Pas important pentru operaţionalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR), noua companie care va construi autostrăzi: statutul CNIR a fost publicat în Monitorul Oficial. Practic, se mai parcurge o etapă pentru separarea activităţii Companiei de Drumuri aşa cum a fost propusă încă din vremea Guvernului Cioloş: o Companie care administrează reţeaua de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR), respectiv o companie responsabilă cu noile proiecte de infrastructură rutieră (CNIR).
Statutul CNIR a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 815 din 25 august 2021 şi prevede, pe lângă noi investiţii, şi lucrări în regie proprie.
Statutul Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere:
„C.N.I.R. are ca obiect principal de activitate:
– proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, executarea lucrărilor de remediere pe perioadele de garanţie tehnică până la data predării către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. (C.N.A.I.R.) a autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor naţionale, variantelor ocolitoare, precum şi a altor elemente de infrastructură rutieră care fac parte din structura rutieră, astfel cum acestea sunt aprobate prin documentele strategice la nivel naţional sau fac obiectul unor decizii ale autorităţilor publice naţionale în domeniul transporturilor;
– executarea de lucrări în regie proprie de natura celor prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat şi al achiziţiilor publice. Pentru aceste categorii de lucrări C.N.I.R. va organiza evidenţă contabilă distinctă în condiţiile legii;
– executarea lucrărilor în regie proprie, pentru care există piaţă concurenţială, care poate avea loc în situaţii excepţionale, cu caracter de urgenţă, atunci când este necesară asigurarea implementării unui proiect pe baza unei analize de necesitate sau în situaţia în care, pe baza unui studiu de rentabilitate, rezultă că pentru statul român este mai eficientă executarea acestor lucrări în regie proprie”.
La cinci ani de la Ordonanţa de Urgenţă pentru înfiinţarea Companiei de Investiţii Rutiere, Parlamentul vota Legea pentru noua Companie, iar ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă făcea în primăvară un apel public pentru depunerea de CV-uri şi dădea asigurări că vor fi recrutaţi profesionişti, iar sursa de finanţare va fi şi din rovinietă: „Noua companie va veni să consolideze resursa umană din sistem: oamenii profesionişti, experţii, managerii de proiect, inginerii și proiectanţii care să gestioneze aceste proiecte şi să se asigure că se livrează la timp. Nu înființăm o nouă companie care să consume bani publici din bugetul de stat în plus. Sursa de finanțare a CNIR va fi o cotă parte din veniturile realizate prin rovinietă”.
Directorul General al CNIR este numit de Consiliul de Administraţie, va avea contract de mandat şi poate fi unul dintre administratori, dar nu poate fi, totodată, şi preşedintele CA. Procedura de selecţie de desfăşoară conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Personalul CNIR (estimat la aproximativ 400 de salariaţi) este angajat numai prin concurs organizat pe baza unui Regulament aprobat de Consiliul de Administraţie, la propunerea Directorului General.
Primul act normativ pentru reorganizarea Companiei de Drumuri, pe atunci CNADNR, a fost în 2015 (n.r., în Guvernul Cioloş, unde Cătălin Drulă era consilier pe teme de infrastructură) când, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, a fost prevăzută reorganizarea Companiei şi separarea activităţilor în cea de administrare respectiv investiţii şi construirea de autostrăzi.

Compania de Drumuri vrea să construiască 13 noduri rutiere noi pe sectoarele de Autostradă dintre Bucureşti – Piteşti, Sibiu – Deva, Bucureşti – Constanţa (A2), Autostrada Transilvania (A3), dar şi pe alte două autostrăzi, care urmează să fie construite: A0 Centura Bucureşti şi A7 Autostrada Moldovei.
Pentru realizarea nodurilor rutiere a fost scos la licitaţie un contract cu o valoare cuprinsă între 5,6 şi 6,6 milioane de lei pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, durata contractului fiind de 17 luni.
Potrivit caietului de sarcini cele 13 noduri rutiere vor fi amplasate pe:
Autostrada A0 Centura Bucureşti Nord, nod Pantelimon km. 48 (sector contractat UMB)
Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, nod Ungureni km. 51
Autostrada A1 Orăştie – Deva, nod Şibot km. 327
Autostrada Soarelui A2, Feteşti – Cernavodă nod Ovidiu km. 146
Autostrada Soarelui A2, Feteşti – Cernavodă nod Dunărea km. 157
Autostrada Soarelui A2, Cernavodă – Constanţa nod Peştera km. 181
Autostrada Transilvania A3, Câmpia Turzii – Gilău, nod Ciurila km. 33
Autostrada Transilvania A3, Poarta Sălajului – Nuşfalău, nod Românaşi km. 26 (sector în execuţie)
Autostrada Transilvania A3, Ogra – Câmpia Turzii, nod Luduş, km. 18 (lot STRACO relicitat)
Autostrada Transilvania A3, Câmpia – Turzii Gilău, nod Sănduleşti, km. 17
Autostrada Transilvania A3, Mihăeşti – Suplacu de Barcău, nod Crasna km. 52 (sector în execuţie)
Autostrada Moldovei – A7 nod de descărcare la Dumbrava după conexiunea A7 cu A3 (sector în licitaţie pentru execuţie)
Autostrada Moldovei – A7 nod de încărcare/descărcare la Adjud (sector în pregătire SF şi PT).
Cele 13 noduri rutiere vor fi realizate în judeţele:  Ilfov, Argeş, Alba, Constanţa, Cluj, Sălaj, Mureş, Prahova şi Vrancea.
Nodurile rutiere amenajate inclusiv la cererea comunităţilor locale şi în zonele dezvoltate ulterior deschiderii tronsoanelor de autostradă sunt utile pentru reducerea consumului de carburant, implicit a poluării şi prevenirea accidentelor de circulaţie pe fondul pătrunderii pe contrasens. Şoferii care ratează breteaua de ieşire de pe autostradă, pentru a nu mai parcurge 20 – 30 de kilometri până la următorul EXIT, circulă pe contrasens, situaţie foarte periculoasă pentru participanţii la trafic.
CNAIR a semnat, în mai, contractele pentru proiectarea a trei noduri rutiere noi pe A1, A2, şi A3, cele trei autostrăzi care pornesc din Bucureşti. Astfel, pe Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, noul nod rutier este prevăzut în judeţul Dâmboviţa la Ioneşti, kilometrul 73 la intersecţia cu DJ 702 F care merge la Găeşti. Pe A2 – Autostrada Soarelui, CNAIR va face un alt nod în judeţul Călăraşi, zona localităţii Dragoş Vodă, km 90, intersecţia cu DJ 306 care duce în municipiul Călăraşi. Este o ieşire de pe autostradă foarte utilă, între Lehliu şi Drajna, pe aproximativ 40 de kilometri nefiind alte bretele. A treia descărcare nouă se proiectează pe Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti la Gruiu în judeţul Ilfov, km 36, intersecţia cu DJ 101 C care asigură legătura cu zona Snagov.

Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, vineri, 17 iulie 2021, la prânz, Mariana Ioniță a fost demisă din funcția de director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Documentul prin care a fost demisă intră în vigoare cu data de 22 septembrie 2021.
Marianei Ioniță i s-a reproșat că, după licitația pentru autostrada Ploiești-Buzău, care a avut loc săptămâna trecută, ea l-a informat cu prioritate despre participanți pe fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, în loc să îi informeze pe actualul ministru interimar și pe secretarul de stat care a preluat cele mai multe prerogative la MTI.
Așa se face că Dan Vîlceanu, ministrul interimar al Transporturilor, și Ionel Scrioșteanu, secretarul de stat care a preluat cea mai mare parte a atribuțiilor ministrului, au aflat informații despre licitație din declarațiile de presă ale lui Cătălin Drulă.
Mai mult, fostul ministru Drulă a apărut la B1 TV și l-a criticat vehement pe noul președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR, Cristian Pistol.
Furios, vineri, 17 septembrie 2021, la prânz, Pistol a chemat-o pe Mariana Ioniță și i-a cerut să își dea demisia.
Pentru că se baza pe sprijinul unor firme de construcții și politicieni pe care i-a "servit", Ioniță a refuzat să renunțe de bunăvoie la scaunul de director general.
După o discuție cu Pistol, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a demis-o pe Mariana Ioniță, cu data de 22 septembrie 2021.
Cătălin Drulă a fost criticat în nenumărate rânduri că nu a făcut mare lucru la Ministerul Transporturilor dar își arogă meritele pentru proiectele pornite înaintea mandatului său. El a încercat să răspundă acestei acuzații în emisiunea de la B1 TV pe care o puteți vedea mai jos.
Cristian Pistol, consilierul premierului Florin Cîțu pe probleme de infrastructură, a fost numit, pe 16 septembrie 2021, președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR.
El pare să fie favorit în cursa pentru stabilirea succesorului Marianei Ioniță pe funcția de director general al CNAIR.

Consiliul de Administraţie pe care l-a convocat astăzi Ministerul Transporturilor urmează să decidă revocarea Marianei Ioniţă de la conducerea Companiei de Drumuri (CNAIR) şi înlocuirea acesteia cu inginerul Cristian Pistol, consilierul premierului pentru infrastructură, potrivit surselor Economedia.
Pistol, care a ocupat anul acesta şi poziţia de şef peste autostrăzi, a fost numit recent administrator al CNAIR. Revocarea Marianei Ioniţă, programată iniţial pentru săptămâna trecută, a fost amânată pentru astăzi, nu întâmplător, ci pentru a se tranşa alegerile de la PNL.
În cărţi pentru o funcţie importantă, respectiv preşedinte al Consiliului de Administraţie sau director general adjunct, este Bogdan Pascu, un apropiat al lui Dan Voiculescu, acum membru în CA şi fost şef al Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizarea proiectelor de investiţii în infrastructură, înfiinţat de Guvernul Dăncilă.

Componenţa noului CA de la CNAIR este următoarea:
1 .Gabriela Ferencz, prelungire de mandat
2. Alexandru George Popescu, prelungire de mandat
3. Ion Lixandru, prelungire de mandat
4. Bogdan Pascu
5. Cristian Ovidiu – Cătălin Pistol, numit după demisia lui Cătălin Drulă pentru o perioadă de 4 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 6 luni.

Mariana Ioniţă, inginer de construcţii civile, a fost numită la conducerea CNAIR în februarie 2020 în mandatul fostului ministru Lucian Bode şi la recomandarea lui Ludovic Orban (şi el fost ministru al transporturilor în 2007 şi 2008), venind de pe o funcţie de conducere din Ministerul Transporturilor: director al Direcţiei Reglementări Tehnice şi Autorizaţii de Construire.
De remarcat că Ioniţă a lipsit de la unele evenimente organizate în campania electorală de la sfârşitul anului trecut (de exemplu redeschiderea Podului peste Argeş de pe DN 5, unde au fost Orban şi Bode. Podul nici nu a fost recepţionat).

Printre principalele obiective ale mandatului menţionăm încurajarea firmelor româneşti şi a constructorilor autohtoni, inclusiv prin burse acordate studenţilor de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Facultatea de Căi Ferate Drumuri şi Poduri (CFDP).

Pe de altă parte, au fost şi nereuşite: în vara anului trecut CNAIR a lansat licitaţia pentru construirea centurii Comarnic la profil de autostradă (având la bază o documentaţie prea veche, din 2008), iar în ianuarie licitaţia a fost anulată pentru a include centura în contractul pentru întreaga autostradă Ploieşti – Braşov.

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Solicitant, a elaborat și depus in data de 28.09.2021, Aplicația de Finanțare pentru proiectul Implementarea unui ansamblu de masuri pentru sporirea nivelului de siguranta rutiera pe infrastructura rutiera Autostrada A2 si Autostrada A4 în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil si eficient, Obiectiv Specific OS 2.5 Apel de proiecte ce vizeaza crestereagradului de siguranta si îmbunatatirea conditiilor de mediu pe toate modurile de transport - proiecte noi de investitii, Operațiunea- Cresterea gradului de siguranta si securitate pe toate modurile de transport si reducerea impactului transporturilor asupra mediului.
Obiectivul general al proiectului este cresterea gradului de siguranta rutiera si, implicit, scaderea numarului accidentelor rutiere, in conformitate cu obiectivul impus de Uniunea Europeana de scadere a numarului accidentelor rutiere cu pana la 50% pana in anul 2020 precum si indeplinirea obiectivului impus in Strategia Nationala de Siguranta Rutiera pentru perioada 2016 - 2020

Obiectivele specifice ale proiectului:
achizitia de Utilaje pentru protejarea lucratorilor care efectueaza interventii de urgenta la infrastructura autostrazii, tip "Atenuator montat pe camion TMA" (5 bucati)
achizitia de Sisteme cu mesaje variabile (VMS) mobile pentru furnizare informatii/avertizari in perioadele de varf de trafic, in special in sezonul estival/ semnalizarea locului unui accident (5 bucati)

Valoarea totală a proiectului este de 6,754,104.00 lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regionala - 4,321,739.52 lei, 15% contribuția proprie 762,659.92 lei, restul de 1,669,704.56 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA.

Durata proiectului: 31 luni

Noul director general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol a început verificări inopinate pe şantiere, prima inspecţie neanunţată fiind chiar pe şantierul cu cea mai bună mobilizare din România : lotul 2 al Drumului Expres Craiova – Piteşti, ,,furnicarul” unde lucrează UMB. Despre lotul de 40 de kilometri dintre Slatina şi Balş chiar Pistol, atunci din poziţia de consilier al premierului pentru infrastructură, spunea luna trecută că ,,lucrările nu sunt atât de avansate şi riscurile să nu se deschidă circulaţia până la finalul anului sunt destul de mari”.

Într-o zi de sâmbătă, noul şef al CNAIR şi directorul adjunct, Gabriel Budescu, au găsit pe şantier o mobilizare excepţională, cu care drumarul băcăuan ne-a obişnuit deja : 1800 de muncitori cu 600 de utilaje : ,,Astăzi, sâmbătă, 2 octombrie 2021, se lucrează pe întreg tronsonul 2 al șantierului Craiova – Pitești, mobilizarea fiind de 1800 muncitori și peste 600 utilaje. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, și directorul general adjunct, Gabriel Budescu, au fost într-o vizită inopinată, au controlat în mod direct cum sunt realizate lucrările și cum sunt respectate termenele asumate de către antreprenor.” a transmis Compania de Drumuri, pe pagina de Facebook.
La începutul săptămânii, CNAIR anunaţa că toate cele 304 grinzi de beton care compun podul peste Olt de la Slatina de pe lotul 2 al Drumului Expres Craiova – Piteşti au fost montate. De asemenea, constructorul român a finalizat montarea tablierelor metalice iar acum se execută lucrări la placa de suprabetonare. Viaductul peste Olt de la Slatina are o lungime totală de 1,7 kilometri şi este cea mai dificilă lucrare a lotului dintre Balş şi Slatina. De finalizarea acestuia depinde deschiderea circulaţiei pe primii 40 de kilometri de drum expres din România.
Stadiul fizic de execuţie al lotului 2 Balş – Slatina este de aprox. 90 % însă ,,transporturile” nu garantează deschiderea circulaţiei până la sfârşitul anului, anunţa recent Cristian Pistol,  fost director în CNAIR peste autostrăzi. Contractul pentru sectorul Balş – Slatina a fost semnat pentru 1,4 miliarde lei în decembrie 2018 iar lucrările au început în septembrie 2019.Drumul Expres Craiova – Piteşti, complet cel mai târziu din 2024
De la Piteşti la Craiova se va circula fără întrerupere cel mai devreme la finalul anului 2023, contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 4 Coloneşti – Oarja ( 32 km.) fiind semnat de-abia luna trecută. Primul lot, Craiova- Robăneşti ( 17 km. constructor Tirrena Scavi) a ajuns la aprox. 35 % iar noul termen de execuţie este 2022 în timp ce pe lotul 3 Valea Mare – Coloneşti ( 32 km.) lucrările de-abia au început.

3 de contracte pentru autostrăzi şi Drumuri Naţionale au depuse scrisori de garanţie emise de Compania City Insurance, valoarea totală a garanţiilor fiind de aproape un miliard de lei, a precizat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru Economedia.
Scrisorile de Garanţie pe care le-a emis City Insurance pentru lucrări de infrastructură rutieră sunt în valabilitate iar în conformitate cu art. 262 alin. (32) prima teză din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, “la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, polițele de asigurare încheiate de societatea de asigurare reasigurare încetează de drept în termen de 90 de zile”.
Deocamdată, Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis retragerea licenţei de funcţionare, decizie publicată şi în Monitorul Oficial, însă instanţele competente încă nu au deschis falimentul liderului pieţei RCA din România.
Scrisoarea de garanţie bancară este un document foarte important pe care îl depune constructorul la semnarea unui contract. Pe baza scrisorii de garanţie, beneficiarul, în acest caz CNAIR, acordă avansul pentru a începe lucrările şi se asigură că antreprenorul a constituit garanţia de bună execuţie. În cazul unor probleme/litigii, beneficiarul execută suma aferentă Scrisorii de Garanţie, instrumentul de garantare fiind, în general, 10% din valoarea contractului.
La întrebarea Economedia privind măsurile necesare în contextul scandalului City Insurance, Compania de Drumuri a răspuns că va cere antreprenorilor înlocuirea scrisorilor de garanţie.
„CNAIR va face toate demersurile necesare legale, respectiv înscrierea la masa credală a Societății de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. atunci când instanțele competente vor decide deschiderea procedurii de faliment și totodată va solicita Antreprenorilor înlocuirea scrisorilor de garanție emise de către Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. cu alte scrisori de garanție emise de către alte instituții, în conformitate cu prevederile legale, în vederea asigurării unor instrumente de garantare valabile pentru contractele de lucrări de infrastructură rutieră. Numărul de contracte încheiate între CNAIR și Antreprenorii care au depus Scrisori de garanție emise de către Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. pentru lucrările de infrastructură rutieră este de 43, iar suma totală a acestor garanții este de 947,035,294.18 de lei RON“, a explicat CNAIR.
Decizia privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii de asigurare – reasigurare City Insurance, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia a fost publicată pe 27 septembrie în Monitorul Oficial.
În termen de 30 de zile de la data publicării deciziei, City Insurance are obligaţia predării la Fondul de Garantare a Asiguraţilor a evidenţei contractelor de asigurare în vigoare la data retragerii autorizaţiei de funcţionare a societăţii, a evidenţei complete a dosarelor de daună, precum şi evidenţelor tehnico – operative şi contabile aferente acestor contracte şi dosare în vederea publicării listei potenţialilor creditori de asigurări, beneficiari ai sumelor cuvenite de la Fondul de garantare a asiguraţilor.

Consiliul Concurenței recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani și doar în cazuri excepționale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite și altor jucători să intre pe această piață, a transmis instituția. O analiză a instituției a identificat contracte cu durate de 10 sau chiar 30 de ani.

Raportul poate fi consultat AICI

Autoritatea de concurență face recomandarea în urma finalizării unei analize sectoriale pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România. Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenței a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamț), 30 ani (municipiul Constanța) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iași).
Totodată, autoritatea de concurență a constatat că la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) nu există o uniformitate în aplicarea cadrului legal în privința modalității de atribuire a lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi. În ceea ce privește lucrările de reparații și întreținere a drumurilor și străzilor de pe raza municipiilor reședință de județ, se observă faptul că o mare parte dintre acestea sunt executate de operatori interni, respectiv 14 (cu capital al unităților administrativ-teritoriale) sau de UAT-uri prin servicii publice specializate organizate în subordinea consiliilor locale, respectiv 8.
Comparativ, pentru lucrările de modernizare/reabilitare a drumurilor și străzilor, care sunt executate, în cea mai mare parte de către operatori cu capital privat/mixt, atribuirea contractelor se realializează de cele mai multe ori prin proceduri de achiziție publică.

Și la nivelul Uniunii Europene, modul de atribuire a contractelor pentru lucrările de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi diferă în funcție de legislația specifică din fiecare stat. De exemplu, în țări precum Suedia sau Belgia, atribuirea contractelor de lucrări se face prin licitații publice, în timp ce Germania, Austria și Norvegia permit și varianta ca lucrările să fie executate de către operatori interni ai municipalităților.
În același timp, analiza a mai relevat faptul că o mare parte a operatorilor care execută lucrări de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi dețin capacități proprii de producție a materialelor necesare realizării lucrărilor (ex.: agregate minerale, mixturi asfaltice, betoane de ciment). Deși operatorii specializați se pot deplasa oriunde în țară, pentru a executa lucrări de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi, analiza a arătat că aceștia preferă contracte în localitățile- regiunile de reședință unde au, de cele mai multe ori, surse proprii de materii prime, utilaje, unde cunosc particularitățile legate de forța de muncă.

Analiza CC arată că valoarea totală a contractelor adjudecate pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România, din 2016 și până în prima parte a anului 2019, a fost de 2,27 miliarde lei, remarcându-se regiunea Nord-Vest cu o valoarea totală a contractelor de 549,18 milioane lei, reprezentând 24,18% din valoarea totală a contractelor adjudecate la nivel national. La polul opus se află Regiunea Sud, cu o valoarea totală a contractelor adjudecate de 116,3 milioane lei (5,12%).
Municipiile cu cea mai mare valoare a contractelor de lucrări de reparații și întreținere străzi la nivelul municipiilor reședință de județ, la adjudecare, sunt: Târgu Mureș (168,9 milioane lei), Arad (132,2 milioane lei), Cluj-Napoca (131,7 milioane lei), urmate de Craiova (110,2 milioane lei), Satu Mare (110,1 milioane lei) și București (107,5 milioane lei)
În ceea ce privește lucrările de modernizare/reabilitare străzi și drumuri municipale, cele mai mari valori ale contractelor, la adjudecare,s-au înregistrat în municipiul Galați (178,4 milioane lei), urmat de municipiile Sibiu (103,5 milioane lei) și Oradea (85,4 milioane lei).
Analiza sumelor totale plătite întreprinderilor cu capital privat arată creșteri de la an la an. Astfel, dacă în anul 2016 suma totală plătită acestor întreprinderi a fost de 450,9 milioane lei, reprezentând 70,89% din suma totală la nivel național, în anul 2018 a ajuns la 665.56 milioane de lei (în creștere cu 47,60%), reprezentând 76,35% din suma totală plătită de UAT-uri pentru executarea lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații drumuri și străzi municipale.

Ministerul Transporturilor şi conducerea Companiei de Drumuri au început verificările în bazele din ţară pentru pregătirea intrării în sezonul de iarnă, până acum fiind semnate cu prestatori 50 din cele 58 de acorduri-cadru pentru deszăpezire pe patru ani.
Ultimele opt contracte necesare sunt în procedura de achiziţie iar până la semnarea acordurilor, intervenţia pentru asigurarea aderenţei pe reţeaua de autostrăzi şi drumuri naţionale se va face cu utilajele proprii, a anunţat astăzi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu

„Am fost în teren, în mai multe zone din țară, să văd dacă suntem pregătiți să intervenim și să păstrăm drumurile practicabile pe timpul iernii, dar și care sunt condițiile în care lucrează oamenii care desfășoară această activitate. Conducerea CNAIR m-a asigurat că pentru întreținerea curentă pe timp de iarnă a rețelei de autostrăzi și drumuri naționale au fost încheiate 50 de acorduri cadru, pe patru ani, iar în perioada următoare se vor definitiva și celelalte 8, care sunt în procedura de achiziție. Și că, până la intrarea în vigoare a acestora, suntem pregătiți să intervenim cu utilajele proprii pentru a menține traficul în condiții de siguranță”, a precizat Scrioşteanu.
În cele 312 baze de deszăpezire din ţară sunt deja 944 de utilaje pregătite pentru intervenţie.
Situaţia stocurilor de materiale antiderapante pentru cele şapte direcţii regionale de drumuri (București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța) este următoarea:
-143.264 tone de sare
-29.142 tone de nisip
-1.115 tone de motorină
-1.366 de tone de clorură de calciu
-126 de tone de produs ecologic

CNAIR administrează o reţea de 906 kilometri de autostradă şi 17.913 kilometri de Drumuri Naţionale.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, la Timişoara, că statul român este dator românilor cu proiecte de infrastructură şi că a văzut multe proiecte şi desene, dar că acestea nu au fost puse în practică. Social-democratul a subliniat că anul acesta e primul în care se dau în folosinţă mai puţini kilometri de autostradă decât în anul precendent şi a anunţat că se va deschide circulaţiei tronsonul doi din autostrada Sebeş – Turda, însă cu restricţii, în segmentul unde au avut loc surpări şi unde vor fi reparaţii.

„Este prima mea ieşire ca ministru al Transporturilor şi era normal să ajung în Timişoara şi nu e vorba că sunt subiectiv, ci că ştiu că Timişoara a avut întotdeauna marea suferinţă a lipsei infrastructurii. Am avut o întâlnire cu o parte din structurile aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, am marele avantaj că ştiu ceea ce înseamnă Timişoara că am fost viceprimar şi preşedinte de Consiliu Judeţean, sunt unele proiecte în acelaşi stadiu. Mi-am asumat acest rol în Guvernul României, fiind probabil unul dintre cele mai grele ministere. Timp de 30 de ani statul a rămas dator cetăţeanului român pentru lipsa infrastructurii de transport. Am văzut în aceşti ani enorm de multe proiecte, desene, dar de prea puţine ori acele lucruri au fost puse în practică. O să îmi construiesc o echipă de profesionişti la Ministerul Transporturilor astfel încât lucrurile să fie mutate din loc”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Timişoara, scrie News.ro.

Sorin Grindeanu a declarat că nu este mulţumit de stadiul lucrărilor la centura de sud a municipiului Timişoara şi că urmează să facă o vizită pe şantier.

„Ţin mult la proiectul legat de centura sud, ştiţi că în 2017, în cele 6 luni cât am fost premier, am resuit să impulsionez acest proiect, sunt total nemulţumit de stadiul lucrărilor care este 40%. Vreau să stau de vorba, acolo va fi şi constructorul. Vreau să văd angajamente ferme şi va asigur că din două în două săptămâni o să vreau să văd cum avansează acest şantier”, a declarat Sorin Grindeanu, care a mai anunţat că a adus cu el, de la Ministerul Transporturilor, omologarea noului tramvai al Timişoarei.

Grindeanu a mai declarat că a avut o discuţie şi cu directorul Aeroportului din Timişoara, Dorel Grădinaru, şi că i-a cerut acestuia să îi transmită un raport de autoevaluare.

„Am avut o disutie cu drectorul Aeroportului din Timişoara, apopo de nemulţumirile pe care le am şi nu sunt puţine şi cum vede dumnealui activitatea în perioada următoare. Dacă vreţi, o autoevaluare. Are maxim o săptămâna la dispoziţie. (…) Sunt nişte indicatori care nu neapărat dau bine. Sunt multe, de la chestiuni simple. Când vin de la Bucureşti cu avionul, de obicei îl folosesc cel de seară. E câte o singură lampă deschisă pe hol, linoleul e de parcă a trecut războiul pe acolo. Astea sunt chestiuni simple. Alea grele – nu am înţeles de ce în pandemie care a afectat totul, cheltuielile de personal au crescut. Au plecat vreo 46 de oameni şi au venit 64, având în vedere că cifra de afaceri a scăzut cu vreo 30%. Sunt semne de întrebare. Nu pot lua decizii uitându-mă doar la aceşti indicatori, de aceea am cerut o autoevaluare”, a explicat Grindeanu.

Ministrul Transporturilor s-a referit şi la construcţia de autostrăzi şi a anunţat că va fi dat în folosinţă sectorul dintre Sebeş şi Turda.

„E primul an din ultimii 10 în care se dau mai puţini kilometri de autostrada în folosinţă, decât în anul precedent. Tot timpul s-au dat mai mulţi kilometri în folosinţă. Punctual, se dau 4,5km de autostradă între Ungheni şi Târgu Mureş. Ca ordin al mărimii şi al muncii extraordinare. Există posibilitatea a se inaugura lotul 2 Sebeş – Turda. E totuşi un semn de întrebare pentru că pe o distanţă de 1-2 km au început surpări. Aseară am venit cu măşina la de Bucureşti, am ajuns târziu, ştiu tot calvarul de pe Valea Oltului şi de pe Dealul Negru între Piteşti – Vâlcea. Cred că trebuie să îi dăm drumul, chiar dacă va fi restricţionată pe 1-2 km, e noaptea minţii să ai 25km gata, să nu îi inaugurezi, să nu cauţi o soluţie şi să stai cu acest lot închis până la primăvară, când încep lucrările. Dacă va fi siguranţă asigurată a celor din trafic, vom da drumul la acest lot, îmi voi asumă acest lucru. Mai e o lucrare aproape gata, măreaţă, 6 km Giurgiu – Vama Giurgiu, sunt 4 benzi acolo. O să vedem dacă vor termina. S-a dat ieri drumul la varianta ocolitoare de la Mihăileşti, un proiect început când eram prim-ministru”, a declarat Grindeanu.

Ministrul Transporturilor a mai amintit că vor fi folosite drone pentru supravegherea şantierelor.

„Statul are o datorie imensă faţă de cetăţeanul român, din această perspectiva, cea a dezvoltării infrastructurii de transport din România. Sper să schimbăm acest ritm, nu pot singur, dar mă bazez pe colaboratori serioşi. Mai mult, va aduceţi aminte când întra în lucrări Calea Torontalului din Timişoara? I-am obligat atunci să monteze camere şi trasmiteam live pe site-ul primăriei Timişoara. Voi face lucrul acesta la Ministerul Transporturilor. Cumpărăm drone care se vor ridica pe şantiere şi vor transmite live cum se lucrează de către cei care au câştigat licitaţiile că nu e muncă patriotică”, a declarat Sorin Grindeanu.

Proiectul de Lege prin care parlamentarii PNL din Constanţa propun eliminarea taxelor pentru podurile Dunărene de la Feteşti pe Autostrada Soarelui respectiv Giurgeni – Vadu Oii pe DN 2 A este populist şi va lăsa bugetul Companiei de Drumuri cu o ,,gaură” de aprox. 30 de milioane de euro, susţine sindicatul drumarilor din CNAIR ,,Elie Radu”, care reprezintă interesele a 4700 din cei aproape 7000 de salariaţi ai Companiei de Drumuri. De asemenea, sindicaliştii acuză conducerea Ministerului Transporturilor şi a CNAIR de lipsă de implicare în această problemă.

,,Drumurile din România riscă să rămână nereparate dacă taxele de trecere la podurile de peste Dunăre vor fi eliminate. Eliminarea taxelor de trecere la podurile de peste Dunăre, coroborat cu lipsa de finanțare pentru infrastructura rutieră, va afecta grav starea drumurilor din țară. Multe șosele vor rămâne nereparate și neîntreținute, iar banii nu vor fi suficienți pentru acoperirea gropilor. Lipsa finanțării pentru rețeaua de drumuri și autostrăzi va pune în pericol siguranța rutieră. Nu dorim să intrăm în subiecte de natură politică sau să abordăm teme ce vizează desfășurarea procesului legislativ, însă nu putem privi pasivi la proiectul de lege inițiat de parlamentari ai PNL Constanța privind anularea taxelor de trecere la Podurile Dunărene (Cernavodă – Fetești și Vadu Oii-Giurgeni). Considerăm că toată această acțiune a fost realizată pentru obținerea de capital politic și nu suntem de acord cu ea.  Aducem la cunoștința opiniei publice, a parlamentarilor interesați și a tuturor factorilor decidenți că în anul 2020 din aceste taxe au fost încasate aproximativ 28 mil. euro, iar în perioada ianuarie – octombrie 2021 sumele încasate se ridică la circa 30 mil. euro. Aceste sume sunt fără TVA. Astfel, si BUGETUL CONSOLIDAT AL TARII AR PIERDE 19% DIN SUMELE DE BANI MENȚIONATE. Reprezentanții sindicatului acuză atât conducerea C.N.A.I.R., cât și Ministerul Transporturilor, de lipsă de implicare în această problemă și lasă la voia politicienilor și a intereselor lor de partid soarta drumurilor naționale.” a transmis sindicatul Elie Radu care solicită iniţiatorului, Deputatul Bogdan Huţucă să găsească resurse pentru golul care rămâne dacă Legea va fi votată şi Promulgată. În vară, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă respingea eliminarea taxei, argumentând că ar lăsa autostrada Soarelui fără bani de întreţinere.

Proiectul de Lege pentru eliminarea taxelor pentru podurile Dunărene (cu excepţia celui de la Giurgiu – Ruse administrat în comun cu partea bulgară) a fost aprobat în vară în Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor  după ce a trecut şi de Senat. Iniţiatorul proiectului, deputatul PNL de Constanţa Bogdan Huţucă argumenta că peajul înseamnă, de fapt, o dublă taxare : „Această taxă este una discriminatorie. Ea nu se justifică, deoarece șoferii oricum achită rovinieta pentru folosirea drumurilor naționale. Nu este corect ca unii români să plătească suplimentar aceeași taxă. Românii care trec peste podurile Cernavodă – Fetești și Vadu Oii-Giurgeni plătesc o taxă suplimentară, care a fost instituită doar din rațiuni pur financiare. Prin eliminarea acestei taxe sprijinim indirect atât antreprenorii, în special transportatorii, cât și angajații constănțeni. Pentru a avea o economie puternică și sănătoasă trebuie să înlăturăm bariere din calea antreprenorilor”, preciza într-un comunicat deputatul Huțucă, șeful PNL Constanța.

Reparaţiile Capitale la Podurile Feteşti şi Cernavodă costă 135 milioane lei/Vinieta din Bulgaria este de 10 ori mai scumpă

Dacă din peajul de la Feteşti, CNAIR încasează 120- 150 de milioane de lei/an, reparaţiile capitale care au început anul acesta la podurile Borcea (Feteşti) şi Cernavodă costă 135 de milioane de lei, contractele fiind încheiate cu constructorul roman, Maristar iar lucrările cu finanţare europeană fiind în graficul asumat. Sunt primele intervenţii majore pentru cele două poduri deschise circulaţiei pe A 2 în anii 80, poduri care aveau nevoie de reparaţii şi consolidări, carosabilul fiind într-o stare proastă.

Pentru un drum Bucureşti – Constanţa pe Autostrada Soarelui, taxa de pod pentru un autoturism costă 13 lei/trecere la care se adaugă alţi 14,84 lei, rovinieta pentru o săptămână (dacă autoturismul nu deţine rovinietă valabilă). Pentru camioane grele rovinieta costă 54/zi sau 6000 lei/an iar o trecere la Feteşti 91 de lei sau 1584 lei pentru 20 de treceri. La Giurgeni- Vadu Oii, taxa de trecere este de 11 lei pentru autoturisme respectiv 64 lei /trecere pentru camioane grele.