primare și 3723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare. Din perspectiva sumelor prevăzute în cadrul financiar dezvoltat de prezentul Program, este importantă asigurarea capacității de cheltuire a acestor fonduri și de aceea Programul cuprinde prevederi cu privire la creșterea capacității administrative și a cooperării interinstituționale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.” a transmis Ministerul Transporturilor.
De asemenea în domeniul feroviar, pe lângă cei peste 3000 de kilometri de cale ferată modernizată va fi reînnoită rețeaua pe încă 1271 de kilometri, alte 22 de stații vor fi modernizate iar la metrou vor fi construite șase noi magistrale, a completat secretarul de stat în ministerul de resort, Ionel Scrioșteanu.


CU CINE? :yes:

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

orex wrote here:
S-a înființat DRDP Buzău

DRDP Focșani a fost desființat de CNAIR și reînființat la Buzău
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Sucursala Focșani a fost desființată de Consiliul de Administrație (CA) al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA. Același CA a decis reînființarea aceluiași DRDP la Buzău, urmând să aibă fix aceeași structură ca DRDP Focșani. Decizia de înființare a DRDP Buzău a fost făcută publică de CNAIR prin intermediul unui comunicat de presă în data de 30 decembrie 2021. Dar fără a aminti nimic de faptul că aceeași instituție a decis înființarea DRDP Focșani, în anul 2019, prin decizia aceluiași Consiliu de Administrație al CNAIR, ca urmare a demersurilor făcute la acea vreme de fostul președinte al Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan. Practic, DRDP Focșani avea fix aceeași structură ca actualul DRDP Buzău, respectiv va avea în administrare infrastructura rutieră de pe raza județelor Buzău, Brăila, Galați și Vrancea.Practic, este vorba despre un copy-paste la hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA) nr. 14/30.07.2019, privind înființarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Focșani. ,,Înființarea acestei regionale este imperativ necesară pentru realizarea în bune condiții a activității CNAIR din teritoriu. Trebuie menționat că DRDP Iași are în administrate 3600 km de drumuri naționale de pe suprafața administrativă a 8 județe din nord-estul țării, iar prin înființarea DRDP Focșani se are în vedere eficientizarea intevențiilor drumarilor în această zonă a țării indiferent de anotimp”, se arăta într-un comunicat al CNAIR din 2019. Președintele de atunci al Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, declara că odată cu înființarea DRDP Focșani, administrarea drumurilor naționale din regiune va fi una mult mai eficientă și va avea un rol determinant în special pentru modernizarea drumurilor naționale din regiune, dar și „pentru realizarea unor obiective de infrastructură de importanță deosebită cum ar fi realizarea Drumului Expres în regim de autostradă Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava, realizarea Drumului Expres – Focșani-Brăila-Galați și mai departe cu conexiune la Tulcea și Constanța, dar și construirea podului peste Dunăre de la Brăila”.

Ulterior, DRDP Focșani a fost desființată de PNL prin intermediul fostului ministru al Transporturilor și Infrastructurii, Lucian Bode, fără a exista reacții din partea liberalilor vrânceni. La finele anului trecut, secția a fost înființată la Buzău.

Rămâne de văzut dacă vom primi vreo explicație oficială la întrebarea: de ce la Buzău și nu la Focșani?

Pe de altă parte, înființarea DRDP Buzău este criticată de sindicaliștii din CNAIR care susțin că pentru noile posturi de conducere se găsesc bani, în timp ce conducerea Companiei nu a fost de acord cu majorarea cu 11% a salariilor, scrie economedia.ro. „La solicitarea sindicatului, în urma întâlnirii din 23 decembrie 2021, de a majora salariile pentru angajați cu 11%, conducerea CNAIR a argumentat că nu sunt bani. Astfel, rugăm respectuos conducerea CNAIR și a Ministerului Transporturilor să explice oamenilor cum vor găsi bani pentru înființarea DRDP Buzău, așa cum preconizăm că se va decide în ședința Consiliului de Administrație de astăzi, 30 decembrie 2021. Materialul care va fi prezentat în Consiliul de Administrație nu are justificare, necesitate/ oportunitate. Prin înființarea acestei regionale se vor înființa mai multe posturi de conducere (directori, șefi de servicii, șefi de birouri etc.), adică personal TESA, plătit cu foarte mulți bani. O situație similară a mai avut loc în anul 2019 când se dorea înființarea DRDP Focșani prin ruperea DRDP Iași, Constanța, București. Aceste schimbări nu se justifică!”, a transmis Sindicatul drumarilor Elie Radu.

 


Re: Știri, noutăți, perspective orex

Constructorii, verificați la utilajele pe care le declară: Ministerul Transporturilor înființează Registrul unic al utilajelor
Constructorii care participă la licitațiile de lucrări publice nu mai pot declara utilaje de care nu dispun (fictive), verificarea acestora urmând să se facă prin înființarea Registrului Unic al Utilajelor, o bază de date pe care o va gestiona Registrul Auto Român (RAR), din subordinea Ministerului Transporturilor.

Verificarea numărului de utilaje disponibile, nu cele care figurează „pe hârtie”, nu este o ideea nouă, prima propunere venind de la Compania de Drumuri în mandatul fostului director Cătălin Homor și acum a fost preluată în Programul de Guvernare, după cum Economedia a scris aici. („Crearea cadrului legislativ în vederea realizării unui Registru Național al Utilajelor de Construcții astfel încât toate utilajele constructorilor sau terților să fie înregistrate iar în momentul semnării la o licitație să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate”.)

Proiectul a fost lansat astăzi în dezbatere publică, iar operaționalizarea Registrului Unic al Utilajelor se va face în termen de 60 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

„Registrul unic al utilajelor și echipamentelor va fi înființat și operaționalizat de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” (R.A.R.), unitate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în termen de 60 de zile de la data publicării Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial și se va păstra în format electronic. Registrul unic al utilajelor și echipamentelor devine accesibil publicului, pe cale electronică, în termen de 30 de zile de la data operaționalizării Registrului. Registrul unic va fi o bază de date electronică care cuprinde informațiile necesare pentru identificarea utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, în vederea participării la procedurile de achiziții publice. Scopul înființării Registrului unic este reprezentat de crearea unui mecanism de verificare, pentru autoritățile contractante, a disponibilității utilajelor și echipamentelor declarate de către operatorii economici ofertanți, ca fiind utilizabile în implementarea proiectelor de infrastructură de interes național. În vederea participării la procedurile de achiziție publică în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, operatorii economici au obligația de a încărca în Registrul unic informațiile relevante cu privire la identitatea proprie și cu privire la numărul și identitatea utilajelor și echipamentelor de care pot dispune”, a precizat Ministerul Transporturilor.

Registrul unic va cuprinde, minim, următoarele informații:

a) operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, respectiv denumirea și datele de identificare, precum și domeniul relevant de activitate. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;
b) numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici prevăzuți la lit.a); datele de identificare ale fiecărui utilaj/echipament autopropulsat se referă la denumirea acestuia (conform nomenclatorului pus la dispoziție de către R.A.R), marca (denumirea producătorului), tipul (cod sau denumire comercială), numărul său de identificare (seria șasiului), numărul de înmatriculare sau de înregistrare în circulație ori numărul de inventar. Aceste informații sunt încărcate în Registru de către operatorii economici prevăzuți la lit.a) și sunt validate de către R.A.R.;
c) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte și acestea sunt aflate în derulare, date referitoare la contractul de achiziție publică încheiat, respectiv lucrarea și părțile contractante. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;
d) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte aflate în derulare, numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor autopropulsate declarate de operatorii economici în contractul de achiziție publică (inclusiv forma de deținere: proprietate/închiriere/comodat etc.), precum și perioada/perioadele în care utilajele și echipamentele autopropulsate sunt utilizate, conform graficelor de execuție ale lucrărilor, potrivit contractului de achiziție publică. Aceste informații sunt încărcate în registru de către agenții economici în cauză.

 



Re: Știri, noutăți, perspective orex

DOCUMENT O nouă gafă la Transporturi: Ministerul lui Grindeanu anunță Parlamentul că se lucrează deja pe cel mai lung lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, deși contractul este departe de a fi semnat
O nouă gafă la Transporturi, de această dată chiar într-un document oficial, adresat Parlamentului sub semnătura lui Sorin Grindeanu, el însuși autorul mai multor gafe și confuzii. Într-un document transmis Camerei Deputaților, pe care l-a consultat Economedia, Ministerul Transporturilor face cinci erori pentru patru proiecte majore de infrastructură rutieră.

1. De departe, cea mai mare eroare se referă la lotul 3 al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești despre care Ministerul Transporturilor scrie că „se află în execuție” pentru 2022. În realitate, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai lung lot al Autostrăzii A 1 este departe de a fi semnat, termenul pentru depunerea ofertelor fiind amânat pentru luna viitoare. Important de menționat că termenul pentru proiectarea celor 37 de kilometri este de 14 luni, așadar în nicio interpretare a Ministerului de resort tronsonul Cornetu – Tigveni de pe A1 NU poate intra în execuție în 2022.
2. Secțiunea 2 a autostrăzii A1 Sibiu – Pitești nu este încă în proiectare, așa cum anunță Ministerul. Proiectarea poate începe de-abia după semnarea contractului cu turcii de la Mapa, probabil o chestiune de câteva zile.

3. Lotul 4 al Drumului Expres Craiova – Pitești (constructor UMB) încă nu este în execuție, ci în faza de proiectare. Este de așteptat ca antreprenorul român să înceapă lucrările cel mai târziu în această toamnă, dar în funcție de progresul de pe Lotul 2 (aproape finalizat) și Lotul 3 unde au recent au început lucrările.

4. Ministerul Transporturilor anunță că Lotul 1 al Autostrăzii de Centură A0 București Nord „este” în faza de proiectare. În realitate, lotul 1 (17,5 km) dintre Autostrada A1 București – Pitești și DN 1 (Corbeanca) încă NU are contract de proiectare și execuție semnat, procedura fiind contestată la CNSC.

5. „Autostrada Lugoj – Deva, secțiunea cu tunele, contractul este în faza de proiectare”, anunță Ministerul Transporturilor. Și în acest caz, contractul de proiectare și execuție încă nu a fost semnat, ci doar deblocată licitația.

Astfel, până la semnarea contractelor de proiectare și execuție se impune, totuși, o rezervă din partea Ministerului Transporturilor în legătură cu aceste proiecte descrise în răspunsul oficial la timpul prezent în proiectare sau execuție.
Ministerul Transporturilor a trimis documentul cu erorile pe care le-a identificat Economedia deputatului PNL de Cluj Radu Moisin, cu semnătura lui Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al Transporturilor și Infrastructurii.

Nu sunt primele gafe/confuzii la Ministerul Transporturilor. Sorin Grindeanu a vorbit despre „pasajul” Mihăilești în loc de Centura Mihăilești, a încurcat lungimea ciotului de Autostradă de lângă Târgu Mureș, contractele pentru DN 7 Bâldana – Titu sau termenele din studiile de fezabilitate pentru Autostrada Ploiești – Brașov și Craiova – Lugoj.

 


Go to page:  1  ... 41 42 43 44 45 46 47 48 49
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Știri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419396 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use