Cum arată noua „turbogiraţie” construită pe Centura Bucureşti la intersecţia de la Otopeni. Pe ce alte drumuri aglomerate ar trebui construite sensuri giratorii rapide

Compania de Drumuri a finalizat lucrările pentru construirea turbogiraţiei de la Otopeni, pe Centura Bucureşti Nord, sensul giratoriu rapid asigurând fluenţa circulaţiei pe un tronson unde cozile se întindeau pe mai mulţi kilometri. Practic, o turbogiraţie asigură trecerea liberă printr-o intersecţie în „T” pentru un sens şi cu regulile de prioritate în giraţie pentru sensul opus şi pentru cei care intră în intersecţie din drumul lateral, în cazul de la Otopeni, dinspre strada Gării Otopeni.
CNAIR a avut nevoie de aproape 5 ani pentru ca, de la un sens giratoriu provizoriu, amenajat din balize de plastic la intersecţia cu strada Gării Otopeni, să treacă la o sistematizare rutieră modernă, o turbogiraţie aşa cum există deja, tot pe Centură, la mică distanţă, la intersecţia cu tronsonul de autostrada urbană de pe A3 Bucureşti – Ploieşti.Regionala de Drumuri Bucureşti a realizat lucrările în regie proprie şi cu un cost de aproape 2 milioane de lei, şantierul a fost deschis la începutul lunii august cu promisiunea de finalizare la 1 octombrie, „la pachet” cu Pasajul de la Mogoşoaia şi reafacerea carosabilului pe tronsonul Mogoşoaia – Otopeni. Pasajul de la Mogoşoaia a fost dat în trafic cu o zi mai devreme, pe 30 septembrie, iar în urmă cu câteva zile s-au trasat şi marcajele pe tronsonul Mogoşoaia – Otopeni, pe noul strat de uzură.
Cozi uriaşe la sensurile giratorii de pe DN 1 Centura Ploieşti Vest
Un alt sector de Drum Naţional unde sensurile giratorii clasice nu mai fac faţă valorilor foarte mari de circulaţie este DN 1 – Centura Ploieşti Vest. Cozile de maşini şi camioane se formează zilnic, nu doar la sfârşit de săptămână sau în zilele libere de sărbători atunci când foarte mulţi turişti merg în staţiunile prahovene sau mai departe, spre Braşov. Intersecţia DN 1 – Centura Ploieşti Vest cu A3 este deja configurată cu această soluţie.
Totodată, sistematizarea modernă cu turbogiraţie ar putea să fie aplicată şi la alte descărcări din autostradă în Drumurile Naţionale cu ar fi intersecţia de la Boiţa pe DN 7 Valea Oltului, unde se termină primul lot al autostrăzii A1 Sibiu – Piteşti.

Licitația pentru finalizarea modernizării sectorului A1- DN 7 al centurii București a fost publicată în SEAP

Marți, 26.10.2021, C.N.A.I.R. S.A. a încărcat în SICAP, în vederea verificării de către ANAP, documentația de atribuire pentru contractul de achiziție publică „Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1 - DN 7 și DN 2 – A2: Lot 1: sector A1 (55+465)- DN7 (km 64+160)- Rest de executat”.
Proiectul constă în finalizarea lucrărilor de modernizare a sectorului A1(55+465) - DN7 (km 64+160) al Centurii București.
Durata contractului este de 48 luni:12 luni perioada de execuție a lucrărilor și 36 de luni perioada de garanție a lucrărilor.

Pasajele de pe Centura Bucureşti : Se montează tablierul metalic la sol, la pasajul Berceni/Se termină forarea piloţilor la Pasajul Popeşti – Leordeni, cel mai greu sens giratoriu suspendat

Constructorul pasajului de la Berceni, a început asamblarea tablierului metalic, la sol, tablier care va avea o greutate totală de 1400 de tone. Piesele metalice care compun acest tablier au început să fie livrate pe şantier în urmă cu trei săptămâni iar în paralel se montează predalele la rampele care asigură legătura cu direcţiile Jilava, Popeşti – Leordeni şi Berceni, a anunţat, după o verificare pe şantier, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu : ,,𝗔 𝗶𝗻𝗰𝗲𝗽𝘂𝘁 𝗮𝘀𝗮𝗺𝗯𝗹𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗮𝗯𝗹𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗺𝗲𝘁𝗮𝗹𝗶𝗰 𝗹𝗮 𝘀𝗼𝗹, 𝗹𝗮 𝗽𝗮𝘀𝗮𝗷𝘂𝗹 𝗕𝗲𝗿𝗰𝗲𝗻𝗶
-Au început forajele pentru realizarea piloților necesari ultimei rampe a pasajului, respectiv rampa de urcare/coborâre spre București.
-S-a finalizat montarea predalelor la rampa de urcare dinspre Jilava și la rampa de coborâre spre Popești-Leordeni și a început montarea acestora la rampa de urcare/coborâre dinspre Berceni.
-Continuă realizarea suprastructurilor la pilele deja executate pe zona inelului central.
-Continuă devierea utilităților, iar la bazinul de retenție a apei pluviale în zona DJ401 s-au finalizat armarea și turnarea plafonului. “ a precizat Scrioşteanu.
Contractul pentru proiectarea şi execuţia sensului giratoriu suspendat de la Berceni a fost semnat cu constructorul roman Trameco ( Selina) în martie 2019, lucrările au început în vara anului trecut iar şantierul a ajuns acum la un stadiu fizic de execuţie de aprox. 35 %. Deschiderea pasajului care costă 146 milioane lei este estimată pentru toamna anului viitor.
Pasajul de Olteniţa, cel mai scump sens giratoriu suspendat de pe Centura Capitalei

Pas important şi pentru Pasajul de la Popeşti – Leordeni (Olteniţa) cel mai scump sens giratoriu suspendat în lucru, pe Centură. Luna  viitoare se vor finaliza forajele pentru toţi piloţii (stâlpii de beton armat care consolidează terenul şi preiau greutatea construcţiei). La Popeşti – Leordeni sunt 372 de piloţi foraţi care susţin pilele şi culeele celui mai dificil pasaj de pe Centură,  a mai anunţat secretarul de stat. Contractul pentru proiectarea şi execuţia sensului giratoriu suspendat de la Olteniţa a fost semnat cu constructorul italian Itinera în iunie 2019, pentru 170 de milioane lei. Stadiul fizic al şantierului este de 32 %, potrivit CNAIR iar deschiderea estimată pentru octombrie- noiembrie 2022.Pe centura Bucureşti Sud, atât la Berceni cât şi la Popeşti –Leordeni carosabilul se lărgeşte la 4 benzi în zona noilor sensuri giratorii suspendate. Alte două pasaje sunt în lucru la Domneşti şi Cernica, podul de la Cernica fiind cel mai întârziat şantier de pe Centura Bucureşti.

Centura Bucureşti: Circulaţie deviată până la sfârşitul anului viitor pentru lucrări la pasajul Popeşti Leordeni, cel mai greu sens giratoriu suspendat de pe Centură

Circulaţia pe Centura Bucureşti va fi dirijată pe noile bretele în zona şantierului de la pasajul suprateran Popeşti-Leordeni, la intersecţia cu Drumul Naţional 4 Bucureşti – Olteniţa. Resistematizarea circulaţiei va fi valabilă de sâmbătă, ora 10 00 până la sfârşitul anului viitor când, potrivit contractului va fi recepţionat sensul giratoriu suspendat, cel mai scump pasaj de pe centură (pasajul este proiectat ca un ovoid). Constructorul a amenajat şi noi treceri la nivel cu inelul feroviar al Capitalei pentru şoferii care schimbă direcţia de mers de pe centură către DN 4. Devierea şoferilor se va aplica pentru toate direcţiile, atât pe Centură cât şi pe DN 4 şi sunt necesare pentru montarea şi ridicarea tablierului metalic, anunţă Compania de Drumuri : ,,Sâmbătă, 04.12.2021, începând cu ora 10:00, se vor institui restricții de circulație pe Centura București în zona lucrărilor la pasajul Olteniței – Popești Leordeni, respectiv contractul de ”Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului București Sud între A2, km 23+600 și A1, km 55+520 – Lot 1: Amenajare nod rutier DN CB – DN 4 (Oltenița) km 29+500 – km 33+190”. Restricțiile vor fi instituite pentru perioada 02.12.2021 – 01.12.2022. Restricțiile de circulație se impun pe fondul lucrărilor care se desfășoară pe șantier, respectiv asamblarea tablierului metalic. Până în prezent, au fost montate grinzile de beton pe 5 deschideri, aferente rampelor de urcare dinspre Berceni și coborâre spre Glina.” a transmis CNAIR.

Contractul pentru proiectarea Pasajului de la Popeşti – Leordeni (Olteniţa) a fost semnat în vara anului 2019 cu Itinera Spa, un constructor din Italia pentru 170 de milioane lei, lucrările au început în vara anului trecut iar termenul contractual este septembrie 2022. În prezent, stadiul fizic de execuţie este de aprox. 35 %.Alte trei pasaje sunt în lucru pe Centura Bucureşti : pentru tronsonul de Nord, podul de la Cernica, pe segmentul cuprins între DN 2 şi A 2, cel mai întârziat şantier de pe Centură (12 %) , iar pe semi inelul sudic, sensurile giratorii de la Domneşti (48 % stadiu fizic) respectiv Berceni (38 %), ambele obiective urmând să fie deschise circulaţiei la sfârşitul anului viitor.

CNAIR a stabilit firma de proiectare pentru reconfigurarea intersecţiilor periculoase/Un prim pas pentru ca centura să devină arteră urbană

Compania de Drumuri a desemnat asocierea Asocierea GRAFIC TENDS SRL / SVL PROEC SRL câştigătoarea licitaţiei pentru studiul de fezabilitate care va da soluţiile tehnice necesare creşterii siguranţei rutiere pe Centura Bucureşti, la licitaţia lansată în august fiind primite două oferte. Este vorba despre întregul inel al Centurii (aprox. 72 km.) pentru care sunt necesare măsuri de reamenajare modernă a intersecţiilor principale şi măsuri pentru reducerea riscului de accidente. Pentru cele două loturi, Nord şi Sud, proiectantul a avut o ofertă de 6,3 milioane lei. Contractele pot fi semnate doar dacă nu se depun contestaţii, a transmis CNAIR : ,, Prin elaborarea studiilor se vor identifica măsuri de sporire a siguranței traficului pe Centura rutieră existentă a Municipiului București, care vor conduce și la creșterea capacității de transport a infrastructurii rutiere în zona de sud și de nord. Semnarea contractelor de achiziție publică va fi posibilă după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații și respectiv după soluționarea contestațiilor/plângerilor formulate în cadrul procedurilor de atribuire.” – comunicat CNAIR. Proiectul prevede amenajarea modernă a intersecţiilor de la Ştefăneşti, Tunari, Glina şi Splaiul Unirii, iar pentru sectorul de sud, tronsonul dintre DN 5 Jilava şi Autostrada Soarelui va fi lărgit la 4 benzi. Foarte important – pe semi-inelul sudic, între DN5 și A2 (rămas restant pentru modernizare), șoseaua va fi lărgită de la 2 la 4 benzi, iar acest proiect este inclus și el în licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate.

Proiectul va presupune amenajarea modernă a intersecțiilor de pe DNCB de la:

– Ștefănești,
– Tunari,
– Splaiul Unirii,
– DC13 (Strada Leordeni).

,,Studiul de fezabilitate va analiza și felul în care drumul național de centură a Capitalei poate fi interconectat cu proiectele adiacente, gestionate de autoritățile locale sau centrale (spre exemplu, parcări park & ride sau platforme multimodale), astfel încât să existe o viziune integrată a transportului în zona București-Ilfov”, preciza, în august fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă. Studiul de Fezabilitate va da şi soluţiile tehnice pentru ,,urbanizarea” Centurii şi legătura prin Drumurile Radiale cu viitoarea Autostradă de Centură A 0. După finalizarea completă a Autostrăzii A0 (2024-2025), actuala centură va deveni arteră urbană şi ar putea fi transferată la Primăria Capitalei (n.r. traseul este aproape complet în judeţul Ilfov)

CNAIR a semnat contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate necesare identificarii de masuri de sporire a sigurantei traficului pe DNCB

Marți, 08.02.2022, C.N.A.I.R. S.A. a semnat contractele având ca obiect “Elaborare Studiu de Fezabilitate - Identificare măsuri de sporire a siguranței traficului pe Centura existentă a Municipiului București, inclusiv îmbunătățirea unor intersecții de pe DNCB, Sector I cuprins între A1 (km 55+520 - DN 1 km 71+490 / 0+000) - A2 (km 23+600)” și “Elaborare Studiu de Fezabilitate - Identificare măsuri de sporire a siguranței traficului pe Centura existentă a Municipiului București, inclusiv îmbunătățirea unor intersecții de pe DN CB, Sector II cuprins între A2 (km 23+600) și A1 (km 55+520)”, cu ofertantul declarat câștigător, respectiv ASOCIEREA S.C. GRAFIC TENDS S.R.L. - S.C. SVL PROEC S.R.L.

Valoarea contractului de servicii pentru Sectorul I este de 3.331.930,00 lei fara TVA.

Valoarea contractului de servicii pentru Sectorul II este de 3.008.558,00 lei fara TVA.

Sursa de finanțare: Fonduri Europene Nerambursabile.

Durata contractului este de 15 luni, pentru cele 2 contracte de servicii, astfel:

Studiu de fezabilitate: 10 luni de la data de începere;

Documentația suport pentru Asistență Tehnică acordată Beneficiarului pentru depunerea și susținerea Aplicației de Finanțare - 14 luni de la Data de Începere;
Documentația Tehnică (parte integrantă din documentația de atribuire) a contractului/contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru Asistența Tehnică acordată Beneficiarului, precum și documentele aferente perioadei cuprinse între momentul publicării Anunțului/Anunțurilor de Participare și termenul/termenele limită de depunere a ofertelor - 14 luni de la Data de Începere

Prin elaborarea studiilor se vor identifica măsuri de sporire a siguranței traficului pe Centura rutieră existentă a Municipiului București, care vor conduce și la creșterea capacității de transport a infrastructurii rutiere în zona de sud și de nord.

Orbitalele Bucureștiului : italienii de la Rizzani au câștigat un contract de peste 500 milioane de lei pentru modernizarea Centurii București Sud între A 1 și Jilava. Pasaje subterane la intersecțiile Bragadiru și Măgurele

Asocierea italo -română RIZZANI DE ECCHER S.p.a. (lider) – S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. (asociat) a câștigat licitația pentru modernizarea tronsonului dintre Autostrada A 1 și DN 5 (Jilava), un contract de peste o jumătate de miliard de lei, fonduri europene. Tronsonul Chiajna-Jilava are o lungime de 14 kilometri, proiectul prevede pasaje la intersecțiile de la Bragadiru, Măgurele și Jilava iar termenul de realizare este de 36 de luni din care 12 pentru proiectare și 24 pentru execuție. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a anunțat oferta asocierii și anume 504 milioane de lei, mult sub valoarea estimată de CNAIR : 638-758 milioane lei având în vedere că vor fi construite și două pasaje Subterane la Bragadiru și Măgurele pe care CNAIR le descrie ca având o ,,complexitate ridicată”

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu a explicat cum vor fi amenajate intersecțiile principale :

În premieră vor fi realizate intersecții pe 3 niveluri : subteran, la nivel și suprateran :
Amenajare intersecții:
➡️ Intersecție Centura București – DN5 (inclusiv reabilitarea pasajului peste DN5)
➡️ Pasaj subteran pe CB km 44+725 – DC18 (Măgurele)
➡️ Intersecție Centura București – DC20 (Vârteju) și Cazarma Măgurele km 46+040
➡️ Intersecție Centura București – DN6 (Alexandria)
La licitația lansată în ianuarie 2021 au depus oferte șase constructori :
– Asocierea: STRACO HOLDING S.R.L (lider) – TANCRAD S.R.L – COSEDIL SPA
– Asocierea DRUM ASFALT S.R.L. (lider) – S.C. OPR ASFALT S.R.L. (asociat 1) – OBRAS PUBLICAS Y RAGADIOS S.A. (asociat 2) – ILGAZ INSAAT TICARET A.S. (asociat 3)
– Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.S (Turcia)
– Asocierea DOGUS INSAAT VE TICARET A.S. – ELECTROGRUP S.A.
– Asocierea RIZZANI DE ECCHER S.p.a. (lider) – S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. (asociat)-
-Trace Group Hold

Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă explica în vara anului trecut că acest proiect este inclus în pachetul ,,Orbitalele Bucureştiului” : ,,Este încă unul dintre proiectele din pachetul mare de 1,7 mld euro (“Orbitalele Bucureștiului”) la a cărui finanțare am lucrat încă din anul 2016. Proiectul are o valoare estimată de aprox. 700 de milioane de lei și cuprinde denivelarea intersecțiilor de la DN6 (Bragadiru), DN5 (Giurgiu), DC18 (Măgurele). ”

Lăţimea platformei drumului trebuie să fie de 18 metri din care 3,5 metri pentru fiecare dintre cele patru benzi de circulaţie şi o zonă mediană de 1,5 metri.

Italienii de la Itinera finalizează montarea grinzilor la pasajul de la Popești – Leordeni, cel mai greu sens giratoriu suspendat dintre cele trei în execuție

Lucrările la pasajul de la Popești – Leordeni (Oltenița), cel mai greu sens giratoriu suspendat de pe Centura București Sud, sunt în grafic, constructorul italian Itinera Spa urmând să termine săptămâna viitoare montarea celor 73 de grinzi necesare podului, a anunțat luni, după o verificare pe șantier, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu.

Spre deosebire de girațiile suspendate de la Domnești și Berceni, pasajul de la intersecția Centurii București cu Drumul Național 4 București – Oltenița va avea forma unui ovoid, de unde și valoarea mult mai mare a lucrării, 170 de milioane de lei (n.r podurile de Domnești și Berceni costă 100, respectiv 140 milioane lei).

Lucrările au început în august 2020 și ar trebui să se termine cel mai târziu în decembrie, graficul de execuție fiind de aproximativ 45%, cu o mobilizare bună a constructorului pe șantier.

„Cel mai mare și complex pasaj care se află în construcție pe Centura Bucureștiului, respectiv Pasajul Olteniței Popești-Leordeni este în grafic
– Săptămâna trecută s-au montat încă 14 grinzi de beton, pe primele deschideri ale rampelor de urcare/coborâre dinspre #București și de urcare/coborâre dinspre Oltenița.
– Iar săptămâna viitoare vor fi montate ultimele 14 grinzi dintre cele 73 necesare pasajului.
– Continuă să sosească în șantier elementele necesare tablierului metalic al pasajului, care sunt asamblate la sol.
– Continuă realizarea infrastructurii pentru dublarea la 4 benzi a DN4 spre #Oltenița, precum și lucrările pentru dublarea la 4 benzi a Centurii Bucureștiului spre Berceni”, a explicat secretarul de stat.
Pe șantierul de la Popești Leordeni circulația este deviată pe bretele nou amenajate pentru că asamblarea tablierului metalic se face la sol.
Cel mai avansat pasaj de pe întreaga Centură este cel de la Domnești, peste 60% stadiu fizic în timp ce pe sectorul de Nord, pasajul de la Cernica de-abia depășește 10%, deși ar fi trebuit deja să fie dat în trafic.

Ministerul Transporturilor ține „pe aparate” un contract care trebuia reziliat de cel puțin un an: Pasajul de la Cernica și modernizarea Centurii București între DN 2 și Autostrada Soarelui sunt la 17%, deși trebuiau să fie gata de anul trecut

Ministerul Transporturilor ține ,,pe aparate” un contract care trebuia reziliat încă de anul trecut : proiectul Pasajului de la Cernica inclus în contractul de modernizare de pe tronsonul DN 2- A 2 de pe Centura actuală București Nord. Constructorul Tirrena Scavi a început lucrările în mai 2020 cu termen de finalizare august 2021 ( n.r termen nerealist pentru lucrări sub trafic), dar șantierul a ajuns la doar 17 % a anunțat marți, după o vizită pe șantier secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Termenul de 16 luni este nerealist pentru lărgirea centurii pe 11 kilometri, construirea unui pasaj la Cernica și lărgirea/consolidarea altor pasaje de pe traseu pentru firma confruntată cu probleme financiare. Despre evoluția lentă a șantierului, Economedia a scris și aici. Una dintre explicațiile lipsei de măsuri din partea ministerului ține de alte două șantiere ale Constructorului : Centura Timișoara Sud și primul lot al Drumului Expres Craiova-Pitești, ambele de asemenea, în mare întârziere.

Pe lângă problema majoră, lipsa de mobilizare a antreprenorului din Italia, pe șantier a fost găsită și muniție din al Doilea Război Mondial, a transmis Scrioșteanu : Ne-am confruntat cu o situație riscantă, în timpul executării lucrărilor, pe șantierul Centurii Bucureștiului, între DN2 și A2, unde a fost găsită muniție din cele două războaie mondiale. Au fost chemate imediat echipajele Poliției Române și ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pentru preluarea și neutralizarea muniției de război. Execuția lucrărilor a fost îngreunată și de demolarea construcțiilor existente pe culoarul de expropriere de pe Centura Bucureștiului, de procesul de relocare a utilităților, a comunicațiilor și a rețelelor de gaz și electrice, dar și din cauza infrastructurii CFR existentă pe acest tronson. O altă cauză importantă a întârzierilor este slaba mobilizare a antreprenorului, care nu a găsit soluții de pregătire a șantierului, în condițiile care să permită o evoluție bună a lucrărilor. În acest moment se execută lucrări de terasamente, rigole carosabile, relocarea fibrei optice, apă și canal, lucrări de demolare a construcțiilor existente pe coridorul expropriat, descărcări arheologice și deblocarea suprafețelor expropriate. În prezent, stadiul lucrărilor la acest proiect este de 17,2%.Este o prioritate recuperarea timpului pierdut. ”

Secretarul de stat care răspunde de proiectele de infrastructură din zona Capitalei a amenințat constructorul cu penalizări și a promis că va merge în fiecare lună pe șantier.

Pe de altă parte și CNAIR este vinovată de întârziere pentru că a pus constructorului un proiect tehnic cu probleme :
„Aici au fost o serie de probleme cu relocarea utilităților, pentru că la faza de proiectare din 2012-2013 au fost identificate circa 60 de poziții de rețele care erau pe amplasamentul șantierului. După ce am predat șantierul constructorului și s-au făcut toate sondajele în teren, au fost identificate în total 270 de poziții de rețele care trebuie relocate sau protejate. Am avut surpriza de a constata că și în zonele în care deja se lucrase în perioada 2014-2015, unde Centura s-a lărgit deja la patru benzi (de exemplu, zona unității militare), utilitățile nu au fost relocate și s-a asfaltat peste cablurile care alimentează unitatea militară. Așadar, aici urmează o serie de relocări și refacerea graficului de execuție a lucrării, în conformitate cu situația din teren”, spunea în aprilie 2021 pentru Jurnal de Ilfov, Ionel Scrioşteanu, secretar de Stat în Ministerul Transporturilor. Cu un asemenea progres redus pe şantier este greu de crezut că până la finalul anului viitor întreg proiectul poate fi terminat.

Cel mai greu pasaj de pe Centura București Sud : s-a terminat montarea tablierului metalic la Pasajul Popești -Leordeni/Sensul giratoriu suspendat ar putea fi deschis în decembrie

Pas important pe șantierul Pasajului de la Popești -Leordeni, cel mai dificil pod în lucru pe Centura București Sud. Constructorul Itinera Spa (Italia) a finalizat montarea tablierului metalic, una dintre cele mai dificile etape ale realizării ovoidului suspendat care costă 170 de milioane de lei, a anunțat după o nouă verificare pe șantier, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Este cele mai scump pasaj de pe Centura București Sud, lucrările au ajuns la 56 % stadiu fizic de execuție, iar oficialii din transporturi promit deschiderea circulației până la sfârșitul anului. Pentru asamblarea pieselor metalice care compun tablierul și montarea lor pe piloni circulația la intersecția de la Popești-Leordeni (Oltenița) a fost resistematizată încă din decembrie 2021, cozile formate fiind zilnic, pe mai mulți kilometri. În zona intersecției de la Popești-Leordeni ( DN 4 București-Oltenița) centura va fi lărgită la 4 benzi pe aproape 4 kilometri, la fel ca pentru pasajul de la Berceni.

După montarea girației centrale constructorul lucrează acum la racordarea rampelor  :
,,Tot tablierul metalic, aferent girației centrale a Pasajului Olteniței -Popești Leordeni a fost montat :
De asemenea, pe pilele deja ridicate, au fost montate și racordările către rampele de urcare/coborâre spre și dinspre Berceni. Continuă asamblarea la sol a elementelor de tablier metalic pentru racordarea, la inelul central, a celorlalte rampe ale pasajului. După ce s-au montat toate grinzile de beton pe rampa de urcare/coborâre spre/dinspre București și pe rampa de urcare/coborâre spre/dinspre Olteniței, s-au montat predalele, iar pe rampa spre/dinspre București a început și realizarea armăturii pentru placa de suprabetonare. Se lucrează la grinzile de coronament pe toate rampele pasajului. Continuă realizarea infrastructurii pentru dublarea la 4 benzi a DN4 spre Oltenița, precum și lucrările pentru dublarea la 4 benzi a Centurii Bucureștiului spre Berceni, unde pe primul km a fost și turnat asfaltul pentru devierea traficului.” a transmis secretarul de stat.

S-a semnat contractul de proiectare şi execuţie pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Bucureşti Sud între A1 si DN 5

Marți, 05.07.2022, CNAIR a semnat contractul de proiectare şi execuţie „Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între A1 (km 55+520) și DN 5 (km 40+000) - Lot 2 Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între km 54+700 si DN5 (km 40+000)”, cu Asocierea RIZZANI DE ECCHER S.P.A. (lider de asociere)- S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. (asociat).

Valoarea contractului este de 504.112.836,73 Lei fără TVA.
Sursa de finanțare este asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile - programul POIM.
Durata contractului este de 36 luni, din care, 12 luni perioada de proiectare și 24 luni perioada de execuție a lucrărilor.
Perioada de garanție  este de 120 de luni.
În cadrul contractului vor fi realizate 3 structuri de complexitate ridicată, dintre care 2 pasaje subterane, prevăzute cu o lungime de peste 600 de m.
Amintim că obiectivul de lărgire a DNCB este integrat în cadrul proiectului “Dezvoltarea unei rețele interne de infrastructură rutieră pentru zona orbitală a Municipiului București”.
În prezent, sectorul Centurii rutiere a Municipiului București Sud, între km 54+700 și km 55+520, este de tip drum național cu 2 benzi de circulație (câte una pe fiecare sens) și prin acest contract se va realiza lărgirea drumului la 4 benzi de circulație, câte două benzi pe fiecare sens.

Parcă am văzut un film prost cu americanii din anii '50 construind mega-pasaje.

Din pacate asta e situatia - inelul de centura al Bucurestiului a fost prost proiectat de la inceput - daca ar fi lasat 130m intre inelul CF si inelul auto nu am fi avut nevoie de fantasmagoriile astea - pasaj peste CF (sau peste CF si DNCB) si giratorii largi ar fi permis o oarecare fluiditate a traficului LOCAL, cu conditia existentei unei rute alternative de tranzit - ceea ce acum numim A0 si inca e la stadiul de santier. In situatia actuala si fara posibilitatea de a muta strada numita actualmente centura/DNCB sau inelul de CF (serios!? asta mai bine l-ar dubla si folosi ca ruta de transport rapid din localitati limitrofe), ai nevoie de dubiosenii din astea.

Eu nu vad alta varianta pentru ca (1) traficul nu il vei reduce descurajand -- singurul efect al "descurajarii" sunt blocaje mai mari si pentru ca (2) la valorile actuale de trafic nu poti dezvolta deloc zona, in conditiile unui oras deja foarte aglomerat. Realist vobind actualul DNCB ar trebui sa fie pe 3 nivele la toate intersectiile sale cu drumurile importante, ca orice oras in care transportul auto personal e ceva firesc. Giratoriile ar trebui sa fie utilizate doar pentru schimbul de directie, nu pentru traifcul de tip tranzit (mers inainte). Suntem momentan la nivel de anii 90 cu infrastructura bucurestiului (care in anii 90 era cu vreo 30 de ani in urma in ceea ce priveste centura). Compar cu alte metropole europene cu peste un milion de oameni. Inclusiv Amsterdam si Haga au niste centuri exemplare (la ei chiar pe 4 niveluri, ca altfel nu au loc si traseele de bicicleta/pietoni).